Radacini

Radacinile plantelor culese toamna trateaza cele mai frecvente afectiuni ale acestui sezon: gripa, raceala, reumatismul

• Zmeura pentru astm

Radacina de sfecla rosie are efect energetic. Se recomanda in anemii, demineralizare, TBC si chiar in cancer. Sucul obtinut din stoarcerea radacinilor e foarte util in cazul epidemiilor de gripa, dar e contraindicat diabeticilor. Un pahar de sirop de sfecla pe zi are efecte uimitoare in eliminarea pietrelor de la ficat. Radacina de ghimbir, un depurativ excelent, alina durerile de stomac si usureaza digestia. In caz de greata, se tine sub limba o bucatica de radacina de ghimbir. Un bun remediu pentru combaterea durerilor de ficat si a balonarilor abdominale il reprezinta un amestec de orez cu ghimbir. Respiratia ingreunata de astm se trateaza cu decoct din radacini de zmeura: 50 de grame de radacini se pun intr-o jumatate de litru de apa, se fierb 30-40 de minute. in cazurile grave, se administreaza, de patru-sase ori pe zi, cate 50 de grame. Radacina de ridichi negre ajuta la raceala, nas infundat, gatul iritat. Are si efect analgezic si combate migrenele puternice.

• Morcovul, radacina de care avem nevoie

Radacina de morcov ajuta intr-o sumedenie de afectiuni, mai ales sub forma de suc proaspat. Elimina excesul de colesterol, stabilizeaza intregul sistem nervos si tonifica peretii intestinali. Morcovul este leguma-medicament care combate astmul, afectiunile hepatobiliare, hepatitele, reda vederea. Sub forma de cataplasme, previne imbatrinirea si aparitia ridurilor. Reinnoieste sangele, marind numarul globulelor rosii, fiind recomandat in anemii si tulburari de crestere. Din alimentatia copiilor nu trebuie sa lipseasca morcovul sub forma de suc, piure si supa pasata. Pentru eliminarea viermilor intestinali, se recomanda o lingurita de seminte de morcov la o cana de apa clocotita, din care se vor bea doua cani pe zi. Radacina de patrunjel elimina nisipul din rinichi. Se spala bine jumatate de kilogram de radacini de patrunjel si, necuratate de coaja, se dau printr-o razatoare de sticla. Nu trebuie sa fie din metal, pentru ca radacinile se oxideaza. Se fierbe totul la foc mic, in 1,5 litri de apa, pana cand apa scade cu o treime. Apoi, se scurge zeama si se pastreaza la frigider. in fiecare dimineata, pe stomacul gol, se bea din lichid cate un paharel. Se tine aceasta cura timp de 40 de zile.

• Vaccinuri batranesti

Toamna s-a instalat in toata puterea ei, cu frig si umezeala, si, de aici, cu gripe si raceli. Pe linga aceste suferinte de sezon, vechile afectiuni (de oase, rinichi, stomac, inima, sistem nervos) se acutizeaza. Ce ne ofera farmacia verde a toamnei pentru tratarea acestora? Flori nu mai gasim, frunzele au cazut. Dar au ramas radacinile plantelor, bogate in medicamentele de care avem nevoie. Ne asteapta sa le culegem, pentru a prepara din ele leacuri cu care sa invingem mai usor bolile. Acum este vremea radacinilor, aceste depozite subterane de energie vitala. Acum au putere curativa maxima, fiind capabile sa vindece o sumedenie de boli.

• Brusture pentru reumatism

Durerile reumatice sunt suferintele de care se pling foarte multi oameni in acest anotimp. Radacina care ajuta la ameliorarea acestora este cea de brusture. Se prepara un decoct din 15 grame de radacini la 200 de mililitri de apa fierbinte. Din acest preparat, se ia cate o lingura, de patru ori pe zi, inainte de masa. Pentru comprese, se pun la fiert patru-cinci linguri de radacini taiate marunt intr-o galeata de apa, se dau in clocot, apoi se lasa sa se raceasca. In decoctul caldut, se inmoaie o panza curata, se stoarce si se infasoara zona dureroasa, pentru doua ore. Acest tratament se face o singura data pe zi, seara. Tot cu radacini de brusture putem trata bolile de piele (dermatite, eczeme, eruptii). Infuzia din radacini de brusture e indicata in tulburarile metabolice: o lingurita de radacini taiate marunt se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara. Se bea cate o jumatate de pahar de infuzie, de patru ori pe zi.

