Supravietuirea in natura

Chiar si in mijlocul pustietatii, gasim tot ce ne trebuie pentru a supravietui, trebuie doar sa stim care sunt plantele si animalele comestibile

• Pasarile si serpii

Ca sa traiesti, trebuie sa pui frau milei si dragostei fata de animale. Toate animalele salbatice (vanatul), ierbivore sau carnivore, sunt comestibile. Exceptie face vulpea, datorita mirosului sau puternic cu iz de usturoi. Toate pasarile salbatice sunt bune, cu exceptia corbului si a ciorilor. Pasarile sunt comestibile, dar nu toate au gust bun. Pasarile de prada trebuie bine fierte. Multe pasari se pot prinde cu capcane tip cutie care cade. Pentru cele care stau pe crengi se pot monta laturi. In padure pune capcanele in poieni, in luminisuri sau pe malul raului. Toamna,, pasarile naparlesc si nu pot zbura pe distante lungi, ratele si gistele pot fi prinse usor in acest sezon. Pasarile vanate se oparesc cu apa clocotita si se jumulesc de pene. Apoi le despici si le scoti intestinele, dupa care le gatesti sau le afumi. Fulgii pot fi folositi ca un bun material termoizolant la incaltaminte, imbracaminte sau asternut. Se pot manca ouale gasite in cuiburile pasarilor salbatice, indiferent de specia lor, cu conditia ca acestea sa nu fie clocite. Serpii veninosi sau neveninosi sunt extrem de gustosi (gust intre pui si peste). De preferat sunt serpii de apa, de talie mijlocie. Se mananca fripti pe jar, dupa ce in prealabil au fost jupuiti si li se andeparteaza capul. Spinteca-i abdomenul si rasuceste-i pielea inapoi ca si cum ai scoate o manusa. Arunca pielea si maruntaiele. Serpii mari sau tiparii trebuie intii fierti si numai dupa aceea preparati. Ouale lor sunt comestibile si se pot consuma crude, fierte sau jumari.

Viata te poate aduce in cele mai neasteptate imprejurari: de la o furtuna care te surprinde intr-un loc salbatic, pana la un accident sau un naufragiu din care reusesti sa supravietuiesti in mijlocul pustiului. Poti ramane blocat acolo, fara un echipament minim de supravietuire, poate chiar esti ranit. Unde te vei adaposti, ce vei manca, incotro o apuci? Unii cred ca este simplu sa te descurci, dar nu e deloc asa. Viata in mijlocul naturii, rupti de civilizatie, este o piatra de incercare de care depinde viata ta, deci trebuie sa fii pregatit pentru o astfel de situatie extrema. Daca iti pastrezi calmul si optimismul, vei consta ca natura iti ofera hrana de care ai nevoie, trebuie doar sa recunosti resursele naturale si sa stii sa le folosesti. Asadar, daca te trezesti izolati de lume, aminteste-ti acest mic ghid de supravietuire. Este esential sa stii sa recunosti plantele si animalele comestibile si sa le prepari corect, pentru a te alimenta cu energie, in asteptarea momentului cand vei fi salvat. Mancarea si apa potrivite pot insemna diferenta dintre viata si moarte.

