Vegetarieni?

Alimentatia bazata pe legume si fructe nu este daunatoare, cu conditia sa fie echilibrata

• Terapie dupa 40 de ani

Mai ales dupa 40 de ani, este bine sa adoptati, dacaa nu un regim lacto-vegetarian 100%, macar unul foarte sarac in carne. Este bine sa taiati de pe lista si prajelile, alcoolul, cafeaua. in schimb, consumati uleiuri presate la rece, seminte nepreparate termic de susan, de dovleac, de floarea-soarelui, precum si nuci. Aceste demersuri nu va vor face nemuritori, dar, conform statisticilor, va vor prelungi viata in medie cu 10 ani, va vor tine departe de spitale, de medicamente contra colesterolului, hipertensiunii, trombozelor ori a ischemiei cardiace. La femei, un regim alimentar in care legumele si fructele crude reprezinta 60-70% din hrana zilnica intirzie semnificativ momentul debutului menopauzei, facandu-l mult mai bland. Dupa instalarea menopauzei, acelasi regim previne osteoporoza, prolapsul anumitor organe, aparitia petelor senile pe piele.

• Remediu pentru sistemul nervos

Trecerea de la regimul cu carne la cel vegetarian este, in sine, o cura de slabire foarte eficienta. O persoana care la fiecare masa consuma cca 70% din hrana sub forma de cruditati nu poate deveni obeza. Mai multe cercetari recente dau ca sigura alimentatia vegetariana drept remediu de echilibrare emotionala. Persoanele depresive, anxioase, ori cu probleme comportamentale din sfera agresivitatii ar trebui sa renunte la consumul de carne si sa manance anumite alimente-medicament, cum ar fi cerealele integrale, polenul de albine, mierea de albine, semintele de dovleac, frunzele de salata si de laptuca, laptele de capra, merele (mai ales coaja lor), nucile. Mai ales in perioadele de stres psihic sau de intensa solicitare fizica, este bine sa ne hranim vegetarian. Aceasta, deoarece carnea si grasimile saturate deprima sistemul imunitar. in schimb, anumite alimente vegetale, cum ar fi uleiurile presate la rece din floarea-soarelui sau din masline, usturoiul si ceapa verde, polenul si mierea, nautul, germenii de grau, ajuta la intarirea imunitatii.

• Pentru barbati si femei

Marea majoritate a produselor vegetale proaspete stopeaza procesele degenerative si le stimuleaza pe cele de regenerare. Graul si secara integrala, sucul de orz verde, fragii, maslinele, nucile, semintele de floarea-soarelui, soia, nautul, telina, patrunjelul, ceapa, usturoiul tin departe bolile batranetii. Ele ajuta si la mentinerea pana la varste inaintate a sanatatii sistemului nervos. Atit barbatii, cat si femeile beneficiaza de calitatile stimulatoare ale acestei forme de dieta asupra organelor reproducatoare. La barbati, simpla renuntare la carne, alcool si prajeli, corelata cu o intensificare a activitatilor in aer liber, duce in mai putin de un an la cresterea numarului si a motilitatii spermatozoizilor. De asemenea, scade simtitor probabilitatea aparitiei impotentei premature. La femei, cruditatile reduc numarul de boli inflamatorii ale ovarelor si anexelor, ce produc sterilitate secundara, stimuleaza productia de ovule si mareste probabilitatea fecundarii.

• Tipuri de vegetarieni

1. Lacto-Ovo-Vegetarienii mananca oua si produse lactate. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.

2. Lacto-Vegetarienii sunt mai frecventi in India. Ei mananca produse lactate, dar refuza ouale.

3. Ovo-Vegetarienii accepta ouale, dar refuza produsele lactate. Aceasta este cea mai rara forma de vegetarianism.

4. Veganii (vegetarienii puri sau stricti) exclud toate formele de exploatare si cruzime

fata de animale pentru mancare, haine sau pentru orice alt scop. Nu accepta carnea, laptele (cu exceptia laptelui matern pentru bebelus), ouale si toate ingredientele care deriva din aceste produse, lasand mierea la latitudinea constiintei individuale.

5. Naturistii mananca in general cruditati, preparate la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius. 50%-80% din alimente sunt crude.

6. Fructarienii sunt persoane care mananca numai fructe si vegetale clasificate ca fructe cum ar fi: avocado, nuci, seminte, vinete, zucchini si rosii.

