Produse traditionale

Daca doriti sa petreceti sarbatorile de iarna cu produse traditionale din Brasov, este bine sa stiti care sunt acestea si ce efecte au asupra sanatatii

• • Dulciurile si maioneza

Medicii recomanda ca mancarurile traditionale sa fie evitate de persoanele cu bulimie, anorexie, diabet si obezitate. Toate alimentele traditionale sunt greu de tolerat. Daca nu puteti inlocui carnea de porc cu cea de curcan (cea mai usoara), educati-va vointa si gustati cu masura din preparatele de porc, fara sa faceti exces. Pentru a usura misiunea carnii in organism, carnea nu trebuie mancata cu paine sau cartofi prajiti, combinatia ingreuneaza digestia. E indicat sa se consume cu legume preparate la cuptor sau fierte, cu orez sau cartofi natur. Daca optati pentru carne de oaie, trebuie sa stiti ca, desi contine peste 29% lipide (inclusiv colesterol periculos), carnea de oaie poate avea un rol benefic in metabolismul sanatos al grasimilor. 150-200 g de carne slaba de oaie pe zi sunt recomandate si in curele de slabire. Un consum zilnic de carne slaba de oaie poate sa scada riscul unor afectiuni cardio-vasculare, reducand riscul de infarct. Aminoacizii din carnea de oaie intervin in mecanismele somn-veghe, ajutand la mentinerea somnului profund, pe o durata normala. Carnea de berbecut hraneste sangele, stimuleaza circulatia sanguina si intareste functia renala. Ficatul de oaie e tonic hepatic si o sursa de imbunatatire a acuitatii vizuale, trateaza glaucomul si nictolapia (orbul gainii). Rinichii de oaie tonifica rinichii omului, creste semnificativ capacitatea sexuala. Cozonacul contine zahar, oua si faina, creste glicemia, deci persoanele supraponderale si diabeticii trebuie sa manance cat mai putin cozonac. Salata de boeuf, in cantitati moderate, nu are efecte negative. Nu trebuie sa punem foarte multa maioneza in mancaruri deoarece oul preparat astfel este greu pentru ficat si intreg sistemul digestiv va avea de suferit. De la masa de Craciun nu lipsesc niciodata vinul si tuica. Alcoolul este interzis in cazul persoanelor cu hepatita, hipertrigliceridemie, obezitate. Alcoolul consumat abuziv produce hipoglicemii severe. Oamenii sanatosi pot consuma 1-2 pahare de vin.

• • Telemeaua si branza de burduf

In ceea ce priveste branzeturile, cele din Brasov sunt obtinute mai ales din lapte de oaie. Branza telemea contine sare in cantitati mari, de aceea nu este recomandata persoanelor care sufera de hipertensiune arteriala sau de boli hepatorenale. si branzeturile cu mucegai au un continut ridicat de grasime si de sare. Cascavalul este denumirea cu care sunt cunoscute branzeturile oparite. Nu provoaca probleme de sanatate daca este consumat in cantitati moderate. Prea mult cascaval ingrasa, datorita continutului mare de grasimi saturate. Cascavalul e bun pentru intarirea dintilor si a sistemului osos. Consumul de cascaval, regulat si moderat, ajuta la prevenirea aparitiei osteoporozei, reduce riscul de hipertensiune si boli cardiovasculare. Casul dospit, branza de putina, cea de burduf sau in coaja de brad, untul, jintita sunt alte specialitati preparate la stana. Cea mai valoroasa pentru sanatate e urda. Are doar 8% grasime saturata si proteine de calitate superioara. Pentru ca are o densitate nutritionala mare, urda ofera rapid senzatia de satietate si aceasta se mentine cateva ore bune. in plus, daca tineti dieta si aveti un job stresant, urda va protejeaza ficatul datorita asa numitilor aminoacizi esentiali cu sulf pe care ii contine. Urda se asociaza cu marar, ardei gras, castraveti si rosii, in niciun caz cu peste sau orice fel de specialitate din carne. Urda e bogata in aminoacizi ramificati care cresc masa musculara. De aceea, este indicata copiilor, pentru a le ajuta cresterea, si persoanelor care depun eforturi fizice intense. Bolnavii cu afectiuni hepatice si renale ar trebui sa consume zilnic urda. Consumul zilnic de urda, 100 de grame minimum, creste in timp capacitatea naturala de aparare a organismului, care devine mult mai rezistent la infectiile virale si bacteriene.

