Aneddoti, favole e racconti_parte III

MARIO NASSA

ANEDDOTI, FAVOLE E RACCONTI, PARTE III

1.

Au furnu re Basìliu tra chi aspètta

e chi ‘mpasta lu pane ‘stu duèttu:

«E so’ tre óre che stóngu ccà fòre

e i’ mó me mòru e i mó me mòru!»

«E tu te muori e te puózzi murì

se ‘n so’ tre ore ‘n te vèngu a rapì!».

2.

Sentènnula vantà «Ohi, quant’è bbona…»

ra ‘u patróne re casa «…sta cipolla!»

e verènnu che ‘u stéa pe fa’ capaci,

come jètte p’assaggià, ‘ncopp’ alle mani

au riscìbbulu ‘i rètte u capumastre

«uaglió, ‘n tieni nu pocu re crianza,

gli è sentútu au patróne accóme ‘i piace?

Nui ci amma accuntentà re pane e casu!».

3.

Uardatevénne ra ‘u Cocciapelatu

se spassa a métte cóntru unu cu n’atu

sta sèmpe a ‘nzuzurrà, poveri frati!

Se ve’ ca ‘o sfrubbecïà nu’ gli’ ascutate

sbreugnàt’iu tutt’assieme, a unu sciàtu:

«Nun ci firàmmu cciù, c’è sfasteriàtu».

4.

«Nu’ scégni cciù chi sagli» è ‘na minaccia

che n’ha che fa’ cu uèrra e malatìa

ma so’ parole rétte, faccia a faccia,

‘n tiempu re fame néra e carastìa,

ra zì ‘Ntoniu Masiegliu a chi’ fasùri

venùti a galla ‘mmocca alla pignata,

‘nnanzi re se ‘i magnà lavati e cruri

minti issu se facéa ‘na scalentata:

ospite ‘nfusu, ‘n casa re pariénti,

mettéa puru caccosa sott’ ai rienti.

5.

«Lu facciu pe’ nun perde la semènte...

Le supratóre? …Me ci facciu amici!»

Rispunneva zè Santa a chi gli addimannàva

«Ma che le mitti a fa’ tutte ‘ste fave?

T’accìri sulu e mancu te le magni».

Se so’ salvate accussì metanta piante!

6.

«Càru ca se và all’èsteru a fa’ sòldi

‘n ci s’addevènta mai, s’unu nu’ vo’,

furastiéru a ‘sti vichi e a ‘ste muntàgni…»

parole re zi’ Micu u ‘Mmericanu,

«…lassela perde ‘st’aria re ‘mpurtanza,

torna a esse chi si ca ci ‘uaragni».

7.

Allignàtu u gazzìnu, che relùri

pe tutte l’àute piànte r’u vuschèttu.

Assai bèlla re forma e re culùri

l’ènnula, piccirella, gli azzennètte,

‘i prumettéva amore, smaniàva,

chïu cosu luóngu e féssa ci carétte.

Na vòta sàuta ‘n cuogliu ‘u saccucciàva,

lènta lènta com’èva se ‘ngrassètte:

gli abbracci cumincèttunu a fa’ male

chìgliu perdètte l’aria e se spallètte.

8.

«Poc’ati juorni e cuminciàmmu a mète»

a tremèntela pare che sta a postu

nu vére ségni fatti cu le réte

‘n coppa alla ‘nzogna «è sana la cumpòsta»,

pènsa zè Silvia ma pènsa sbagliatu,

se l’ha magnate ‘Ntoniu le sosicce

facènnu u bucu sott’ a la pignata.

Poc’ati juorni e s’appalésa u ‘mbicciu.

9.

«U Re vale nu sòrdu?... Chistu è mattu!

‘ncarciràmmula, mé! ‘sta capu sciacqua».

Missu alle strétte, chigliu: «So’ nnucente,

nun ce gli’ aggiu missu iu ‘ncoppa ‘u ritrattu,

sulu chéstu pussèru, chistu tèngu,

come ‘iu facciu a ‘pprezzà se so’ pezzènte…».

Vutènnuse po’ liestu agli’attu mancu

vèrsu chi ‘i èva pàrsu ‘u cciù putènte:

«Se séte Vui, Maistà, ‘n tenete pari!».

U Re cuntientu: «Aincét’iu re renàri».