Pastai

Pastaile de mazare, bob, fasole, linte si naut sunt excelente energizante si protectoare cardiovasculare

• Apa de naut

Tot sub forma de pasatai este si nautul, un aliment minune recomandat pentru un stil de viata echilibrat si sanatos. O cana plina cu naut asigura cu 50% mai mult decat necesarul zilnic de molibden, 80% din cel de mangan, 70% din cel de acid folic, 50% din cel de fibre, 40% din cel de triptofan, 30% din cel de proteine. Ca majoritatea celorlalte pastai, nautul scade colesterolul prin continutul de fibre si impiedica acumularea de zahar in sange, fiind un aliment foarte util persoanelor care sufera de diabet. Combate parazitii intestinali. Fierul din boabele de naut produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime care produc antioxidanti. Din naut se prepara humusul, nelipsit de pe mesele orientalilor. Acesta este obtinut din boabe fierte si pisate, la care se adauga usturoi, ulei de masline si lamaie. Nautul prajit si apoi macinat are un efect puternic asupra aparatului digestiv si a sistemului nervos. Astfel ca din naut se prepara o bautura care inlocuieste cu succes cafeaua. Nu face rau celor hipertensivi, nici macar copiilor. Apa de naut combate raceala, reda vitalitatea si are chiar efecte afrodisiace. Aceasta apa de naut se obtine prin strecurarea boabelor fierte sau se prepara din doua linguri de boabe care se lasa la macerat intr-o cana de 250 ml cu apa rece. Dupa 12 ore, se strecoara si se consuma calda. Boabele de naut pot fi macinate si adaugate in diverse mancaruri: pilafuri, pireuri, tocanite si in chiftele. Nautul nu este recomandat celor care au probleme renale.

• Bobul, leac pentru rinichi

Bobul este o alta leguma cu pastai pline de calitati curative. E bogat in proteine, vitaminele C, B1, caroten. Datorita continutului relativ scazut in hidrati de carbon, bobul este recomandat si obezilor. Pastaile tinere contin boabe de 2-3 ori mai mari decat ale fasolei obisnuite, se fierb si se gatesc la fel ca fasolea. Semintele, uscate, prajite si macinate, se pot utiliza la obtinerea surogatului de cafea, iar sub forma de faina, in amestec cu cea de grau sau de secara, servesc la prepararea unui sortiment de paine. Din frunze se poate extrage acid citric. Pastaile sunt folosite ca remediu pentru deranjamente stomacale. Tulpina, frunzele, florile si pastaile au actiune diuretica si sedativa. Curele cu boabe sunt recomandate in tratarea afectiunilor aparatului urinar, in colici nefritice, litiaza renala, inflamatii ale prostatei, reumatism. Se utilizeaza si partile aeriene ale plantei sau cenusa rezultata din arderea tulpinilor si a pastailor, pentru tratarea amigdalitei. Florile de bob de gradina oparite sunt excelente pentru a scapa de afectiunile renale. Opariti doua linguri cu flori in 250 ml de apa in clocot. Decoctul din seminte de bob este indicat in tratarea albuminuriei, ca diuretic si sedativ in dureri ale cailor urinare. Daca planta se fierbe in vin (doua-trei maini de planta la o jumatate de litru de vin) se obtine un leac vechi folosit in tratarea epilepsiei. Se bea cate un pahar de trei ori pe zi. Pielea afectata de abcese se reface daca se pun in zona respectiva frunze zdrobite de bob.

• Stiati ca?

- Mazarea conservata trebuie evitata pentru ca, in procesul de ambalare, leguma isi pierde majoritatea substantelor nutritive. Mazarea congelata e mai buna decat cea la cutie. Tehnologia moderna permite ca mazarea inghetata imediat dupa recolta sa nu isi piarda dulceata si continutul de vitamina C.

- Mazarea proaspata se poate depozita in frigider, dar trebuie consumata in maximum doua zile dupa ce a fost culeasa.