Masa de Craciun este, prin definitie, una traditionala. Nu exista sarbatoare care sa aduca pe mesele romanilor mai multe alimente preparate dupa metode stravechi. insa produsele etichetate ca traditionale nu sunt intotdeauna autentice. Cele mai multe sunt pline de E-uri si nici vorba sa fie obtinute in gospodarii, sunt prelucrate industrial. Cumparatorul este deseori pacalit cand cumpara un carnat sau un caltabos traditional sperand ca o sa manance ceva natural, ca pe vremea bunicii. in acest an, insa, avem mai multe sanse sa gasim carnati, slanina si toba preparate ca la tara. Noile legi au impus criterii drastice, astfel ca din 4.400 de produse traditionale, cate erau atestate anul trecut, au mai ramas doar 300 care indeplinesc cerintele Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Monitorul Expres va prezinta produsele traditionale brasovene, cu beneficiile si riscurile pe care le aduc sanatatii.

• • Brasovul, locul I la produse traditionale

Registrul national al produselor traditionale din 2013 continea 4.402 produse traditionale atestate in Romania. Cu alte cuvinte, nu mai aveam loc de atatea alimente traditionale. in realitate, putine respectau criteriile specifice si, in consecinta, nici nu erau sanatoase. Din totalul de 4.402 de produse traditionale, cele mai multe erau din carne (1.541), urmate de produsele din lapte (1.535), produsele de panificatie si patiserie (750). La categoria bauturi erau inregistrate 285 de sortimente, 193 erau dulceturi si gemuri, iar 11 erau preparate din peste. Acum, dupa inasprirea legislatiei, au mai ramas doar 276, dintre care 72 sunt originare din Brasov (32 doar din Sirnea si Fundata). Pe masa de Craciun a romanilor care vor sa manance traditional sunt mari sanse sa existe cel putin un produs originar din Brasov, fiindca suntem judetul cu cele mai multe produse traditionale atestate. in Registru, la inceputul lunii decembrie, mai ramasesera doar acele produse care nu sunt obtinute industrial, ci pe baza de reteta traditionala (folosita de cel putin 30 de ani), specifica locului de prelucrare. Se folosesc exclusiv materii prime locale, acestea sunt prelucrate traditional, unele operatiuni fiind manuale. Din compozitia alimentului sunt exclusi aditivii alimentari. in plus, produsele atestate ca traditionale trebuie sa fie insotit de logo-ul specific impus de lege. Asadar, putem recunoaste usor un aliment original dupa eticheta. De asemenea, putem fi mai siguri ca alimentul e traditional daca il cumparam din magazine de specialitate, in niciun caz din supermarket. Al patrulea indiciu este chiar lista cu produse traditionale atestate, care poate fi consultata la adresa de Internet: www.madr.ro/ro/industrie-alimentara/produse-traditionale-romanesti.html.

• • Ce inseamna produs traditional autentic?

Beneficiul pe care il asociem cel mai des cu produsele tradiționale ține de sanatate. Le consideram alimente mai curate, cu ingrediente naturale și nutrienți folositori organismului. in plus, produsele tradiționale fac parte din cultura noastra populara, asigurand continuitatea unor indeletniciri, obiceiuri, dar si a unor soiuri și semințe specifice acestor locuri. Tocmai de aceea, romanii tind sa cumpere aceste produse, dintr-un sentiment de patriotism national, dar si pentru a incuraja productia traditionala, mult mai prietenoasa cu mediul decat cea industriala. Un produs tradițional provine din agricultura de tip tradițional. Aceasta presupune: cultivarea soiurilor de plante si cresterea raselor de animale autohtone, perfect adaptate la conditiile de mediu locale. Agricultura traditionala valorifica plantele si animalele crescute in gospodarii, cu hrana naturala si ingrasaminte naturale. Cu noua legislatie, falsii producatori de produse traditionale nu vor mai avea loc pe piata. Daca pana acum producatorii nu erau verificati dupa ce primeau atestatul, de acum vor fi controlati atat de cei din minister, cat si de reprezentantii autoritatii pentru protectia consumatorilor si ai ministerului sanatatii. Pentru orice eventual, atunci cand alegeti produse traditionale romanesti, e bine sa va orientati dupa cateva indicii. Branzeturile trebuie sa aiba culoarea alba. Unele branzeturi sunt sezoniere, de exemplu cașul de oaie autentic se gasește doar in perioada mai-septembrie. Carnea trebuie sa aiba o consistența tare, ferma si fara miros greu. Se invecheste usor, pentru ca nu conține antioxidanți și polifosfați. Carnea grasa ne poate indica proveniența naturala, cea cu mai puțina grasime obținandu-se in sistem intensiv. Fructele și legumele tradiționale se recunosc dupa culoarea intensa, coaja lucioasa, parfum, suculența. Dar nu se gasesc gasit tot timpul anului. in decembrie, nu exista capsune.