• Obligeana, remediu stomacal

Radacina de obligeana este recomandata celor slabiti, dar si in caz de balonare, artrita si colici. Radacina contribuie foarte mult la curatarea de mucozitati a intestinelor si a stomacului cu secretii abundente. Este indicata si in metabolism scazut, in hipotonie intestinala. Cei foarte slabi, care au pierdut in greutate, ar trebui sa bea ceai de obligeana si sa faca din cand in cand cate o baie completa cu adaos de obligeana. Radacinile acestei plante se recomanda in cazul functionarii proaste a rinichiului si este un mijloc bun de curatare pentru organism. Radacina uscata, mestecata incet, ii poate dezobisnui pe fumatori de aceasta patima. Ochii slabiti pot fi revigorati daca se ung de mai multe ori pleoapele inchise cu suc proaspat stors din radacina de obligeana. Dupa cateva minute, se spala bine ochii cu apa rece. in degeraturi sau parti reci ale corpului, se fac bai de 20 de minute cu infuzie din radacini lasate in apa rece cu o seara inainte.

• Tataneasa, radacina antitumorala

Radacina de tataneasa lupta cu tumorile. Se fierb doua linguri de radacini in 2 litri de apa, vreme de 30 de minute. Decoctul se lasa acoperit, la temperatura camerei. A doua zi, se poate bea cate o cana, de trei ori pe zi. Daca se tine si un regim complet vegetarian, in cateva luni tumorile canceroase pot disparea. Extern, se foloseste tinctura din radacini de tataneasa: se pun intr-o sticla cu gura larga 20 de linguri de pulbere de radacina si se acopera cu spirt de 70 de grade. Sticla se inchide ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 12 zile, dupa care se strecoara. Aplicata pe tumorile externe si pe cancerele de piele, sub forma de compresa, cate 2-3 ore pe zi, aceasta tinctura actioneaza benefic. Leacul are rolul si de a cicatriza estetic ranile si arsurile, de a ajuta la refacerea oaselor dupa fracturi si la consolidarea ligamentelor dupa entorse si luxatii.

• Cerentelul alunga depresia sezoniera

Radacina de cerentel are importante calitati terapeutice, fiind un tonic psihic, un antiinfectios si un antitumoral foarte eficient. Se consuma sub forma de infuzie combinata: se pun doua lingurite de pulbere de radacina intr-un pahar de apa si se lasa sa se macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca un pahar de apa, dupa care se lasa sa se raceasca. in final, se combina cele doua extracte, iar preparatul obtinut se va administra pe parcursul unei zile. Radacina de cerentel contine substante cu efect de stimulare asupra sistemului nervos central, tratamentul favorizand recapatarea tonusului interior si a bunei dispozitii. Ca remediu antiinfectios, se administreaza infuzia combinata de cerentel, pe timpul sezonului rece, pentru prevenirea si tratarea durerilor de gat, a bronsitelor, precum si ca adjuvant in pneumonie si chiar in tuberculoza pulmonara. Se beau 3-4 cani pe zi.

• Radacini care scad febra

Se spune ca radacina de urzica pisata ajuta la intarirea oaselor, unghiilor si a dintilor pe timpul iernii. Se ia cate o lingurita de radacina uscata si macinata, de 2-3 ori pe zi. Este foarte bogata in minerale esentiale si in oligoelemente. Fiertura de radacina de urzica se obtine din fierberea a 4 linguri de produs vegetal maruntit intr-un litru de apa. Dupa 10 minute, se lasa la racit. Cu acest preparat se fac comprese fierbinti, care se pun pe articulatiile afectate de reumatism. Folosit pentru ultima clatire a parului, ajuta la intarirea firului si a radacinii acestuia. Baile de sezut fierbinti cu acest decoct sunt foarte utile contra leucoreei, contra anexitelor si cistitelor. Intern, baut cate 3 cani pe zi, decoctul de urzica e un remediu excelent contra astmului bronsic, contra enteritei si a hemoragiilor uterine. Radacina de dracila este recomandata in bolile de rinichi. Dar, pe vremuri, se folosea ca fiertura pentru scaderea febrei in starile gripale si in infectiile bronho-pulmonare. Radacinile subtiri se taie, apoi se spala, se maruntesc si se pun intr-o sticla pe jumatate plina cu tuica tare, de 35-40 de grade. Se astupa cu dop si se lasa la macerat vreme de 20-30 de zile in loc bine incalzit, dupa care se strecoara. Se administreaza cate o lingura, de 2-3 ori pe zi, contra nefropatiei, contra insuficientei excretorii renale, a cistopielitei, a litiazei renale (indiferent de natura calculilor). Daca luam 3-4 lingurite pe zi, inactivam virusurile hepatitice de tip A, B si C.