• Ai nevoie de apa

In salbaticie, exista asa-numita regula a lui 3: 3 minute rezista omul fara aer, 3 ore la temperaturi extreme, 3 zile fara apa, 3 saptamani fara hrana. Exista diferente in functie de conditiile concrete si de rezistenta organismului. Intr-o situatie de urgenta, nu mancarea este prioritara, ci apa potabila, vitala pentru buna functionare a mintii si a corpului. Deshidratarea te lasa vulnerabil la atacuri, spasme, supraincalzire. Nu manca daca nu ai apa. Organismul consuma apa pentru digestie, te vei deshidrata si mai tare si poti muri. Orice om are nevoie zilnic de 2-3 1 deapa pe vreme rece si cam de 4-5 1 pe vreme calduroasa. De la aceasta necesitate vitala nu se poate face rabat, nu incape nicio tocmeala. Nu exagera cu dozarea apei, trebuie sa bei atita cata ai nevoie. Bea putin si des, mai ales daca esti ranit. Cu 2 litri, rezisti 6 zile, daca nu te misti si nu consumi energie. Putine sunt locurile pe pamant de unde trebuie sa mergi mai mult de 30 de zile fara a iesi la civilizatie. Apa poate fi gasita sau colectata prin diferite procedee, dupa care urmeaza filtrarea, fierberea si racirea. Apa de izvor se poate bea in starea ei naturala, desi e mai bine sa consideri ca orice apa este poluata. Apa de rau, cea de ploaie sau cea din zapada (gheata) topita trebuie purificata. Roua se colecteaza cu ajutorul unei tesaturi textile (foaie de cort, camasa, veston) care se tiraste pe suprafata ierbii inrourate pana la imbibare, dupa cere se stoarce intr-un vas. Se consuma fiarta si racita. Sapa o groapa pentru roua, pe care o captusesti cu o prelata, panza sau plastic, si pune in ea pietre, sau bolovani curatati. Materialele pot fi impermeabilizate prin frecarea lor cu o lumanare, cu unt sau ceara. Fii pregatit pentru caderea ploii, curata vasele murdare, intinde haine. Foloseste jgheaburile formate de stinci. Distilarea apei de mare se face cu ajutorul caldurii de la soare.

• Ia-te dupa animale!

Mai putem obtine apa si din plante. Apa colectata din taieturile tulpinilor plantelor cu seva abundenta (vita de vie, bambus, salcie, plop de apa) se consuma in stare naturala. Plantele din familia cactusului sunt utile. Zdrobeste-le, cu o piatra, poate se scurge un lichid sau o zeama mai vascoasa. Daca insa este laptoasa, nu o bea. Drumetul ratacit poate lupta cu setea sugand o frunza verde (desi aceasta actiune nu-l ajuta fiziologic) sau controlandu-si intensitatea transpiratiei (aceasta il ajuta). Apa mai poate fi colectata prin condens, in saci de plastic umpluti pe jumatate cu vegetatie verde. Ierbivorele nu stau departe de apa (trebuie sa bea in zori si seara). Urmele animalelor converg spre apa, urmareste-le spre vale. Albinele se departeaza la maximum 6,5 km de stup sau de apa. Furnicile depind de apa: o coloana de furnici care se catara pe un copac probabil se andreapta spre un mic rezervor de apa. Majoritatea mustelor nu se departeaza mai mult de 90 m de o apa. Filtreaza toata apa printr-o tesatura sau batista impaturita, ca sa retina suspensiile de roca, nisip, rugina, praf. Dupa filtrare apa trebuie dezinfectata. Fierbe-o bine, cate 1 minut pentru fiecare 300 m inaltime fata de nivelul marii, apoi las-o sa-si depuna toate suspensiile. Apa poate fi purificata si cu un inel de argint. Gustul apei fierte poate fi imbunatatit adaugandu-i putina sare, sau vanturand-o dintr-un vas in altul.