• Vegetarieni celebri

Albert Einstein, Alec Baldwin, Angela Bassett, Annie Lennox, Belinda Carlisle, Benjamin Franklin, Billy Idol, Bob Dylan, Boy George, Brigitte Bardott, Bryan Adams, Charles Darwin, Chelsea Clinton, David Duchovny, Dustin Hoffman, George Bernard Shaw, George Harrison, H.G. Wells, Henry Ford, Jean Jacques Rousseau, Jerry Seinfeld, Joan Baez, Jude Law, Julie Christie, Larry Hagman, Lenny Kravitz, Lev Tolstoi, Leonardo da Vinci, Martina Navratilova, Nastassja Kinski, Ocean, Pamela Anderson, Paul McCartney, Peter Gabriel, Richard Gere, Isaac Newton, Sofia, Regina Spaniei, Thomas Edison, Vanessa Williams, Vincent Van Gogh, Socrate, Platon, Shakespeare, Brad Pitt, Kim Basinger, Mark Twain.

Cititi si Hrana vie si Hrana ecologica si Enzimoterapia si Ortorexia si Alimente iradiate

Vegetarianismul a devenit o moda, mai ales in randul vedetelor. Dine ce in ce mai multi oameni imbratiseaza acest mod de viata stiind ca o dieta vegetariana echilibrata si diversificata, fara carne, poate asigura necesarul de nutrienti de care are nevoie organismul. Numeroase dovezi stiintifice atesta faptul ca un vegetarian poate sa fie cu mult mai sanatos decat o persoana care consuma carne. Asadar, a fi vegetarian e calea spre o viata armonioasa, fara boli? Medicii nu sunt de acord cu aceasta teorie, considerand-o un extremism alimentar, insa cei care o practica sustin ca si-au recapatat vitalitatea. Adevarul e undeva la mijloc. Eliminarea carnii din alimentatie, cel putin pentru o perioada nu prea indelungata, nu face rau nimanui. Mai ales acum, dupa excesele din perioada Pastelui, puteti incerca sa deveniti vegetarian pentru cateva zile.

• 800 de milioane de adepti

Prin vegetarianism intelegem abstinenta de la orice fel de carne. Termenul provine din cuvintul latinesc „vegetus“ care inseamna proaspat, sanatos si activ. Asadar, a fi vegetarian inseamna a urma o dieta compusa din mancaruri pe baza de plante, suplimentata, in cazul lacto-vegetarienilor si ovo-lacto-vegetarienilor, cu produse lactate si/sau oua. In 1847, participantii la primul miting al Societatatii Vegetariene din Anglia au ajuns la concluzia ca un vegetarian este o persoana care refuza sa consume orice fel de carne. In prezent, aproape 800 de milioane de persoane din intreaga lume sunt vegetariene, peste un milion sunt numai in Romania. Dar nu toate au adoptat forma extrema a vegetarianismului, adica numai legume si fructe. Exista un mit al vegetarianismului, acela ca ar fi catalizatorul longevitatii. Specialistii il dezaproba. Dar intreaga lume medicala este de acord ca alimentatia bogata in lactate si legume, pentru o perioada cat organismul sa faca un repaos dupa mesele copioase, e benefica.

• Riscurile unei alimentatii extremiste

Exista si argumente care nu sustin vegetarianismul ca mod de alimentatie constant. Legumele si fructele sunt bogate in vitamine si minerale, insa sunt sarace in aminoacizii necesari metabolismului. Din acest punct de vedere, ovo-lacto-vegetarienii sunt cei mai protejati. Prelungirea dietei vegetariene induce si anumite riscuri. Copiii, batranii si femeile insarcinate sunt categoriile care risca cel mai mult prin adoptarea unei diete vegetariene. La copii pot aparea tulburari de crestere, tulburari ale sistemului nervos, rahitism, anemie. Nici gravidele nu ar trebui sa se joace cu asemenea experiente alimentare. In timpul sarcinii este important ca femeia sa se hraneasca astfel incat sa asigure toti nutrientii necesari dezvoltarii fatului si mentinerii propriei sanatati. Ca sa nu mai vorbim de diabetici care au nevoie de carne zilnic. Dieteticienii recomanda un regim vegetarian numai obezilor si numai sub supravegherea stricta a medicului.

• Se poate si fara carne

In Romania, acest regim este privit ca o bizarerie. Oamenii sunt obisnuiti cu ideea ca numai produsele din carne contin proteine si tocmai de aceea fara carne nu se poate trai. Proteinele din carne nu sunt deloc indispensabile si, spre exemplu, cele din soia si anumite cereale le pot substitui cu succes si contin, in plus si o multime de substante naturale nutritive ce nu se gasesc in carne. Poate de aceea, nu este deloc intimplator ca multe boli, cum ar fi cancerul, guta si diabetul, sunt mai putin frecvente in randul vegetarienilor. Iar cei care consuma zilnic preparate pe baza de carne sufera intr-un procentaj mai mare de boli ale tractului digestiv si de boli cardio-vasculare in comparatie cu cei care au un regim lacto-vegetarian.