• Lemnul-dulce, bun expectorant

Radacina de lemn-dulce este folosita in scopuri terapeutice inca de acum 5.000 de ani. Extractul din radacina de lemn-dulce se foloseste adesea pentru vindecarea ulcerului gastric si a celui duodenal. Fortificand sistemul imunitar si pe cel endocrin, are efect tonic si antidepresiv. Are actiune benefica in boli ale cailor respiratorii (avand rol expectorant), gastrite, boli de piele, hipofunctia glandelor suprarenale, pielonefrita cronica si cea acuta, bolile cronice ale ficatului si ale cailor biliare, diabet zaharat (indeosebi la copii). Pulberea din lemn-dulce (rizomi si radacini decorticate, maruntite si uscate la temperatura camerei) se poate intrebuinta ca expectorant si laxativ natural. Maceratul (1-2 lingurite pulbere la o cana cu apa) se poate folosi in doze zilnice, ca antidismenoreic dar si in tratarea colicilor renale. Alaturi de alte caracteristici terapeutice, s-a constatat ca lemnul-dulce este antioxidant si are actiune antimicrobiana si antivirotica, avand un rol important in tonifierea sistemului imunitar. Aceasta radacina poate fi folosita cu succes la tratarea infectiilor si spasmofiliilor.

• Hreanul, bun la multe

Hreanul este planta cea mai folosita in popor contra reumatismului si racelilor. Sub forma rasa, are efect stimulant asupra aparatului digestiv, crescand pofta de mancare si activitatea vezicii biliare. Combate atonia digestiva, stimuleaza metabolismul. Are efect expectorant si decongestionant al cailor aeriene superioare. Ajuta la eliminarea nisipului si pietrelor de la rinichi, fiind recomandat in guta si calculoza. Fiindca e bogat in fier, hreanul este un remineralizant si combate anemia. Ras si amestecat cu otet si miere, cate o lingurita de 3 ori pe zi, trateaza tusea, guturaiul, gripa. Extern, hreanul ras ajuta contra durerilor reumatice. Faina de hrean se obtine din radacini taiate cubulete. Se pun la uscat langa o sursa de caldura, apoi se macina. Acest praf se foloseste in obtinerea decocturilor, pentru cataplasme. Aplicate pe locurile dureroase, pana cand apare senzatia de arsura, ajuta la alinarea durerilor reumatice. Pentru dureri de cap produse de frig, se pune pe o foaie de hirtie putina faina de hrean, care se inspira apoi alternativ pe o nara si pe cealalta. Reflexul puternic de stranut va actiona la nivelul sistemului nervos central, atenuand senzatia de durere sau chiar eliminand-o.

In aceasta perioada, cand ne inspaiminta epidemia de gripa sezoniera, dar mai ales cea de gripa porcina, pana sosesc vaccinurile specifice, e bine sa aflam si niste retete naturiste profilactice si terapeutice. Astfel, pentru intarirea sistemului imunitar, faceti o cura de echinaceea, supranumita si vaccinul natural antigripal. Se ia o lingurita de tinctura, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Se mananca 3-5 catei zilnic, timp de doua-trei saptamani, sau se beau cateva inghitituri de macerat de usturoi. Introduceti in alimentatie iaurtul natural, lamaia, germenii de grau, preparate cu propolis si polen. Cel mai redutabil concurent al echinaceei este arnica, deoarece, pe langa efectele imunostimulatoare, are si o actiune antibiotica foarte puternica, putand fi astfel folosita si in cazul infectiilor gata declansate. Cele mai eficiente antibiotice naturale, care nu lasa racelile sa se instaleze, sunt ceapa si usturoiul in cantitati mari.

• Imunitate cu ginseng

O radacina cu adevarat uimitoare pentru efectele ei curative este cea de ginseng. In aceasta perioada e cu atit mai indicata terapia cu ginseng cu catt acesta are rolul de a mari capacitatea de adaptare a organismului la temperaturile reci. Asiaticii folosesc ginsengul ca tonic general pentru toate functiile organismului. Are o actiune antistres dovedita stiintific, dar si una de stimulare a sistemului imunitar, marind rezistenta la infectii. Doza zilnica recomandata este de 200 mg de extract de ginseng, in cazul capsulelor putand varia intre 100-600 mg pe zi. Nu este recomandat diabeticilor, bolnavilor de astm, hipertensivilor, persoanelor care sufera de infectii grave, copiilor sub zece ani si femeilor gravide.

Cititi si Broccoli si Cartofii.