TERAPII‎ > ‎

Pastura

Pastura, cel mai valoros medicament de stup

    Denumita si painea albinelor, pastura are efecte rapide in cazul afectiunilor hepatice    

Pastura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar si cel mai putin cunoscut. Pe scurt, pastura este un polen modificat cu substante adaugate de harnicele albine si care constituie hrana acestora, in special a larvelor. Daca albinele isi hranesc copiii cu acest produs pre-digerat, denumit si „painea albinelor“, va dati seama cat de bogat e in substante nutritive. Se extrage in cantitati mici, ceea ce face ca pastura sa fie scumpa si greu de gasit. Dar acest medicament natural este unic prin insusirile biochimice. Valoarea lui terapeutica este de trei ori mai mare decat a polenului, iar gama afectiunilor pe care le vindeca este imensa.
  • Fabrica de paine a albinelor

    Pastura este un polen modificat biochimic. Polenul depozitat in faguri fermenteaza sub influenta substantelor adaugate de albine, a microorganismelor si a conditiilor de temperatura si umiditate. Fermentatia dureaza aproximativ trei luni, iar produsul rezultat este diferit de polenul initial si cu o efect terapeutic superior. Ce se intampla in stup?  Albinele tinere care inca nu zboara, aflate in primele sapte zile de viata, preiau polenul de la cele lucratoare, il farimiteaza cu mandibulele, il framinta adaugandu-i enzime din corpul lor si il preseaza cu lovituri de cap in celulele fagurilor. Celulele se umplu cu polen in proportie de 2/3. Peste acest polen se adauga miere in ultima treime si totul se acopera cu o pelicula fina de ceara. In acest fel, celula fagurelui este inchisa ermetic, iar procesul de fermentatie poate incepe. In prima etapa a fermentatiei, se dezvolta bacteria aeroba pseudomonas, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce in final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere. In a doua etapa, se dezvolta o bacterie anaeroba, lactobacillus, care foloseste glucidele ca sursa de oxigen, producand in schimb acid lactic, concentratia acestuia ajungand la 3,2%. De asemenea, creste concentratia de vitamine din grupa B. In a treia etapa, intre a 7-a si a 15-a zi, activitatea de transformare a polenului in pastura este continuata de drojdiile din genul Saccharomyces, care utilizeaza resturile de glucide. In acest ultim stadiu, se produce fermentatia finala a polenului, iar pH-ul produsului ajunge la valori cuprinse intre 4 si 4,2.

  • Colectie de substante sanatoase

    Pastura rezultata in urma acestui complex proces de fermentatie e diferita de polen. Are un continut sporit de vitamina K, dar si un grad de conservare mai mare. Datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara a se observa modificari majore, cantitative sau calitative. Tinuta la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani. De asemenea, spre deosebire de polen, pastura este mai usor asimilabila pentru ca granulele de polen sunt deschise, datorita degradarii exinei (peretele celular al polenului). Are aciditate mai mare decat polenul, ceea ce reprezinta un factor esential in pastrarea si mentinerea echilibrului metabolic. Compozitia chimica a pasturii este urmatoarea: 35% carbohidrati (glucide: glucoza, zaharoza, dextrine, celuloza), 1-6% lipide (lecitina, acizi grasi) si caretonoizi (200-875 mg/kg provitamina A), 1,7g/kg vitamina E, 6-200 mg/100g vitamina C. Acest medicament minunat mai contine si enzime, aminoacizi (histidina, triptofan, metionina, fenilalanina, valina, cistina, arginina, acid glutamic), antibiotic, hormoni naturali, minerale si oligoelemente: sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu, bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, strontiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu, fier. Drept urmare, pastura este o uzina de substante benefice, greu de egalat de oricare alt produs al stupului si chiar al naturii.

  • Masuri antialergice

    Apicultorii colecteaza extrem de putina pastura din fagure, se pot extrage doar cantitati foarte mici, astfel incat sa nu se afecteze alimentatia albinelor. Recoltarea este migaloasa si trebuie facuta numai cand fermentatia este completa, adica atunci cand bucatelele de pastura au forma hexagonala. Sectionate, aceste fragmente prezinta straturi de diferite culori date de polenul recoltat din mai multe flori. Pastura are o culoare maronie, galbuie sau ruginie, in functie de flora de pe care s-a recoltat polenul. Gustul acesteia este dulce-acrisor. O pastura de calitate nu produce niciun fel de alergii, nici macar celor care nu suporta polenul. Daca, insa, contine si boabe de polen nefermentate, atunci va provoca efecte adverse celor alergici la acest produs de stup. Contra intolerantei, se recomanda amestecarea pasturei cu miere, la inceput in raport de 1:10 si se scade progresiv pana la 1:1. Apoi se amesteca cu cantitati suficiente de lichide (ceaiuri de plante, sucuri de fructe, apa, iaurt). Diluarea pasturei conduce la diluarea polenului, astfel posibilele reactii adverse vor fi considerabil diminuate. Inainte de a face tratament cu pastura, trebuie sa facem un test si, indiferent de rezultate, sa luam pentru inceput cantitati foarte mici. Mai trebuie sa tinem cont si de faptul ca persoanele cu diabet nu trebuie sa consume cantitati mari de pastura. De asemenea, pacientii cu afectiuni digestive grave o vor consuma doar la recomandarea medicului. In restul cazurilor, terapia cu pastura este benefica in zeci de afectiuni, in special in cele digestive si hepatice, fiind celebra pentru capacitatea ei uimitoare de a regenera ficatul. Este recomandata in toate bolile in care este bun si polenul. Diferenta e ca efectele se obtin in timp mai scurt.


