Leacuri si superstitii

Pe la tara, intalnim si astazi credinte despre proprietatile terapeutice, dar si magice ale plantele medicinale

• Ceapa de sub pat

Lecuitoarele de altadata foloseau semintele pisate de pepene verde contra varsaturilor. Numai ca nu era voie sa tai pepene verde pe 29 august (Taierea capului Sf .Ioan) pentru ca erai in pericol sa suferi de friguri. Rasina de pin era folosita la prepararea pomezilor si alifiilor, iar fiertura de lastari in reumatism si rahitism. In acelasi timp, in magie, atunci cand cineva se chinuia greu inainte de a muri, babele il scaldau in lautoare facuta din lemn de pin ca sa se duca mai usor. Un ghiveci cu aloe in casa previne accidentele casnice. Lemnul de frasin, purtat ca talisman are darul sa protejeze oamenii, in special cand sunt in apropierea apei sau daca trebuie sa faca o calatorie cu vaporul. Atarnat de tocul unei usi, frasinul tine departe spiritele rele. Crengutele de mur pot atrage mai multi bani in casa. Iarba matei aduce in casa noroc. Pune cateva castane pe foc sau pe gratar, da-le nume, si castana care va sari prima il reprezinta pe cel/cea care te iubeste. O ceapa taiata pe jumatate si pusa sub patul bolnavului il va ajuta sa lupte cu febra si cu efectele otravirii. Bulbul pisat sau copt se recomanda contra bubelor, ranilor. In arsuri, se ungea locul cu ceapa pisata, amestecata cu smantana. Femeile care n-aveau lapte mancau multa ceapa. Insa capata dureri de ochi, zice o credinta, acela care arunca ceapa in foc ori mananca pielita subtire.

Plantele, descoperite si apreciate de locuitorii acestor meleaguri inca din antichitate, au fost cultivate si iubite, fiindca au adus foloase omului, i-au incantat privirea sau i-au ocrotit sanatatea. Spre norocul nostru, cunostintele despre plantele utile in medicina traditionala nu s-au pierdut. Dar, odata cu intrebuintarile terapeutice, s-au perpetuat pana in zilele noastre si credintele si practicile magice. Unele superstitii sunt amuzante, dar pentru oamenii de la sate sunt inca valabile si sunt respectate neindoios. Sa cunoastem si noi aceste superstitii despre ierburile de leac care circula la tara, dar de care mai tin cont si cei de la oras.

• Plante care alunga strigoii

Taranul roman considera plantele niste fiinte vii care aud, vad, simt, sufera, au suflet. Le reproduc pe costumele traditionale, pe cuverturi, stergare, mobilier, ulcele si pe peretii caselor. Plantele sunt pomenite in cantece, colinde, ghicitori, incantatii magice. Ierburile de leac apar si in superstitii. Usturoiul, avrameasca, leusteanul, pelinul, omagul sunt considerate dusmanii duhurilor rele. Usturoiul, important leac babesc, se dadea contra viermilor intestinali, a durerilor de masele si urechi. Este considerat si cea mai buna amuleta contra strigoilor si deochiului. Se cosea un catel de usturoi la o panglicuta rosie si se punea la scufita pruncului. Odoleanul, ca ceai, era folosit pentru linistirea nervilor. Pentru hipertensiune si ,,inima marita”, se folosea radacina plantei. Purtata la san, era la fel de tare ca usturoiul in lupta cu fortele supranaturale. Din categoria plantelor care resping duhurile si strigoii face parte si avrameasca. Este o planta veninoasa cu proprietati iritante si este considerata un vomitiv drastic, periculos. Matraguna, ca iarba de leac, se punea pe umflaturi. Cu frunze aprinse se trata tusea, iar radacina plamadita se folosea contra reumatismului. Dar de aceasta planta, considerata sfanta, este legata si o superstitie: daca rupi din pamant o matraguna ramai surd. Iar cine are matraguna in batatura, trage a saracie.

