Lactate

Incercati sa consumati lactate obtinute dupa retete traditionale si sa le evitati pe cele preparate industrial

• Branzeturile se digera usor

Branza telemea se prepara din lapte de vaca, de oaie, de capra sau din amestecuri. Laptele este amestecat cu maia, clorura de calciu, azotat de potasiu si cheag. Coagulul format este supus presarii si apoi se saramureaza, maturarea avand loc in circa 20 de zile. Cascavalul se prepara din lapte de oaie sau de vaca prin insamantarea coagului din lapte pasteurizat cu culturi selectionate. Casul obtinut dupa presarare si maturare este taiat felii si oparit cu apa la 80-90 grade C. Astfel, este transformat intr-o pasta moale si elastica si apoi prelucrat. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. Comparativ cu laptele, branzeturile au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. In ceea ce priveste continutul in calciu, acesta e mai redus in cazul sortimentele de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice.

• Laptele si untul, bogate in grasimi

Consumul regulat de lapte integral sau produse lactate integrale ingrasa. Laptele integral contine 3,5% grasimi, un pahar cu lapte contine 8-9 grame grasimi. Pentru adultii care tolereaza produsele lactate, care nu sunt supraponderali, nu au tensiune arteriala mare, niveluri mari de grasime in sange sau nu au avut in familie suferinzi de boli de inima, se recomanda consumul de lapte si a produselor derivate din acesta, dar cu moderatie, si nu zilnic. Specialistii recomanda iaurtul si kefirul pentru portia zilnica de substante nutritive pe care le contine laptele. Laptele cel mai sanatos este cel de capra care, spre deosebire de laptele de vaca, contine un acid organic puternic care s-a demonstrat ca opreste evolutia cancerului aflat in stadiul incipient, dar are efecte benefice si in unele cazuri terminale, cu metastaza osoasa. Untul contine in principal grasimea din lapte. Este un produs foarte bogat in grasimi (doua treimi grasimi saturate) si colesterol, vitaminele A si D. Untul este sanatos daca este consumat in cantitati mici, dar este un aliment care da foarte usor reactii nedorite ale organismului si complicatii cardiovasculare.

• Stiati ca...

- un pahar de lapte contine aceeasi cantitate de colesterol ca o friptura de 100 g?

- laptele degresat contine lactoza si proteine greu digerabile?

- laptele matern e bogat in acid omega-3, ingredient care lipseste total din laptele de vaca?

- branza dulce este cea mai bogata sursa de proteine?

- laptele batut este mai usor digerabil decat laptele crud?

- iaurtul preparat biologic (in casa) aduce aport de calciu si scade colesterolul?

Cititi si Micul dejun si Lactoferina si Laptele si Terapia cu zer si Leacuri de la stana si Unt si margarina

Se tot spune ca lactatele nu trebuie sa lipseasca din alimentatia noastra, in special pentru aportul de calciu. Dar unele sortimente de lactate fac bine pe o parte si deregleaza organismul pe de alta parte. Trebuie sa cunoastem care sunt calitatile curative ale iaurtului, kefirului, laptelui integral si a branzeturilor, pentru a alege felul si cantitatea de lactat care aduce beneficii maxime pentru sanatate.

• Iaurtul, un aliment-minune

Iaurtul e un aliment extrem de benefic sanatatii, contribuind la prelungirea vietii. Multi il consuma ca adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajuta la redobandirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completa si la o valorificare mai buna a alimentelor bogate in fibre. Cele cu fructe insa, nu sunt la fel de sanatoase ca iaurturile naturale si nici nu sunt indicate persoanelor care vor sa slabeasca. Cuvantul iaurt vine din limba turca, youghurmak insemnand „a ingrosa“. Putini stiu insa ca iaurtul este originar din Bulgaria, tara unde numarul de batrani centenari este foarte ridicat. La inceputul secolului trecut, laureatul Nobel Ilia Mecinikov, colaboratorul lui Pasteur, a descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Astazi, europenii sunt cei mai mari consumatori de iaurt, aproximativ 12-20 litri de persoana, pe an. in general, iaurtul existent in comert nu pastreaza mai nimic din compozitia celui obtinut pe cale naturala, aditivii si conservantii transformand acest lactat intr-o bomba periculoasa pentru sanatate.

• Kefirul, un leac stravechi

Kefirul este originar din Caucaz, mai precis din Osetia de Nord. Dar tara care produce kefir la scara industriala este Rusia. Foarte mult timp insa, prepararea kefirului a fost transmisa din tata in fiu, reteta prepararii lui fiind secreta. Kefirul, care a patruns de cativa ani si pe piata romaneasca, este un lapte fermentat sub actiunea mai multor drojdii (Saccharomyces kefir, Candida kefir) si fermenti, ceea ce ii confera un gust deosebit, fiind si usor alcoolizat (1-2%). in mod traditional, fermentarea kefirului are loc la temperaturi de 20-22 de grade, timp de 1-2 zile. In functie de durata fermentarii, kefirul poate fi de doua feluri: slab (cu o perioada de fermentare de 24 de ore) si tare, la care perioada de fermentare este de 72 de ore. Primul este recomandat in special copiilor, dupa varsta de 7 ani, si batrinilor, iar cel de-al doilea este util in gastrite cu aciditate scazuta si colite. insa este contraindicat in ulcer, gastrite hiperacide si pancreatite. Kefirul este benefic in insomnii, nevroze si alte afectiuni la nivelul sistemului nervos. Multi specialisti recomanda kefirul chiar si in dieta bolnavilor de SIDA.

• Lapte batut sau smantanit

Laptele batut se obtine prin fermentarea laptelui integral sau a celui partial smantanit, cu ajutorul bacteriilor lactice (streptococii lactici). Acestea, fie ca se afla in lapte in mod natural, fie ca se insamanteaza in laptele in prealabil pasteurizat cu o cultura pura de bacterii lactice. La laptele smantanit, grasimile sunt reduse la jumatate. Laptele integral sarac in grasimi si laptele smantanit sunt asemanatoare din punct de vedere al continutului de minerale si vitamine, precum si in ceea ce priveste nivelurile de proteine si carbohidrati. Singura diferenta este cantitatea de grasimi, laptele smantanit fiind mai gras. Kumisul seamana cu kefirul, dar este ceva mai alcoolizat si se fabrica din lapte de iapa, magarita sau vaca. Savoarea sa deosebita este asemanatoare vinului alb. Aceasta bautura este traditionala in stepele Asiei, fiind apreciata inca din secolul XIII.