Praful

Fara o curatenie riguroasa, ne imbolnavim de rinite, alergii, dermatite si astm bronsic

• Pericolele din baie

In baie, nu e importanta doar igiena toaletei si a chiuvetei. Germenii indepartati in timpul spalarii, raman pe cada de baie. In 26% dintre cazi se afla o bacterie care poate produce infectii ale pielii. Folositi un dezinfectant o data pe saptamana pentru curatirea cazii si apoi uscati cu un prosop curat. Daca nu schimbati suficient de des prosopul si mai ales daca il folositi impreuna cu alte persoane, puteti contracta stafilococul auriu, un microb ce se transmite de pe piele pe tesatura. Circa 50 % din oameni sunt purtatorii acestui microb, care poate duce la infectii superficiale ale pielii pana la afectiuni severe, precum septicemia sau meningita. Pe fiecare piesa de lenjerie intima se afla o zecime de gram de materii fecale, care nu dispar intotdeauna prin spalare. Daca veti folosi o temperatura de minimum 60 de grade C, bacteriile periculoase, precum E. Coli, atat de usor transmisibila, se vor distruge. Curatenia in baie se face de sus in jos, curatind mai intai corpurile de iluminat din baie, apoi dulapurile, oglinda, faianta, robinetii, chiuveta, cada, toaleta si apoi gresia. Lamele de ras se schimba dupa maximum doua-trei utilizari, iar periuta de dinti, la fiecare trei luni. Peria de par nu trebuie folosita in comun cu alt membru al casei. Cavitatea orala contine in jur de 100 de milioane de microbi pe mililitru de saliva. Dupa folosirea periutei de dinti, aceasta trebuie curatata cu apa fierbinte si lasata sa se usuce. Daca o acoperiti cu suportul special, umezeala va favoriza inmultirea bacteriilor.

Oricat de mult efort am depune ca sa curatam casa si oricat de moderne ar fi utilajele folosite, curatenie perfecta nu exista. Praful poate fi sters, dar nu indepartat in totalitate, iar aceste particule fine care plutesc in aer genereaza probleme de sanatate mai mari decat ne imaginam. Praful aduce in casa saruri de plumb si cadmiu emise de tevile de esapament ale automobilelor. In praf vietuiesc numeroase microorganisme daunatoare, dintre care cele mai periculoase sunt acarienii de praf. Alergii, astm bronsic, dermatite, infectii, acestea sunt principalele boli cu care ne ameninta acarienii prezenti in haine, covoare, draperii, carti. Bucataria, care ar trebui sa fie cel mai igienic loc din casa, e de asemenea o sursa de germeni. Baia, animalul de companie si chiar noi insine ne suntem noua focare de boli, transmise prin intermediul firelor de praf. Praful din casa constituie un inamic permanent, care nu poate fi pe deplin invins. Insa nici nu poate fi lasat sa cistige. Pentru curatenia de toamna, e bine sa tinem cont de cateva sfaturi care ne vor ajuta sa respiram un aer mai sanatos in propriile noastre case.

• Aerul din casa, mai important decat credem

Suntem inconjurati de praf pretutindeni si, in special, in casele noastre. Nivelul poluantilor in aerul din interiorul locuintei poate fi de 2,5 pana la 100 de ori mai ridicat decat in aerul de exterior. La fiecare inspiratie inhalam intre 40.000 si 75.000 de particule de praf. Un gram de praf contine 700 de milioane de particule diferite, care ne ameninta sanatatea. Pe parcursul evolutiei, corpul uman s-a adaptat sa lupte cu praful, dar astazi, praful are o structura total diferita si este, de departe, mult mai daunator. Organismele internationale au inclus aerul de interior de proasta calitate printre primele cinci riscuri de mediu asupra sanatatii publice. Recircularea aerului, in special, in sistemele normale de ventilatie, duce la inmultirea mucegaiului, bacteriilor, virusurilor. Organismul uman nu este capabil sa combata aceste invazii. Efectul este lent si tacut. Putem sa nu constientizam adevaratele efecte asupra corpului nostru decat dupa ani de expunere. In mod normal, un aer bun actioneaza favorabil asupra organismului uman prin intensificarea metabolismului, intarirea sistemului nervos si imbunatatirea activitatii aparatului cardiovascular. O casa in care aerul este sanatos, este una fara curenti de aer, fara umiditate excesiva, ventilata natural, prin deschiderea ferestrelor, si, mai ales, mentinuta curata.