• Ierburi care dau puteri supranaturale

Planta numita Dragostea sau Masa Raiului, este adusa din locurile in care creste si se sadeste in gradina casei, in loc ferit, curat, in credinta ca este protectoare a dragostei, ca apara pe cei ai casei. In unele sate, cand infloreste, se rupe cate un fir pentru fiecare suflet din casa, se pun la grinda si cel al carui fir se usuca se spune ca va muri in acel an, dar daca creste si se infasoara pe dupa grinda, este semn ca va trai mult. Conform unei superstitii, planta numita Duminicuta poate fi culeasa numai daca in locul ei se lasa ofranda de paine si sare. Adusa acasa, se foloseste la copiii care nu merg in picioare. Se pune langa foc, pe vatra, cu paine si sare alaturi, si daca se innegreste este semn rau. Planta miraculoasa a romanilor, caruia i se atribuie cele mai mari virtuti magice este iarba-fiarelor. Acela care si-o incrusteaza sub pielea palmei nu poate fi nici macar incatusat, prin simpla atingere putand descuia orice incuietoare. El e aparat de armele de fier, banii trag la el si intelege limba animalelor. Cu aceasta iarba se pot deschide usile ferecate ce duc la comori. Se crede ca se gaseste printre ierburile obisnuite, dar numai un an sta in acelasi loc, in al doilea an rasarind peste trei ape curgatoare si tot asa, pana in al noualea an, cand revine in acelasi loc. Amintit in cantecele populare, leusteanul este o planta folosita in descantece impotriva ielelor, de intoarcerea laptelui si impotriva sarpelui. Este cea mai insemnata planta din gradina de legume, avand o influenta magica asupra intregii gradini. De aceea se spune ca daca ti se fura leustean din gradina, ti se vor usca toate verdeturile.

• Papadia, planta magica

Daca iei o papadie inflorita si sufli in ea cu putere, atatea seminte cate raman indica numarul copiilor pe care-i vei avea. Se zice ca daca o papadie ramane deschisa toata noaptea, a doua zi va ploua. Daca mirosind o papadie ti se ingalbeneste nasul, cineva e indragostit de tine. Se crede ca, adaugand buchetului de nunta doua, trei papadii, casatoria va aduce prosperitate, sanatate, iar copii vor fi frumosi. Este, de asemenea, de bun augur pentru o tanara sa poarte un colier de papadii facut de ea, si ghinion daca i-l ofera cineva. Ghinion aduce si culesul papadiilor dintr-un cimitir. Radacina de papadie prajita in smantana se intindea pe o frunza de brusture si se aplica pe zonele cu dureri reumatismale. Ceaiul din radacina papadiei si din flori uscate se lua contra durerilor de ficat. Frunza se storcea pe bube, dupa ce se descantau. Ramurile verzi de mesteacan se puneau cu un capat in foc, iar seva ce iesea prin celalalt capat era o buna doctorie pentru pecingine. Fetele se ungeau cu aceasta seva ca sa le creasca parul lung. Mesteacanul era plantat in curte ca sa aduca fericire in familie. Musetelul atrage bunurile materiale si tine la distanta blestemele si farmecele. Ciubotica-cucului are efecte diuretice si vitaminizante, dar purifica si spiritul. Lacramioara se cultiva pentru noroc si prosperitate. Ceaiurile din tulpini se luau contra durerilor de piept. Din flori se prepara odinioara o apa de obraz, in credinta ca acela care se va spala cu ea va fi alb ca laptele. Roua de pe lacramioare se folosea ca picaturi contra conjuctivitei.

• Ghioceii si dovleacul

Decoctul de loboda se lua contra diabetului si se considera ca aceasta planta anunta afaceri bune. Ghiocelul era adaugat in scaldatori contra reumatismului. O superstitie spune ca toti copiii trebuie sa aduca multi ghiocei mamelor, ca la vara sa roiasca ograda de tot atatia puisori. Se credea ca gorunul aduce un noroc neasteptat daca-l intalneai pe drum. In medicina de la sate, scoarta se folosea ca leac al ranilor invechite. Florile de fan amestecate cu tarate de grau se adaugau in baie contra racelii. Semanatorul trebuia sa arunce mai intai samanta pe ogor cu ochii inchisi, zicand: „Asa sa nu vada pasarile graul, cum nu-l vad eu acum“. Se credea ca acela care ia o pietricica si o inveleste in iedera si atinge negul, acesta va disparea. Piatra trebuie aruncata intr-un loc umblat, ca sa treaca negul asupra celui care va lua pietricica. Cine manca dovleac avea viata lunga. Copt, era legat la gat contra galcilor. Vrejul lung se adauga in scaldatori pentru cei slabi, bolnaviciosi. Ca sa nu faci raie, nu trebuia sa mai mananci dovleac dupa Craciun. Daca femeia gravida fura un dovleac, nastea copil plesuv ca dovleacul.