• • Specialitati de Brasov

Produsele traditionale din Brasov sunt in special din categoria celor din lapte. Avem atestate 7 feluri de branza de burduf, 7 sortimente de cas, 9 feluri de telemea, 5 de cascaval, 7 de urda. La capitolul produse din carne, ne laudam cu 7 feluri de carnati afumati, 3 de muschi de porc afumat, 5 sortimente de pastrama de oaie, 4 specialitati de slanina afumata si cate un sortiment de caltabos ardelenesc, ceafa afumata, costita afumata, jumari de casa, sunculita ardeleneasca, toba de casa, carne si carnati la untura. Mai avem si 3 feluri de paine de casa si 6 retete traditionale de produse obtinute din icre si peste. in ceea ce priveste legumele si fructele, sunt traditionale si brasovenesti in acelasi timp doar doua produse: dulceata si nectarul de trandafiri. Daca vor indeplini criteriile stabilite de lege, e posibil sa primeasca atestat si alte produse traditionale din Brasov, certificate in anii trecut: ciolan afumat de Fagaras, lebervurst de casa, piftie de casa, kaiser de casa, cozonac secuiesc si chiar soric pirlit. Gama fiind atat de larga, avem de unde alege pentru o masa sanatoasa de Craciun. in ceea ce priveste carnea, nu trebuie sa alegem produsele cele mai scumpe, cele mai „boieresti“. Nutritionistii spun ca e bine sa mancam orice de la animal, de la muschi, la oase. Nu trebuie sa ne speriem de grasime, nici de carnea de porc. Consumate in cantitati moderate, asortate cu legume crude sau muraturi, aceste specialitati nu fac rau. Secretul este masura si modul in care au fost preparate, tocmai de aceea produsele traditionale, obtinute dupa metode vechi, fara nimic chimic in ele, sunt nu doar gustoase, ci si mult mai sanatoase decat cele prelucrate industrial.

• • Diferite moduri de a prepara carnea de porc

Ce efecte au produsele traditionale asupra sanatatii? in ceea ce priveste preparatele din carne de porc, produsele traditionale ofera o garantie in plus: contin o carne din sursa autorizata, controlata. Porcul crescut cu hrana naturala va da o carne bogata in Omega 3 si acizi grasi nesaturati, fiind recomandata chiar si cardiacilor. Carnea afumata e cancerigena, dar numai daca a fost afumata industrial. La produsele traditionale, carnea e afumata la rece, in pod, nu direct sub afumatoare. Fumul rece nu produce acei compusi cancerigeni care se degaja cand punem carnea pe gratar. in general, carnea fiarta se digera mult mai usor decat cea prajita. Grasimea poate fi fiarta cu usturoi, foi de dafin si piper, care scad aciditatea. Carnea tocata, fara condimente, fiarta sau fripta, de asemenea se digera usor, insa prin tocare se oxideaza, pierzandu-si din proprietatile nutritive. Daca vrem friptura, cel mai indicat e s-o preparam la cuptor. Viscerele (ficatul, rinichii, inima) contin mari cantitati de fier, dar si cupru si cobalt. Ionii de clor, fosfor, sulf provoaca actiune acida in organism. Ficatul este un concentrat de microelemente hematopoietice, vitamine (indeosebi A, colina, B1, B12, PP), 18% proteine si 3% lipide. Limba se digera usor si contine 13% proteine, 16% lipide. Toate viscerele sunt bogate in purine fiind contraindicate in guta si uraturie. Cu exceptia ficatului, carnea si preparatele din carne sunt sarace in vitamina C si calciu. Supa de oase contine minerale care sunt mai usor absorbite de organism sub aceasta forma: calciu, magneziu, fosfor. Pretioasa gelatina care se formeaza in urma unei supe concentrate de oase s-a demonstrat a fi benefica in tratamentul multor afectiuni cronice, incluzand anemia, diabetul, distrofia musculara si chiar cancerul.