• Broastele si melcii

De la broastele de apa se consuma numai membrele inferioare, dupa ce au fost jupuite, fripte, prajite. Broasca raioasa este comestibila, daca i se indeparteaza cu grija pielea care contine glande cu substante toxice si se spala bine cu apa. De la broastele testoase (de uscat si acvatice), se mananca partea carnoasa din interiorul carapacei. Aceasta se desprinde singura, prin fierbere. La fel, sunt comestibile ouale acestora, depuse in nisipul de pe marginea raului. Sunt buni toti pestii, indiferent din ce apa provin. Pestii se curata de solzi, apoi li se scot branhiile, se spinteca pe burta si se arunca vasele de sange, intestinele, capul. Se spala in apa curata, dupa care se frig sau se fierb. Eventual se sareaza, apoi se pun la uscat sau la fum timp de 2-3 zile. Se pot consuma cruzi sau gatiti. Pestii pot fi fripti pe un gratar improvizat, direct pe jar sau insirati pe un bat care se invirtestedeasupra focului. Racii, care se gasesc in scobiturile de sub malurile baltilor, raurilor si pe fundul namolos al baltilor, sunt buni pentru clestii si coada acestora. De la scoicile de lac si de rau se consuma partea carnoasa din interiorul cochiliei. Melcii, de preferat cei de talie mare, de culoare cafenie. Se intalnesc in cranguri, islazuri, marginea dealurilor, livezi, mai ales dimineata in zori, pe roua sau dupa ploaie, in orice perioada a zilei. Se fierb, dupa care se consuma partea carnoasa. Molustele si crustaceii trebuie lasate peste noapte in apa curata. In loc de sare se poate folosi cenusa de cicoare. Cei cu cochilii viu colorate pot fi otravitori. Melcii de mare nu sunt comestibili. Melcii si limacsii culesi vor fi tinuti nemancati cateva zile sau hraniti numai cu plante verzi, comestibile, pentru ca in acest timp sa elimine otravurile din corp.

• Insectele, surse de proteine

Insectele de talie mare (carabusi, lacuste) se mananca dupa ce in prealabil au fost fripte pe jar. Sunt foarte gustoase si contin multe proteine, grasimi, hidrocarbonati. Invinge-ti scirba si mesteca-le, dar numai dupa ce le-ai fiert sau le-ai prajit. Cauta-le in scorburi, in locuri umbrite si umede, in copaci bolnavi sau lemne putrede. Aduna numai insecte vii, nu lua din cele bolnave, moarte, urat mirositoare sau care produc iritatie cand le atingi. Andeparteaza picioarele si aripile insectelor mari. Scoate si arunca platosa tare de pe carabus. Insectele mici pot fi strivite sau pisate pana devin o pasta. Aceasta se gateste sau se usuca pana ce devine o pulbere, care se adauga la alte feluri de mancare. Indeparteaza aripile termitelor mari inainte de a le fierbe sau de a le praji. Ouale lor sunt de asemenea hranitoare. Albinele sunt comestibile. Inainte de a le manca andeparteaza-le aripile, picioarele si acul. Gustul se imbunatateste prin fierbere sau prajire. Si fagurii pot fi mancati. Ceara serveste la impermeabilizarea hainelor si la fabricarea lumanarilor. Cateodata exista riscul ca mierea sa contina substante toxice, luate de la plantele otravitoare. Furnicile pot fi mancate dupa ce sunt fierte cel putin 6 minute pentru a scapa de otrava. Andeparteaza aripile, antenele si picioarele scurte ale greierilor, apoi prajeste-i. Insectele si omizile cu culori vii, contrastante de obicei sunt otravitoare, insectele paroase probabil contin substante iritante. Nu manca viermii care traiesc pe fata de jos a frunzelor, dar ii poti folosi ca momeala la pescuit. Stoarce maruntaiele omizilor paroase si mananca-le, nu manca pielea, nici coaja (e iritanta). Ramele se mananca in stare naturala, sunt dulci, datorita continutului lor masiv de glucide.

• Invata sa aprinzi un foc!

