Ozonoterapia
Ozonul, agentul terapeutic al tineretii
Terapia cu ozon ajuta in cele mai diverse afectiuni, provoaca moartea celulelor canceroase si amina efectele imbatranirii
Trateaza si previne
Ozonoterapia locala poate fi realizata prin mai multe proceduri. Infiltratiile subcutanate se fac in afectiuni dermatologice, reumatologie, probleme de circulatie periferica, medicina estetica (celulita). Infiltratiile intramusculare si intraarticulare se aplica in tratamentul unor afectiuni reumatismale. Mai exista si metoda ozonopuncturii care consta in infiltratii cu ozon in punctele de acupunctura. O alta procedura terapeutica utilizeaza intern si extern apa si uleiul ozonificate pentru afectiuni dermatologice, stomatologice, dereglari ale aparatului digestiv. in scopuri medicinale, gazul folosit este precis dozat in aparate speciale. in general, ozonoterapia e recomandata atunci cand tratamentul obisnuit, de lunga durata, nu da rezultate. in cazul afectiunilor cardiovasculare, ozonoterapia are in primul rand rol preventiv in ceea ce priveste ateroscleroza, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala, arterita, afectiunile venelor. Amestecul de ozon si oxigen are capacitatea de a ameliora circulatia periferica capilara, are efect vasodilatator, restabileste functia de transport a oxigenului care ii revine sangelui, scade colesterolul si glicemia,
reduce valorile presiunii arteriale.
Boli care nu rezista ozonoterapiei
Trebuie mentionat faptul ca ozonoterapia poate fi aplicata cu succes in tratamentul oricarui sindrom dureros. Datorita actiunii sale de ameliorare a metabolismului si de protejare a vaselor sanguine, este eficienta si recomandata in tratamentul complicatiilor diabetuluii zaharat, pentru prevenirea si stoparea fenomenelor de imbatranire a organismului, cresterea perfomantelor fizice si intelectuale. Preventia si tratamentul unor afectiuni neurodegenerative este un capitol important al ozonoterapiei in cazuri ca: Boala Alzheimer, Boala Parkinson, scleroza multipla, scleroza amitrofica, recuperarea post AVC, dar si recuperarea dupa orice trumatism al SNC. in afectiuni gastro-intestinale si hepato-biliare, amestecul de oxigen-ozon are o actiune benefica asupra metabolismului hepatic, cresc nivelul de oxigenare a hepatocitelor si vitalitatea lor, creste nivelul catalazei, creste capacitatea de detoxifiere a ficatului. Se stie ca oxideaza aproape toate chimicalele facute de om.
Frumusete si tinerete
In domeniul cosmeticii, terapia cu ozon este cunoscuta pentru minunatele ei efecte de incetinire a imbatranirii, de remodelare a corpului. Ozonoterapia estetica se realizeaza printr-o baie de ozon-oxigen care provoaa transpiratia la rece, cu efecte rapide in eliminarea celulitei, a retentiei hidrice, reducerea depozitelor de grasime, intarirea tonusului muscular, tratarea problemelor articulare si a eczemelor. Terapia curata porii capilarelor si elimina metalele grele si grasimile din organism. Zonele inestetice ale pielii, aparute odata cu celulita, sunt provocate de lipsa de oxigenare a tesuturilor pielii. Baile terapeutice se fac in spatiu inchis. Odata patruns in organism, amestecul gazos distruge invelisul tesutului adipos si faciliteaza arderea si eliminarea prin transpiratie. Costul unei sedinte este de circa 60 de lei. Vedetele din toata lumea apeleaza la ozonoterapie pentru a se mentine intr-o forma cat mai buna: actrita Sharon Stone, pilotul de formula I Rubens Barrichelo, Regina mama Elisabeta II, fotbalistul Zinedine Zidane si rockerii de la Rolling Stones.
Aplicatii si in stomatologie
Se spune ca 40 de minute de tratament pe cale venoasa echivaleaza cu doua saptamani de stat la munte. Terapia oxigen-ozon este asadar o metoda naturala de vindecare. in tarile din Europa de Vest si in Statele Unite ale Americii, ozonoterapia este cunoscuta si practicata de peste 30 de ani. si in Romania, din ce in ce mai multe centre medicale aplica aceasta metoda. Datorita efectului antialgic, ozonoterapia este frecvent folosita la recuperarea sportivilor care sufera accidentari si care trebuie sa isi reia antrenamentele. Leziunile se vindeca mai repede sub actiunea ozonului, datorita proprietatilor lui antioxidante. De aceea, recuperarea dupa rupturile musculare, dupa infarct ori dupa atacuri cerebrale poate fi mai scurta. Persoanele infectate cu virusul HIV ori cu virusuri hepatice sau care fac tratamente cu citostatice pot apela la ozonoterapie ca modalitate de intarire a organismului. Ozonoterapia este folosita si in tratarea problemelor dentare, deoarece reduce cantitatea de bacterii nocive, favorizand si remineralizarea dintilor.