• Vegetarianism, dar nu cu alimente nocive

Trebuie sa mai stim ca vegetarianismul este un curent care a aparut pe la inceputul secolului XX, cand omenirea nu descoperise sau nu utiliza la scara larga zaharul rafinat, margarina, plantele modificate genetic, pesticidele si ingrasamintele chimice sau aditivii suntetici. Dar astazi, situatia s-a schimbat radical, iar regimul vegetarian este departe de a fi o solutie pentru sanatate. Cei care nu mananca produse de origine animala, sunt nevoiti sa consume alimente care fac mai mult rau decat bine: faina alba si derivatelor sale, orezul decorticat, dulciuri, al margarina. Acestea contin hidrati de carbon care ameninta pancreasul, crescand riscul de diabet. Dar si de boli cardiovasculare si obezitate. Nu toti oamenii au un sistem digestiv apt sa digere exclusiv alimente neprelucrate termic. De fapt, cei mai multi dintre noi am avea mari probleme de asimilatie si digestie si ne-am confrunta cu carente de aminoacizi si minerale, daca am trece brusc la o alimentatie bazata exclusiv pe cruditati.

• Ce trebuie sa manance un vegetarian?

Medicii recomanda regimul ovo-lacto vegetarian ca fiind cel mai bun pe termen lung. Iata schema unui regim vegetarian echilibrat care este, de fapt ovo-lacto-vegetarian. Din dieta unui vegetarian nu trebuie sa lipseasca legumele si fructele crude, consumate ca atare sau sub forma de salate ori sucuri. Bineinteles, nu cele de import, ci cat mai autohtone, din gospodariile taranesti. Leguminoasele, adica soia, fasolea, lintea si nautul, trebuie sa fie prezente in alimentatia curenta, de cel putin 3-4 ori pe saptamana. sunt foarte gustoase, tin de foame si completeaza asa-zisul gol lasat de carne. Din ele, organismul isi extrage majoritatea proteinelor care trebuie insa completate cu lactate si oua. Mai sunt indicate si oleaginoasele (nucile, alunele, arahidele, susanul, semintele de dovleac si de floarea-soarelui, maslinele), precum si uleiurile naturale extrase din ele.

• • Incidenta scazuta a cancerului

Fibrele alimentare le gasim in cerealele integrale (grau, orz, ovaz, secara), in pastele fainoase din faina integrala, in painea neagra, in tarata, in varza, broccoli, salata verde. Ele joaca rolul de „matura“ a tubului digestiv, ajutand la eliminarea reziduurilor toxice. Se recomanda consumarea lor o data pe zi. Mai multe studii medicale au aratat fara dubiu, ca un regim vegetarian scade incidenta cancerului la jumatate. Cancerul este tinut la distanta de consumul zilnic al fibrelor alimentare, de consumul la fiecare masa al legumelor si fructelor crude, precum si de excluderea alimentelor grase (in special a prajelilor), a alimentelor cu aditivi (E-uri), precum si a celor conservate.

• Alimente esentiale in vegetarianism

Daca v-ati decis pentru un mod de alimentatie vegetarian, iata cateva alimente care n-ar trebui sa va lipseasca din alimentatie:

- Tofu este o importanta sursa de proteine, zinc si fier. O jumatate de ceasca de tofu ofera peste 100 mg de calciu, dar si 30% din necesarul zilnic de vitamina D. Tofu constituie un substitut eficient pentru carnea de pasare si peste.

- Lintea, la fel ca fasolea boabe, constituie o sursa de proteine si fibre solubile.

Contine de doua ori mai mult fier decat fasolea boabe si este foarte bogata in vitamine B.

- Fasolea boabe, cate o ceasca pe zi contine o treime din necesarul zilnic de fier, zinc, calciu, proteine si fibre. Aceste fibre sunt solubile si ajuta la mentinerea unui colesterol scazut.

- Nucile si alunele sunt o sursa de proteine, zinc si vitamina E. O jumatate de ceasca de migdalele asigura 175 mg de calciu pe zi. Studii recente au aratat ca nucile si alunele nu ingrasa, cu toate ca au foarte multe calorii. Ba mai mult, alunele americane ajuta la slabit.

- Cerealele asigura necesarul de vitamina B12, fier, calciu si fibre insolubile (care reduc riscul cancerului de colon si a altor tulburari digestive).

- Legumele verzi precum spanacul, broccoli, salata verde au un continut mare de fier, vitamina A si calciu. sunt si o sursa de antioxidanti care ajuta la combaterea cancerului.

- Fructele de mare sunt bogate in minerale (fier, magneziu, calciu, iod, crom) si in vitaminele A, C, E si multe din complexul B.

- Fructele confiate (caise, stafide, prune, mango, ananas, smochine, cirese) au un continut ridicat de fier.