Carnea animalelor mari se fierbe inainte de a se pune la fript, pentru a se inmuia si fragezi. Pentru a aprinde focul folositi iasca. O intalnim in padurile de fag, pe trunchiurile cazute si pe copacii batrani. Are forma unei piini, cu dungi de crestere si cu numerosi pori. Fiarta mai intii si apoi uscata, se scamoseaza, despartindu-se in suvite mici. Se aprinde usor la atingerea unei scintei. Iasca poate fi inlocuita cu diverse materiale ca: putregaiul de lemn uscat, rumegus uscat, scoarta de copac uscata, fulgi mici ai pasarilor. Focul se intretine cu lemnisoare uscate, balegar uscat, grasimi animale, carbuni, surcele, peste care se vor aseza busteni mai grosi. Focul se aprinde prin metoda lentilei (de la ceas, binoclu, ochelari), cu bateriile electrice de la autovehicul, cu amnarul (cremene si iasca), prin frecarea unui bat de esenta tare. Asta in cazul in care nu ai o bricheta sau chibrituri. Atunci cand pleci intr-o calatorie, nu uita sa pui in bagaj si un ghid de supravietuire. Dar cel mai bine este sa-l citesti din timp, sa iti exersezi deprinderea de a recunoaste plantele ori de cate ori esti in mijlocul naturii, sa incerci gustul diferitelor plante sau animale. Oricat de grava ar fi situatia, nu intra in panica. Natura are tot ce trebuie pentru a sustine viata, invata sa ii cunosti secretele. S-ar putea ca aceste cunostinte sa-ti salveze viata!

• Cum afli daca o planta e comestibila?

Fara hrana, nu ai energie sa rezisti, deci trebuie sa cauti mancare: fructe, frunze si radacini, scoarta, ciuperci, animale mici si mai mari (peste, insecte, pasari, serpi, iepuri). Este greu de prins animale, daca nu ai experienta, mai simplu e sa cunosti din timp vegetalele comestibile. Printre acestea se numara si ciupercile, extrem de hranitoare, dar si foarte periculoase. Ciupercile comestibile pot fi usor confundate cu cele otravitoare, cel mai bine e sa le eviti. Orice ai incerca sa mananci, incepe cu un test. Mai intii miroase planta, daca are miros puternic sau acid, arunc-o. Daca are coaja paroasa, cleioasa, mucilaginoasa sau daca lasa un suc laptos, arunc-o. Atinge planta cu buzele si vezi daca ti-a produs o iritatie. Daca dupa trei minute nu apare nicio reactie, tine planta pe limba, timp de 15 minute. Nu trebuie sa aiba gust de sapun, amar, iute, arzator. Mesteca foarte bine si tine planta in gura timp de 15 minute. Daca nu apar arsuri, mancarimi, amorteala, intepaturi sau alte iritatii, inghite alimentul. Asteapta timp de opt ore si daca nu constati niciun efect nedorit, mananca o jumatate din zona plantei supusa testului. Daca dupa opt ore totul e in regula, acea planta poate fi consumata fara probleme. La fel se procedeaza si cu ciupercile. Orice ai manca, trebuie sa speli alimentul foarte bine. Ca regula generala, sunt periculoase plantele de culoare rosie, cu fructele impartite in 5 segmente;, fructele si boabele stralucitor colorate, plantele care irita, ard sau ranesc pielea;, cu peri mici pe tulpina si pe frunze (irita gura si tubul digestiv), cu frunze ofilite si vestede (de exemplu frunzele verzi, tinere, de mure, fragi, prun, piersic sau cires sunt comestibile, dar vestede sunt otravitoare). Nu testa mai mult de o planta o data si nu in cantitati mari. Putina otrava nu are puterea sa te omoare, dar o cantitate mare o poate face.

• Sfaturi bune

Verifica plantele comestibile din zona nu atunci cand esti infometat, ci cat inca mai ai ce manca. Fa-ti rezerve de hvana, nu se stie cat timp va trece pana vei fi salvat!

O planta pe care o mananca pasarile sau animalele nu e neaparat buna buna si pentru om.

Cand nu ai apa suficienta la dispozitie, incearca sa mananci numai plante. Acestea nu fac sete, spre deosebire de peste, carne, oua.

Frunzele contin multe minerale si vitamine. Nu le fierbe prea mult.

Din tulpinile batrane se pot face impletituri sau funii.

Gatirea sau fierberea nu andeparteaza otrava ciupercilor. Periculoase sunt cele cu gust si miros de migdale sau de piersici amare. Pana te lamuresti daca sunt bune de mancat, depoziteaza-le separat de alte specii.

