Domnule comisar șef

de Tudor Mușatescu

Subsemnatul Alexandru Ciuciu, funcționar particular, locuind la hotelul "Perla" plin de ploșnite și care mi-au mîncat atît lenjurile cît și zilele, și ajuns bolnav de nervi, din cauza acestor fiare sălbatice care periclitează sistemul nervos chiar al celui mai bestie om, am locuit la această mîrșevie de hotel, de la data 15 martie-10 octombrie anul curent cînd, plecînd la țară pentru două zile, fiind invitat la o vînătoare unde s-au împușcat în total șase vulpi, patruzeci de iepuri și nouă rațe sălbatece, că le spuneam și prietenilor mei: "Ce păcat, fraților, că și ploșnița nu e vînat că v-aș invita la mine la hotel să vînați o lună" - întorcîndu-mă acasă, mort de oboseală, pe la orele șapte seara, mare mi-a fost mirarea cînd am găsit camera mea închisă, iar lucrurile mele băgate în geamantane și evacuate pe coridor, lîngă odaia madamei, de către mercenarii hotelului și care sînt: directorul, dl. Jean, fost caracudă și actualmente negustor de carne vie, precum și ambii portari, domnii Nicu și Mitică, amîndoi traficanți de femei clandestine și nepoți ai Codului Penal, plus și tîmpitul de la etajul III, anume tot Nicu, care face pe valetul și, fiind nesupus la încorporare, căci are epilepsie, ce se poate lua foarte ușor, contaminînd toți pasagerii.

Între timp, dl. Iane, paznicul de la gang, care este albanez cînd oi fi eu Brahmaputra, fiind în realitate lustragiu din Constanța, că mi-a făcut și mie pantofii în timpul unei excursii, mă căuta prin oraș, unde găsindu-mă cu iepurele ce-l aveam asupra mea mi-a spus să-i dau iepurele lui, iar eu să viu repede la hotel ca să-mi iau lucrurile, fiind evacuat din camera mea, pe cînd eram în contumacie la vînătoare, pentru neplata unei mici restanțe ce aveam, în cont, fiind o personalitate cunoscută, ceea ce puteam oricînd să-mi permit.

Aceasta se întîmpla la restaurantul "Mercur", unde obișnuiesc a mă distra zilnic la cîte un modest aperitiv și unde mă aflam în acel moment, pentru a plasa iepurele, eu neavînd cum să-l gătesc la hotel și crud nu se poate mînca, nefiind destul de alagrec pentru stomac.

Ducîndu-mă imediat la hotel, cu dl. Iane și cu iepurele care este martor, m-am găsit în fața unui fapt împlinit și, nefiind un caracter impulsiv, am căutat să nu mă supăr, spre a mă pune la aceeași diferență de nivel cu această bandă de gangsteri și prin urmare mi-am luat geamantanele, părăsind pentru totdeauna această speluncă, în care nu locuiesc decît femei de moravuri ușoare și excroci.

Înainte însă de a pleca, fiind foarte iritat că mă umplusem și de sînge pe haine de la iepurele care curgea, n-am mai avut răbdare să controlez inventarul lucrurilor ce aveam în cameră și fuseseră puse cu forța în geamantane în lipsa mea și deci am cerut cuvîntul de onoare acestor bandiți, că toate lucrurile se află intacte înăuntru, nelipsind nimic. La această întrebare, dacă își dau cuvîntul, ei au spus că "da" și că, dacă nu cred, n-am decît să mă uit.

Bazîndu-mă pe acest cuvînt, m-am dus la noul meu domiciliu, unde - desfăcînd bagajele - am rămas uimit de neobrăzarea minciunii de a fi dus în eroare, într-un mod atît de sfruntat, ceea ce întrece orice imaginație, chiar și de Sherlok Holmes. Cum cheile de la geamantanele mele se aflaseră în posesia numiților tîlhari, este limpede ca apa că - aceștia - mi-au furat însușindu-și o mulțime de lucruri de mare valoare și anume:

Trei cămăși veritabile de mătase cu inițiala C.C., căci le aveam de la frate-meu, în momentul de față defunct și care se numea Costică Ciuciuc, fost advocat și deputat, căci poate l-ați cunoscut din procesul "devizelor", cînd a fost condamnat și el doi ani închisoare. Patru batiste de lino, în bună stare, pentru destinația ce le-o acord. Șase perechi ciorapi, ușor cîrpiți pe alocuri, dar în perfectă stare. Una pereche inexprimabili cu șireturi. Una perie cap cu pieptenele său de baga, amintire de la Ada-Kaleh, căci scrie chiar pe el. Una perie dinți, neîntrebuințată absolutamente deloc. Una pijama popelină cu dungi alternative alb și roșu. Una cămașă noapte pirogravată în motive naționale de pînză.

Acesta fiind cazul ce vi-l aduc la cunoștință, vă rog, domnule comisar șef, a cerceta drastic această mișelie, după ce le-am lăsat atîția bani, să fiu și furat.

Cu deosebită stimă,

Alex. Ciuciu

P.S. Alăturat vă anexez, ca o mică atenție, un iepure, rugîndu-vă a-l mînca sănătos, eu neavînd ce face cu el, că a început să se fezandeze de nu se mai poate sta în odaie cu el.

mai multă Proză satirică de Tudor Mușatescu