• • Carnati, caltabos si lebar

Carnea de porc, tochitura, carnatii, slanina, caltabosul sunt alimente grele si cu atat mai daunatoare daca sunt consumate cu lacomie dupa o perioada de post. Carnea si-a capatat un renume prost din cauza grasimilor. Cea mai daunatoare este untura de porc, obtinuta din topirea slaninii. Acest produs contine 99-100% lipide cu o mare valoare calorica. Are o digestibilitate scazuta datorita continutului mare de acizi grasi saturati. Jumarile calde, scoase din untura topita, se storc printr-o presa. Gasimea obtinuta prin fierberea jumarilor este de calitate atat de proasta incat la tara e folosita numai la facut sapun. De la porc se mananca si soriciul. Desi e gustos, nu e indicat persoanelor cu afectiuni gastrointestinale, boli de metabolism (guta), boli inflamatorii (artrite si reumatism). Nutritionistii spun ca soriciul crud nu are nicio valoare nutritiva, fiind mai bun, in cantitati mici, soriciul fiert. Caltabosul, deoarece contine viscere, are capacitatea de a creste colesterolul, fapt care implicit duce la aparitia sau agravarea tututor afectiunilor cardiovasculare. Nu e indicat sa se consume caltabos dimineata. Toba, lebarul, piftia contin proteine de calitate proasta si multe lipide de origine animala, deci cresc colesterolul si trigliceridele (afectiuni cardiovasculare). Persoanele cu diabet sau obeze n-ar trebui sa consume aceste preparate. carnatii si afumaturile, din cauza continutului ridicat in grasimi de origine animala, cresc colesterolul. Prin afumare se produc nitriti care au un rol important in aparitia cancerului de stomac. La masa de Craciun se mai mananca sarmale. Sfatul specialistilor este sa le preparam cu cat mai putine grasimi si sare, iar carnea sa fie amestec de porc cu vita. O portie nu trebuie sa depaseasca patru sarmale si trebuie consumate doar la pranz. Nu sunt recomandate diabeticilor.

• • Sfaturi pentru un Craciun sanatos

- Evitati sa prajiti carnea in ulei. Pentru a pastra substantele benefice din carne, e bine sa o preparati la aburi sau la gratar.

- Nu mancati carne fierbinte. Temperatura crescuta poate modifica temporar procesele unei digestii normale.

- Evitati sa beti lichide multe inainte de a manca preparate din carne si nici nu consumati tarie in primele doua ore dupa masa.

- in cantitati mari, carnea duce la indigestii si colesterol marit. Bolnavii cu trigliceridele crescute, hipertensiune arteriala, probleme hepato-renale si obezitate trebuie sa consume carne in cantitati mici.

- Asociata cu fumatul sau consumul exagerat de bauturi alcoolice sau acidulate, carnea poate provoca indigestie sau chiar pancreatita acuta.

- Nu e bine sa combinam carnea cu branza. Stomacul nu poate digera doua alimente concentrate in acelasi timp, in special cele bogate in proteine, care contin doua surse de proteine diferite. Deci nu se amesteca ouale cu carnea, cu branzeturile si cu leguminoasele de tipul mazare, fasole, linte sau cu alimentele bogate in amidon (paste, paine, cartofi, orez, produse de patiserie).

- Nu e sanatoasa asocierea carnii cu cartofii prajiti.

- Fructele si dulciurile se consuma inainte de masa, pe stomacul gol, sau la doua ore dupa masa. Zaharul, mierea, fructoza sau dextroxa inhiba secretia sucului gastric si apare balonarea. A

- O alta combinatie daunatoare: alimente grase (unt, untura, smantana, slanina si uleiuri) cu alimente bogate in proteine sau amidon. Se va forma un bol alimentar indigest si bogat in calorii goale, care ingrasa, dar nu hranesc.

- Nu beti apa in timp ce mancati, pentru ca astfel veti dilua sucurile gastrice si veti incetini digestia. si bauta imediat dupa masa, apa are acelasi efect. Corect e sa ne hidratam cu o jumatate de ora inainte de a manca.

- Nu mancati fructe acide si dulci in acelasi timp (de exemplu, pere si portocale).

- Combinatiile corecte de alimente ar fi: proteine animale asortate cu legume sarace in amidon, verzi si bogate in apa (spanac, rosii, castraveti, ardei, broccoli, varza).

Cititi si Grasimi si Colesterolul si Carnea si Leacuri de la stana