- Mazarea uscata este mai bogata in substante hranitoare decat cea proaspata.

- Cand mazarea este foarte tinara, se poate consuma cu tot cu pastai.

- Cu faina de fasole se fac cataplasme calde impotriva eczemelor, furunculelor, panaritiului.

- Boabele de fasole stimuleaza producerea de limfocite, fiind recomandate celor cu leucemie.

- O cana de fasole verde acopera 122% din necesarul zilnic de vitamina K.

- O portie de mazare (160 de grame) contine din necesarul zilnic: 35% vitamina A, 32% vitamina B1, 40% vitamina C si 52% vitamina K, 22% potasiu, 15% magneziu si 12,6% zinc.

Nu uitati niciodata de mazare, bob, fasole si linte, legume care nu numai ca potolesc foamea si sunt gustoase, dar au grija sa vegheze la sanatatea organelor interne. Aceste legume ascund in pastai o imensa cantitate de energie, sunt ieftine, usor de gasit si potolesc foamea fara sa ingrase.

• Boabele de mazare lupta cu cancerul

Mazarea este originara de pe tarmurile Marii Mediterane si a ajuns in Transilvania in secolul XVII. in traditia populara, ceaiul din circeii de mazare se luau contra crampelor abdominale, iar mazarea pisata se punea in cataplasme pe gilci. Boabele din pastai sunt considerate adevarate uzine de substante farmaceutice. Contin proteine, glucide si saruri minerale, mai ales substante azotoase. Mazarea e bogata in vitaminele A, B1, B2 si C. Betacarotenul asociat cu vitamina C lupta contra cancerului si intretin sanatatea ochilor, prevenind cataracta. Contine si mult potasiu, element foarte important in sanatatea inimii si fortificarea celulelor nervoase. Din mazarea verde s-a izolat o hematoglutinina vegetala, responsabila de producerea globulelor rosii si albe. Datorita continutului de fier, mazarea este eficienta in anemie. De asemenea, combate oboseala si contribuie la intarirea sistemului imunitar. Fosforul din mazare accelereaza regenerarea celulelor si vindecarea afectiunilor oaselor, iar zincul intareste sistemul nervos. Aceasta leguma e si o buna sursa de vitamina K pe care organismul nostru o descompune partial in K2, substanta de activeaza osteocalcina, fixator de calciu in oase. Riscul de a face cancer de prostata se diminueaza cu 35%, printr-un consum de mazare, leguma bogata in seleniu.

• Reglorul tensiunii arteriale

Prin continutul scazut de calorii, mazarea e o alegere buna pentru persoanele care incearca sa slabeasca. Rezolva constipatia, incetineste aparitia glucozei in sange, pastrand astfel constant nivelul de energie necesar organismului. Diabeticilor le este recomandata fiindca, desi este bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce pronuntat, mazarea contine compusi cu efect usor hipoglicemiant. Ea are, de asemenea, efecte diuretice si previne complicatiile cardiovasculare ale diabetului. Boabele verzi au in compozitie si cantitati mari de fibre, ceea ce le fac utile in curatarea intestinelor si regularizarea tractului intestinal. Este alimentul ideal in timpul zilelor caniculare de vara, prevenind puseele de hipertensiune, tulburarile de ritm cardiac si infarctul. Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete, iar pentru tratarea ischemiei cardiace, cura trebuie sa dureze 4-8 saptamani. Consumul de mazare ajuta in mod special persoanele cu afectiuni renale (infectii cronicizate, chisturi, litiaze recidivante) la care apar si probleme cum ar fi edemele, hipertensiunea arteriala si alte tulburari cardio-vasculare. Le este recomandat si sportivilor, deoarece imbunatateste capacitatea de efort fizic, furnizand multa energie. Se recomanda 1-1,2 kilograme de mazare sapamanal, in perioadele de efort intens. Consumul de mazare cere precautii in cazul persoanelor cu guta si calculi renali.