Contraindicatii
Desi ozonoterapia este recomandata aproape oricui, indiferent de boala sau varsta, exista cateva cazuri in care pacietii trebuie sa manifeste precautie:
- Hipertiroidism
- Deficitul de G-6-PD (Glucoza-6-fosfatdehidrogenaza)
- Hipertensiune arteriala mai mare de 160 mm Hg
- Accident vascular hemoragic
- Stari posthemoragice
Beneficiile ozonului
- previne boli, complicatii provocate de anumite boli, diminueaza puseele acute, previne imbatranirea precoce
- imbunatateste substantial calitatea vietii si creste speranta de viata la bolnavii cronici
- poate diminua consumul de medicamente si a reactiilor secundare provocate de acestea
- poate salva de la unele interventii chirurgicale
- este un agent cosmetic excelent care actioneaza atit din exterior, cat si din interior
- este o sansa in plus.
Cititi si Respiratia si Bioptron si Magnetoterapia si Ultrasunete.
Prospetimea aerului montan da energie si buna dispozitie. Efectul se datoreaza ozonului, gaz cu miros specific pe care-l putem simti mai ales in zilele de vara, dupa o ploaie cu descarcari electrice. Ozonul este gazul care intretine viata pe pamant, stratul de ozon constituind un filtru natural care absoarbe cea mai mare parte a radiatiilor ultraviolete, periculoase pentru organismele vii. Folosit in anumite concentratii, ozonul protejeaza de actiunea unor factori nocivi care duc la imbatranire si aparitia unor boli. in combinatie cu oxigenul, acest gaz vital contituie baza unei terapii nemedicamentoase revolutionare, cu efecte dovedite in tratarea multor boli, dar si in cosmetica, in tratamentele anti-age.
Dusmanul mircoorganismelor rele
Ozonoterapia porneste de la principiul ca, la originea oricarei afectiuni, se afla oxigenarea insuficienta la nivel celular, iar tratamentul bazat pe un amestec de oxigen si ozon poate repara din interior, reducand inflamatia. Acest tip de terapie duce la eliminarea toxinelor, usurand munca sistemului imunitar. Exista experti care spun ca ozonul chiar ia locul sistemului imunitar. Dr. Atkins, cunoscut pentru dieta Atkins, a tratat in propria clinica mai multi oameni cu cancer, folosind ozon, iar rezultatele au fost spectaculoase. Ozonul omoara celulele bolnave prin intermediul enzimelor. Toate celulele sanatoase au trei enzime care le protejeaza impotriva oxidarii. Fiecare celula este o masina de ars oxigenul. Celulele nesanatoase nu au aceste enzime protectoare, ceea ce le face sa fie lipsite de aparare in fata ozonului. De aceea, introducerea cantitatii optime de ozon la nivelul tumorii, o sufoca. Omoara virusurile, bacteriile, mucegaiurile, fungii, deoarece aceste organisme traiesc in medii cu oxigen putin. Ca dovada, mucegaiul caruia ii plac mediile neaerisite, dispare atunci cand incaperea este puternic oxigenata.
Atomul care lucreaza pentru sanatatea noastra
Terapia oxigen-ozon constituie o metoda naturala de vindecare ce exploateaza proprietatile celor doua gaze. Amestecul poate fi administrat atat local, cat si sistemic, in intreg organismul. Efectele sunt remarcabile: neutralizarea toxinelor acumulate de-a lungul timpului in interiorul corpului, reducerea inflamatiilor, reglarea pH-ului, activarea circulatiei sangelui. Terapia cu ozon se bazeaza pe instabilitatea acestui gaz. Atomul in plus care formeaza molecula de ozon (O3) se poate desprinde, combinandu-se cu alte molecule si oxidandu-le. Efectul antimicrobian, antifungic si antiviral se datoreza atat actiunii directe a ozonului cat si capacitatii sale de a forma cu acizii grasi nesaturati compusi foarte activi peroxizi, care actioneaza destructiv asupra microorganismelor. in concentratii foarte mici, este un gaz aproape incolor si inodor, dar in concentratii mai mari apare mirosul puternic de iarba verde, iar cand acesta depaseste 15%, are culoare verde deschis, devenind toxic pentru organismele vii si iritand caile respiratorii. in scop medicinal, se foloseste ozon cu o concentratie de 50 de ori mai mica decat cea toxica.