• Alergiile prefera persoanele de sex masculin

Trebuie sa actionam si in locuri carora de obicei nu le acordam prea multa atentie, cum ar fi clantele usilor, intrerupatoare, telecomanda. Telefonul, mouse-ul, tastatura, televizorul sunt obiecte indispensabile pe care le atingem in fiecare zi. Acestea pot fi contaminate inclusiv cu streptococul auriu. O data pe zi, aceste obiecte trebuie sterse cu un servetel dezinfectant. Tot ce se lipeste de talpa pantofului ajunge in casa, de la polen, praf, pestidice, bacterii. Descaltati-va imediat ce ati intrat in casa si curatati covorasul abraziv de la intrare de doua ori pe saptamana. Aproximativ 20% din populatie prezinta sensibilitate la praf, care creste riscul de a dezvolta diverse boli alergice, precum astm, rinita alergica persistenta si dermatite atopice. Inhalarea materiilor fecale ale acarienilor provoaca respiratie zgomotoasa, stranut, iritatia ochilor, nas care curge. Rinita alergica este cea mai frecventa forma de alergie determinata de praful din casa. Suspiciunile acestei afectiuni apar atunci cand in familie s-au inregistrat mai multe imbolnaviri alergice, bolnavul a avut si alte alergii, simptomele apar intr-o singura zona din locuinta, iar tratamentul cu antibiotice nu este eficient. Bolnavul nu prezinta febra, desi simptomele sunt foarte pronuntate, iar rinoreea apoasa se mentine mai mult de sapte-zece zile. Alergiile sunt mai frecvente la persoanele de sex masculin si la primii nascuti.

• Stiati ca?

- Exista mai mult de 50.000 de specii de acarieni.

- Aerisire obligatorie a camerelor cel putin o jumatate de ora in fiecare zi.

- Nu incalzi camerele la mai mult de 20°C, iar umiditatea nu trebuie sa depaseasca 50%.

- Pe un tocator se gasesc de 200 de ori mai multe bacterii decat pe o canapea.

- Un covor poate contine pana la 200.000 de microbi pe centrimetru patrat.

- Prin intermediul telefonului mobil poti aduce virusul gripal in casa.

- Pe un burete de vase sau pe o laveta salasluiesc pana la 70.000 de bacterii pe centimetru patrat.

- Jucariile din plastic pot adaposti pana la 575 de agenti patogeni pe centimetru patrat, in timp ce pe olita copilului se gasesc 333 de microorganisme pe centimetru patrat.

- Periuta de dinti se afla pe locul al treilea in topul celor mai murdare obiecte din casa.

- O bacterie se multiplica in 20 de minute.

