Omul pe care nu l-a putut recruta

de Mike Quin

Bătrînul marinar ședea în fotoliu lîngă foc, ținînd în gură o pipă lungă. Nepoții, așezați pe scăunele, îl priveau cu dragoste. Fiindcă își scoase pipa din gură, ei știau că se pregătea să le povestească ceva hazliu. Și erau nerăbdători să-i asculte istorisirile.

― Războiul nu e nici complicat, nici greu de înțeles, spunea el. Ceea ce ai de făcut este pur și simplu să pui mîna pe o armă și să ucizi oameni. Dar străbunicul vostru, tatăl meu, nu putea fi deloc convins să facă asta. El era prea deștept pentru generalii și ofițerii săi. Ei nu l-au putut recruta. Era în timpul războiului "pentru purificarea virtuții". Așa numise Președintele Wilson primul război mondial din 1917. Asta se întîmpla cu mult timp înainte ca voi să vă nașteți. Străbunicul vostru era tînăr, chipeș și puternic. După ce l-a examinat, doctorul a declarat că este cel mai zdravăn din toții băieții acolo de față. După vizita medicală, l-au îmbăiat, l-au îmbrăcat în uniformă și i-au dat o pușcă.

― Ei, acum ești bun de plecare, i s-a spus.

― De plecare unde? a întrebat el.

― La război, desigur, ca să împuști inamicul!

― Cine ar putea fi dușmanul meu? întrebă din nou tatăl meu. Dacă vă așteptați să împușc pe cineva, trebuie să știu și eu pe cine. Cum îl cheamă? Este căsătorit? Este flăcău? Care-i meseria lui? Are copii? Altfel, nu-l pot omorî.

Obiecțiile tatălui meu erau logice și ofițerii n-au putut să nege acest lucru.

Așa că au recurs la dosarele cu numele soldaților inamici și au ales pe unul pe care să-l omoare tata. I-au oferit datele complete despre el și i-au furnizat chiar și o fotografie. I-au permis să le ia acasă și să le studieze atent.

― Cînd îți vei însuși datele suficient de bine, ca să recunoști dușmanul, prezintă-te să te trimitem pe front, ca să-l împuști, i s-a spus.

Cîteva zile mai tîrziu, străbunicul vostru s-a întors și le-a spus că el nu va putea să-l împuște pe acel om, pentru că, după părerea sa Otto Schmidtz  (acesta era numele dușmanului) era omul cel mai bun din lume. După ce i-a citit dosarul, el i-a devenit foarte drag. Nici vorbă să-i fie dușman. În plus, avea o soție și trei copii. Avea un atelier de reparat biciclete, cînta la vioară în timpul liber și chiar din gură. Nu, în nici un caz nu-l putea omorî pe omul acela!

Generalul nu-l putea blama pe tata. S-ar putea spune că era chiar impresionat de vorbele lui.

Generalul s-a dus din nou la dosare și le-a cercetat un timp. Apoi s-a întors, ținînd în mînă un dosar pe care i l-a dat tatei să-l studieze. "Acesta este Oscar Finkle, un porc desăvîrșit. Orice om ar fi fericit să-l împuște" i-a spus el.

Străbunicul vostru a luat datele acelui Finkle și le-a studiat cu grijă. Tipul era într-adevăr un porc. Își petrecea tot timpul și-și cheltuia toți banii în cîrciumi și în locuri deocheate. În fiecare noapte își bătea nevasta și copiii. Uneori fura bani de la nenorociții de cerșetori orbi. Era zgîrcit, nervos, necinstit și brutal.

Peste trei zile, tatăl meu se întoarse la general și-i spuse: "Acesta este fără îndoială un nemernic. Merită să fie omorît pe loc. Nu văd de ce nu l-aș ucide."

― Ei, bravo!, răspunde generalul. Ia-ți arma și du-te pe front și împușcă-l imediat.

― Un moment, zise tata. Chiar cel mai josnic ticălos are dreptul să fie tratat în mod cinstit. Iată de ce i-am trimis o scrisoare ca de la om la om. M-am gîndit să-i mai dau o șansă. Dacă la capătul a șase luni nu-și îndreaptă purtarea, îl voi împușca fără cel mai mic regret.

Poziția tatălui meu era corectă și generalul n-a avut încotro a trebuit să fie de acord cu el. Așa că tata s-a dus acasă și s-a pus pe așteptat.

Unul din nepoții marinarului, un puști cu ochii albaștri, îl întrebă: "Și s-a îndreptat omul acela rău?"

― Nu era omul care să se îndrepte, răspunse bunicul. Patru luni mai tîrziu a alunecat pe treptele unei cîrciumi și și-a rupt gîtul. Era, ca de obicei, beat cui."

― Și ce-a făcut străbunicul atunci? a mai întrebat copilul.

― Ce putea face? Nu poți împușca un om mort, nu-i așa? Așa a scăpat tata de război."

mai multă Proză satirică de Mike Quin