• Fasolea verde prelungeste viata

Fasolea verde este al patrulea din cele 20 de alimente care contin cei mai multi antioxidanti. Este plina de minerale (fier, potasiu, mangan, fosfor, cupru, magneziu si calciu) si vitamine (K, C, A, B1, B2 si B3), fibrele si acizi grasi omega 3. 125 de grame de fasole verde gatita are doar 43 de calorii. Asa ca, daca doriti sa slabiti sanatos, consumati trei cani de fasole pe saptamana. Fasolea verde reduce colesterolul, previne bolile cardiovasculare si s-a constat ca prelungeste viata. Este recomandata femeilor la menopauza pentru ca reduce riscul aparitiei cancerului mamar. 50 grame de fasole verde pe zi diminueaza nivelul de glucoza, fiind utila celor cu diabet. Artrita reumatoida este combatuta de consumul bogat in fasole verde, eficienta datorita efectului sau antiinflamator. Pastaile verzi intaresc imunitatea si tin departe racelile. Protejeaza colonul, prevenind aparitia cancerului. Pentru rezultate foarte bune se recomanda curele pe o perioada de o luna, in care se maninca fasole verde de patru ori pe saptamana. impiedica aparitia osteoporozei, ajuta memoria, regenereaza ficatul, atenueaza crizele de migrena, reface pancreasul epuizat, previne litiaza biliara si are proprietati energizante, fiind un excelent remediu in cazurile de oboseala. Nu trebuie decat sa beti cate o jumatate de pahar de suc de pastai verzi pe zi. Ceaiul din teci uscate de fasole se recomanda in cistite. Persoanele care au probleme la rinichi sau vezica biliara ar trebui sa evite fasolea verde.

• Boabe de linte in loc de carne

Lintea este o leguminoasa cultivata din vechime in lumea intreaga, ruda cu fasolea si la fel de bogata in proteine si minerale. Boabele din pastaile de linte reprezinta un excelent substitut pentru carne (100g linte gatita contin aceeasi cantitate de proteine ca 134 g de carne de vita) si sunt bogate in fibre. Lintea e recomandata in situatii care necesita consum energetic crescut sau in stari de convalescenta, scade nivelul de glucoza si colesterol din sange, ajuta la prevenirea constipatiei, a cancerului de colon si a bolilor de inima. Poate actiona ca un antidepresiv si e un ajutor benefic in lupta cu insomnia. Se consuma in supe, salate, sub forma de pudra sau fiarta in apa si strivita, pentru cataplasme. Extern, faina de linte vindeca abcesele. Cele mai folosite in scop medicinal sunt pastaile, dar toate componentele acestei plante au utilizare in medicina chinezeasca. Exista mai multe soiuri de linte: rosie, verde si maro. Cel mai repede fierbe lintea rosie (in aproximativ 20 minute), apoi cea verde. Datorita continutului mai mic de fibre, lintea rosie e mai usor digerabila si produce mai putine gaze. intrucat boabele de linte sunt foarte concentrate, nu sunt indicate in caz de indigestie, obezitate, boli cardiace grave, hipotiroidie severa. De asemenea, nu e bine sa avem o dieta bazata exclusiv pe linte, pentru a nu suprasolicita aparatul digestiv.

• Bamele, pastai detoxifiante

Bamele sunt niste legume cu o aroma deosebita, cultivate in vechime pentru fabricarea cafelei. Pastaile se folosesc in supe si ciorbe. Bamele reprezinta una dintre cele mai bogate surse de fibre pentru organismul uman, prevenind unele forme de cancer, printre care si cel colorectal. O portie de bame asigura 20% din doza zilnica de vitamina C, iar in compozitia acestor legume s-au mai remarcat si betacarotenul si potasiul. Consumatorii de bame au un risc de infarct sau de accident vascular mult mai mic. Mucilagiul din bame micsoreaza nivelul de colesterol si acidul din bila, ajutand astfel la eliminarea toxinelor filtrate de ficat. Au proprietati laxative si detoxifiante.

Cititi si Dieta cu naut si Soia si Quinoa.