• Toamna, acarienii se inmultesc

Stergem praful si batem covoarele, dar dupa doua zile, totul e la loc. Praful este un dusman care nu se lasa usor invins. Dintre cele mai periculoase componente ale prafului, acarienii nu se vad cu ochiul liber, dar exista cu milioanele, supravietuind in cele mai ascunse unghere. Acarienii din praf (o specie inrudita cu paianjenii) se hranesc cu componentele organice prezente in praful domestic. Aproximativ 20% din populatia lumii prezinta sensibilitate la acarieni, estimeaza cele mai noi studii. Pot provoca rinita alergica, crize de astm, conjunctivita si boli de piele, spun specialistii. In unele situatii, acarienii pot duce la aparitia unor boli de piele precum prurigo (o afectiune ce se manifesta prin aparitia unor basicute la nivelul pielii si prin mancarimi intense). De asemenea, pot declansa inflamatii la nivelul radacinii firelor de par din zona fetei, ducand la aparitia rozaceei. De fapt, sursa acestor boli nu sunt acarienii, cat dejectiile lor, care plutesc in praf. Caldura si umezeala le sunt pe plac. Acarienii salasluiesc in special in tesaturi precum saltelele, pernele, asternuturile de pat, covoarele sau mobilierul tapitat, hranindu-se cu celulele moarte ale pielii. Persoanele cu predispozitie alergica trebuie sa ia masuri pentru indepartarea lor, mai ales primavara si toamna, cand reproducerea lor este mai accelerata.

• Patul, sediul coloniilor de microbi

Lupta contra acarienilor trebuie sa inceapa in dormitor. Este indicat sa renuntati la tapiterii, la pernele din pene, la covoare, la carti si la perdele, deoarece aceste obiecte mentin praful. De asemenea, lenjeria de pat trebuie spalata saptamanal cu apa fierbinte, praful trebuie sters si aspirat periodic, iar in incapere este bine sa se mentina o temperatura mai mica de 23 de grade Celsius. Acarienii mor la temperaturi extreme. Astfel, se pot folosi aspiratoare cu aburi pentru a aspira toate suprafetele. Pernele, carpetele pufoase si jucariile de plus se pot introduce din cand in cand la congelator sau in lada frigorifica. Este bine ca persoanele cu predispozitie alergica sa foloseasca lenjerie, perne si pilote antiacarieni. Asternuturile pot fi un adevarat paradis pentru acarieni, care se aduna in jurul resturilor uscate de singe, saliva, sudoare si, practic toate fluidele corporale la care va puteti gandi. Cel mai obisnuit pat poate fi colonizat de circa doua milioane de acarieni, iar o perna medie poate creste de doua ori in greutate din cauza excrementelor acestora. Practic oriunde doarme un om, dupa 48 de ore, incep sa se dezvolte acarienii. Este cunoscut faptul ca, dupa aproximativ cinci ani, o saltea isi dubleaza greutatea datorita acumularilor de piele moarta si a activitatii acarienilor. Intr-un singur gram pot misuna pana la 48.000 de acarieni.

• Cum luptam cu acarienii?

Folositi o husa impermeabila pentru saltea, pentru a impiedica accesul acarienilor in asternururi si perna, spalati saptamanal lenjeria la temperatura ridicata, eliminati paturile ca asternut, aspirati salteaua. Daca aveti animale de casa, evitati sa le lasati in pat. Este preferabila lenjeria alba, care se poate spala la temperaturi mai ridicate, distrugandu-se astfel particulele vii. Inlocuiti pernele vechi cu altele noi, cel putin o data la trei ani. Camera copilului nu trebuie supraincarcata cu plusuri, iar jucariile din plus ar trebui spalate in fiecare luna. Saltelele din materiale sintetice sunt o alegere mai buna decat cele din fulgi sau din lana. Un studiu recent realizat in SUA arata ca acarienii cresc riscul de aparitie a anxietatii si a depresiei. Iar astfel de probleme pot aparea si in urma inhalarii sporilor de mucegai, deoarece elibereaza toxine ce afecteaza sistemul nervos. Cercetatorii canadieni au descoperit ca acarienii pot transmite microbi rezistenti la antibiotice. Initial, intepatura acestor microorganisme nu se simte, intrucat injecteaza in corp o substanta cu efect anestezic si anticoagulant care le permite sa soarba in voie singe. Abia dimineata se pot observa intepaturile si petele rosii in linie, pe brate sau in zona umerilor, adesea insotite de mancarimi. De obicei, aceste reactii locale nu necesita tratament, exceptand situatiile cand apar infectii (mai ales din cauza scarpinatului excesiv).