• Obiecte care iti pot salva viata

Guma de mestecat. Reduce considerabil pofta de mancare, contribuind si la productia de saliva.

Super Glue poate fi folosit in sutura de urgenta, in cazul unei vani superficiale. Astfel, vana se va inchide rapid si sigur, scazand riscul unei infectii.

In cazul unei vani mai grave, pune pe locul respectiv praful de pusca si aprinde-l. Desi e un procedeu extrem de dureros, praful de pusca sterilizeaza si cauterizeaza vana.

Carbunele si tifonul ajuta la purificarea si sterilizarea apei.

Otetul are proprietati antibacteriene, tratand eficient arsuri ale pielii, inflamatii si infectii. Amesteca un pic de apa si otet si bea daca te doare stomacul sau foloseste-l pentru a andeparta parazitii din apa sau carnea de vanat.

Oglinda. Orice obiect stralucitor te ajuta sa tvansmiti semnale luminoase.

Fluierul poate fi folosit pentru a atrage atentia auditiv.

Bicarbonatul de sodiu e bun contra durerilor de stomac, dar si pentru a stinge incendiile mici.

Muzicuta reduce anxietatea si panica.

Prezervativele pot fi folosite atit pentru depozitarea apei, cat si pentru a pastra chibriturile uscate.

Ceasul de mana mecanic e si busola. Aseaza-l paralel cu solul si pozitioneaza-l cu limba care indica ora spre directia soarelui. Daca este dimineata, vei gasi sudul la aproximativ jumatatea distantei dintre ora indicata si ora 12, in sensul acelor ceasornicului.

Sireturile sunt bune pentru a improviza o undita. Innodate, te ajuta sa escaladezi un copac.

Sosetele te pot ajuta sa filtrezi apa sau sa aprinzi focul (sub forma de scame).

Cititi si Apa de izvor si Drumetia

• Cele mai raspandite vegetale

Dintre plantele comestibile care pot fi gasite aproape peste tot, cele mai cunoscute sunt secara si graul. Pune spicele pe o haina si bate-le cu un bat ca sa scuturi semintele. Freaca, rupe si sufla pleava, iar boabele sau semintele pune-le la fiert. Arunca semintele negre sau vestede. Cele bune se pot zdrobi, apoi se fierb. Si tulpinile lor sunt bune de mancat. Coaja de copac (straturile interioare) poate fi mancata fiarta ori prajita, sau mestecata cruda. Daca insa este prea amara nu o folosi. Ferigile (mai ales frunzele tinere) pot fi mancate fierte. Andeparteaza prin frecare perisorii. Feriga adulta distruge vitamina B din corp, ceea ce provoaca moartea. Mananca numai virfurile tinere. Muschiul si lichenii pot fi fierti. De la aglica, se mananca tuberculii cruzi sau fierti (contin amidon). Cupa-vacii poate fi culeasa din luncile raurilor, salcii si tufisuri (planta urcatoare). Rizomii ei se consuma prajiti, inlocuind cartoful. Lastarii tineri, inmuguriti de hamei sunt buni fierti. Rizomul de iarba mare se consuma fiert sau prajit, iar tulpinele de nalba sunt bune in salata sau fierturi. Mugurii sunt fragezi primavara si vara. Unii pot fi mancati in stare cruda, altii trebuie fierti. Radacinile multor alimente de origine vegetala devin comestibile abia dupa ce florile s-au scuturat. De toamna pana primavara, radacinile sunt mai bogate in amidon. Rizomii si tuberculii care contin amidon trebuie sa fie prelucrati cu caldura, majoritatea sunt toxici si greu digerabili in stare cruda. Grauntele si fructele cu coaja tare se coc pe pietre si se mananca numai dupa curatare. Florile unor plante sunt comestibile: tei, salcim, trandafir, hamei, ciubotica cucului, musetel. Fa ceai din ele.