Folosit ca agent purificator si terapeutic
Reactiile adverse sunt aproape nule. Un studiu al Societatii Medicale Germane referitor la posibile complicatii si reactii secundare ale ozonoterapiei arata ca probabilitatea unei reactii secundare este de 0,000005% la o sedinta. Fiind o metoda sigura, ozonoterapia este folosita in practica multor ramuri medicale: dermatologie, medicina interna, nefrologie si dializa, neurologie, stomatologie, oncologie, reumatologie si ortopedie, angiologie si flebologie. Efectul antibactericid al ozonului il depaseste de doua ori pe cel al clorului, motiv pentru care Los Angeles-ul, de pilda, foloseste ozon pentru purificarea apei potabile. Majoritatea piscinelor din Europa folosesc ozon in loc de clor. Acest gaz este la fel de eficient si in cazurile rezistente la antibiotice, nu induce rezistenta si cel mai important lucru: nu actioneaza asupra florei saprofite (benefice) organismului. Administrarea amestecului de oxigen si ozon duce la cresterea cantitatii de oxigen in sange, sunt activate procesele metabolice in eritrocite prin cresterea 2,3 difosfogliceratului responsabil de eliberarea oxigenului in sange, creste plasticitatea si rezistenta membranei eritrocitare. Actiunea antioxidanta si detoxifianta a ozonului se manifesta prin capacitatea lui de a rupe mecanismele de formare a radicalilor liberi, stopeaza peroxidarea lipidelor si stimuleaza sistemele antiradicali. Se modifica reactia acido-bazica catre una mai alcalina, se elimina acidul lactic.
Metodele ozonoterapiei
Exista doua tipuri de metode de administrare a amestecului de oxigen-ozon. Autohemoterapia majora consta in prelevarea in pungi speciale a unei cantitati de sange (50-100-150 ml) din vena cubitala. Acesta este amestecat cu o cantitate egala de ozon de o anumita concentratie, dupa care este reperfuzata pacientului. Procedura este nedureroasa, nu prezinta niciun risc pentru pacient si dureaza circa o ora. Autohemoterapia majora este recomandata in afectiuni cu caracter mai grav (boli cardiovasculare, boli autoimune, afectiuni hepatice, in tratamentul anti age-ing). Autohemoterapia minora consta in prelevarea a 10-15 ml de sange venos care este amestecat cu o cantitae egala de ozon si este injectata imediat intramuscular. Procedura se foloseste in tratarea starilor de deficit imunitar secundar, stari gripale si alte infectii virale, afectiuni dermatologice (acnee). Insuflatiile rectale cu ozon au actiune locala (antiinflamatorie, regenerativa, antiseptica si de refacere a florei intestinale), cat si generala asupra organismului, deoarece ozonul se absoarbe foarte usor prin mucoasa intestinala.
Istoria medicala a ozonului
- Olandezul Martinus Van Marum in 1783 a descris pentru prima data un gaz cu miros specific care apare la descarcarea electrica.
- in 1840, germanul Schonbein numeste gazul ozon, care in limba greaca inseamna „aer proaspat“.
- in 1856, Tait si Andews sustin ipoteza precum ca ozonul este o forma alotropa a oxigenului.
- in 1857, Werner von Siemen creaza primul generator de ozon.
- in 1898, Brodie si Landenburg prezinta pentru prima data formula chimica a ozonului: O3.
- Terapia cu ozon a fost acceptata in SUA in 1880.
- in 1896, geniul in electricitate Nikola Tesla si-a patentat primul generator de ozon medical, „Raza violeta“, iar in 1900 a infiintat propria companie, Tesla Ozone Co. Tesla le vindea doctorilor masini de produs ozon si ulei de masline ozonizat.
- La inceputul secolului XX, in SUA aproape fiecare magazin de parfumerie era dotat cu un generator de ozon, devine foarte popular uleiul de masline ozonificat „Glucozon“.
- in 1916, in timpul primului razboi mondial, medicul german A. Wolff foloseste cu succes ozonul in chirurgia de campanie pentru tratamentul plagilor infectate.
- Dupa zeci de ani de studii si aplicatii, in 1931, Dr. Otto Warburg castiga primul Premiu Nobel pentru munca sa prin care a demonstrat ca de fapt cancerul e cauzat de o lipsa de oxigen in celule. El afirma: „cancerul apare ori de cate ori o celula primeste mai putin de 60% din necesarul ei de oxigen“.
- in anii 40, medicul Robert Mayer utillizeaza ozonul in pediatrie pentru prima data.
- in 1961, Hans Wolff introduce tehnica autohemoterapiei cu ozon.
- in 1987, profesorii germani Renate Viebahn si Zigfrid Rilling publica primul manual de ozonoterapie unde sunt prezentate protocoalele de tratament pentru aproape 100 de afectiuni.
- in 1988, Freberg si Carpendale demonstreaza efectul antiviral al ozonului asupra virusului SIDA.