• Ce facem cu paturile si mobila?

Una dintre cele mai eficiente metode de a nu scapa nicio zona necuratata este sa ne apucam de curatenie intr-o zi insorita, cand se pot vedea mai bine zonele prafuite. Rafturile deschise, pline cu maruntisuri sunt cel mai greu de curatat. Depozitati lucrurile in cutii si casete. Nu incarcati rafturile cu obiecte de decor, daca nu sunt inchise cu sticla. Paturile, asternuturile, prosoapele, hainele si celelalte tesaturi folosite rar trebuie depozitate in saci de plastic inchise ermetic. Lucrurile sigilate nu se vor umple de praf. Curatati si aspirati covoarele de doua ori pe saptamana. Ideal ar fi ca sacul aspiratorului sa aiba si un purificator. Spalatoriile specializate stiu sa faca acest lucru mult mai eficient, daca nu aveti un aspirator performant. Praful se poate depozita oriunde. Stergeti si rafturile cele mai de sus, spatele mobilei, pe sub mobile, ungherele ascunse. Draperiile trebuie spalate macar o data pe saptamana la 60°C, iar paturile cel putin o data pe luna. In locul acestora, sunt mai sanatoase jaluzelele. Parchetul stratificat sau laminat sau pardoselile de marmura sau gresie sunt mai bune decat mocheta sau covoarele. Pentru pereti, exista vopsele speciale anti-acarieni. E de preferat ca intre mobile si perete sa lasati un spatiu de aproximativ 12 centimetri. Dulapurile sunt „rezervoare” de praf, trebuie sa le tineti inchise si sa curatati periodic podeaua acestora.

• Nici bucataria nu e perfect curata

O casa in care exista un purificator de aer, care filtreaza peste 99% dintre cele mai mici particule de praf, va fi o casa curata. Folositi spray-uri si solutii antistatice. Stergeti praful o data la doua zile, cu o cirpa umeda. Aerisiti in fiecare zi casa si incercati sa mentineti o temperatura nu foarte ridicata. Curatati periodic filtrele aerului conditionat. Bucataria e si ea sursa de agenti nocivi sanatatii. Scurgerea de la chiuveta (unde circa jumatate de milion de bacterii stau pe o suprafata de 2,5 cm patrati), blaturile, buretii, prosoapele trebuie sa fie permanent curatate cu solutii antibacteriene sau macar cu detergent si apa fierbinte. Bacteriile pot fi aduse in bucatarie odata cu sacosele de cumparaturi. Daca depozitam inadecvat carnea cruda, ouale, produsele lactate si legumele, se poate transmite infectia cu salmonella, una dintre cele mai raspandite infectii de tip alimentar. Aruncati gunoiul zilnic, pentru a nu atrage insectele. Frigiderul trebuie curatat si el saptamanal. Periodic, buretii si lavetele ar trebui tinute in apa clocotita timp de 5 minute.

Cat praf acumuleaza locuinta ta?

Intr-o casa, praful este compus din praf atmosferic, particule provenite de la cei ce locuiesc in spatiul respectiv (fragmente de piele, unghii, par) si de la fibrele din materialele textile din casa. Recent, oamenii de stiinta din Germania au constatat in cadrul unui studiu ca, pe fiecare metru patrat din apartamente, in medie, se acumuleaza cate trei grame de praf pe zi. Cantitatea de praf depusa depinde si de varsta cladirii, cu cat este mai veche, cu atat se acumuleaza mai mult praf. Locuintele din mediul urban, comparativ cu cele din regiunile rurale, contin mai putin praf, dar praful de la oras este mult mai daunator pentru sanatate. Un apartament expus la soare si bine aerisit e mai sanatos pentru ca razele ultraviolete reprezinta un bactericid eficient.

Cititi si Plante toxice si Plante la ghiveci si Mucegaiuri si Feng Shui si Aerisirea