 

  • Antianemic si revitalizant

    Ca metode de administrare interna, pastura poate fi inghitita pur si simplu sau amestecata cu iaurt, cereale, piine. Poate fi tinuta sub limba cat de mult se poate, inainte de a fi inghitita. Exista pastura si sub forma de supozitoare si ovule, indicate in cazul pacientilor cu adenom de prostata, respectiv, afectiuni genitale. Extern, produsul apicol este util in afectiuni dermatologice, fiind extrem de hranitor pentru piele, dar si in cosmetica, sub forma de masca. Pastura este un leac eficient in anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afectiunile de colon, mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie), chisturi ovariene, noduli mamari. Este extraordinara in alimentatia copiilor, a celor care urmeaza o dieta de slabit, a celor slabiti si lipsiti de energie, pentru intarirea muschiului cardiac, stimularea secretiilor biliare, distrofie musculara si pentru o mai buna activitate cerebrala. Tratamentul asociaza pastura cu laptisor de matca, miere, polen sau laptisor de matca. Aceasta combinatie reduce timpul de vindecare la jumatate. Pastura actioneaza ca afrodisiac, antianemic, aperitiv, tonic hepatic, tonic nervos, vitalizant. Una din afectiunile care raspunde foarte bine la tratamentul cu pastura este anemia hipocroma, mai ales in cazurile in care medicamentele alopate nu au dat rezultate. Cu pastura, se constata ameliorarea starii generale, revenirea apetitului, cresterea in greutate, disparitia cefaleei, ametelilor si starilor de oboseala. Cura poate dura trei luni. Pastura are efect antiviral similar interferonului natural, stimuland imunitatea.


  • Reface tesutul hepatic

    Administrata in afectiunile hepatice, actiunea pasturii este cu adevarat remarcabila, mai ales in hepatite acute si cronice, ciroze uscate sau umede. Doza uzuala recomandata este de 10-20 g/zi, in doza unica sau in doua prize, administrata la 30-45 minute dupa masa, pentru a nu produce disconfort gastric. In cazul afectiunilor hepatice severe si ciroze, doza va creste la 30 g/zi, administrarea se va face in trei prize (circa 10 g/administrare) si pe cat posibil intre mese. Tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu sau comprimate de silimarina si propolis (0,5-1g/zi). In urma administrarii de pastura, s-a observat ca bolnavii se refac in timp extrem de scurt,  intre o luna si trei luni la hepatita A si B. In cazul hepatitei C, refacerea integrala a tesutului ficatului ajunge in cele mai grave cazuri la un an. In cazul in care vrem sa luam pastura in scop profilactic, dozele se stabilesc in functie de varsta, sex, greutate corporala, de existenta simultana a mai multor afectiuni. Seleniul din compozitia pasturii actioneaza asupra organismului ca un agent de detoxificare. O cura cu pastura se recomanda atit fumatorilor inraiti, cat si celor care consuma alcool in exces, completand deficitul de seleniu din organismul acestora. In industria farmaceutica, este ingredient din care se obtin vitaminele. Pastura se gaseste in magazinele de produse naturiste sau in piata, la persoanele care vand miere de albine. Aceste medicament natural se pastreaza in locuri ferite de caldura, lumina, umezeala, in recipiente inchise etans, de maximum 100g. Inainte de a fi deschis, recipientul trebuie mentinut la temperatura camerei 30-60 de minute.


  • Medicamente nestiute din farmacia stuparului

- Apa de propolis. Se obtine din recolatarea propolisului proaspat care se pune intr-un borcan, se acopera apoi cu 100 ml apa fiarta si racita si se inchide ermetic. Se agita de 3-4 ori pe zi. Se poate folosi dupa 3-4 ore pana la 3-4 zile, daca e tinut in frigider. Se poate administra fie pe cale bucala, fie nazala, in diverse boli infectioase, alergice sau tumorale. Combate stomatitele, aftele, candidoza bucala si cariile dentare.

- Spirt de propolis. Se prepara la fel ca apa de propolis, inlocuindu-se apa cu spirt alb, dar nu se aplica decat pe piele, in diverse tratamente chirurgicale sau dermatologice. Preparatul devine toxic dupa 3-4 zile si trebuie aruncat. Este folositor in tratamentele externe ale arsurilor sau degeraturilor infectate, a umflaturilor, psoriazisului, zonei zoster si ale altor boli de piele.

- Ulei de propolis. Se recolteaza propolisul superior, din care se fac mici grauncioare si se amesteca cu ulei, de preferinta de masline. Se recomanda in tratamentul arsurilor, degeraturilor, ulcerelor varicoase si al plagilor care se vindeca greu.


Cititi si Mierea si Apisan si Plante melifere

Comments