• Menta, planta calatorilor

Pe arsuri se puneau, altadata, boabe de fasole pestrita, pisate, cu boabe de porumb. Iahnia era folosita in degeraturi. Nu trebuie sa mananci fasole in prima saptamana din Postul Mare, ca faci bube. Frunzele de feriga se puneau in baia copiilor rahitici. Rizomul cules toamna e bun contra teniei, pisat si amestecat cu miere. Se credea ca acela care vede inflorind feriga, va avea multi bani. Daca tii galbenele in casa, scapi de musafiri nepoftiti. Menta, utila in crampe, dureri de dinti si sughit, era recomandata calatorilor pentru ca ofera protectie. Zorelele aduc armonie in casa. Gura-leului tine la distanta blestemele, la fel si sunatoarea. Floarea-soarelui aduce noroc in casa si imbunatateste starea emotionala. Ceaiul din radacini de fragi se lua contra tusei, iar cel din tulpini in bolile de rinichi. Cu decoct se spalau bubele. Fetele se spalau cu floare de fragi, ca sa fie placute. Dar nu era indicat sa dormi sub cerul liber dupa ce ai mancat fragi, pentru ca serpii puteau sa-ti intre in gura, atrasi de mirosul placut. Decoctul florilor de cicoare era util in boli de ochi. Ceaiul se lua contra durerilor abdominale, a durerilor canceroase, pentru scaderea tensiunii. Ceaiul era bun pentru innoirea sangelui. Fetele se spalau cu floare de cicoare, ca sa fie placute. Femeile se incingeau cu tulpina de cicoare, la Sanziene, ca sa nu le doara mijlocul in acel an.

• Bradul, macul si bujorul

Urzica este recomandata pentru sanatatea parului si combaterea anemiei. In acelasi timp, are proprietatea magica de a indeparta blestemele si se spune ca le intoarce catre cel care le-a trimis. Narcisele erau considerate florile egoistilor, dar erau si leac in aprindere de plamani si suspine. Bradul are si functie medicinala, dar si magica. Rasina lui lecuieste diferite boli, sub forma de alifie in care babele puneau ceara, seu, coada soricelului, scrum de copita de cal, panza de paianjen, toate plamadite in rachiu. Cu alifia aceasta se ungeau bubele. Ramurelele tinere erau puse in bai contra reumatismului. Ceaiul din conuri verzi era dat contra durerilor de stomac. Superstitia spune sa nu rasadesti brad, caci vei muri cand radacina lui va fi cat capul tau. Se mai zice in folclor ca anul va fi bogat in toate atunci cand bradul face cucuruzi multi, cu polen galben. Macul se dadea copiilor, ca sa doarma. Cei care aveau gusa, inghiteau in Postul Mare cate o lingurita de seminte de mac, dimineata. Miresele care mergeau la cununie, puneau in papuci atatea fire de mac cati copii doreau sa nasca. Semintele de mac se turnau in fantani, ca sa ploua. Crengutele de mar erau purtate in san pentru evitarea nedreptatilor si ispitei. Fierte, erau bune contra bubelor dulci. Ceaiul din flori de bujor era luat contra durerilor de piept si era bun in boli femeiesti. In medicina veterinara, se dadea cand vitele urinau sange. In scaldatoarea pruncului nascut, daca e baiat, se pune bujor, ca sa fie rumen ca bujorul.

• Canepa si vita-de-vie

Ciubotica-cucului sub forma de ceai se lua in dureri de cap. Pisata cu apa, era buna contra frigurilor. Radacina fiarta ajuta in boli de rinichi. In preajma plantei, se zice ca si-ar face cuib cucul. Florile se legau la vasele de lut care se dadeau de pomana, in amintirea mortilor. Canepa era si ea planta cu virtuti magice si terapeutice. Din seminte fierte se facea alifie pentru rani si bube dulci. Contra durerilor de urechi, se tinea urechea pe o oala in care se puneau carbuni aprinsi si samanta de canepa. Canepa mai era buna contra limbricilor si a durerilor facerii. Ca sa creasca bine canepa in acel an, femeile trebuiau sa bea si sa joace la Sfantul Vasile sau in ziua lasatului de sec din Postul Mare. Cand vezi o randunica primavara, arunca tarana in sus si pana acolo de inalta va creste canepa. Brandusa era folosita la vopsit oua si lana. Era si leac pentru rani si degeraturi. Decoctul era folosit contra paduchilor si cheliei. Se spune ca e pacat sa rupi aceasta planta de toamna, pentru ca ea e bucuria mortilor. Primavara, cand plange vita, se aduna seva in sticlute si se foloseste contra durerilor de ochi. Ceaiul din ciorchine e bun in alinarea durerilor de cap si la curatirea stomacului. Decoctul de ramuri si ciorchini (cu pojarnita si catina) e recomandat contra diareei. Tescovina cu ovaz si boz e buna in bai contra reumatismului. Superstitia spunea ca nu trebuie sa mananci carcei, ca sa nu te apuce carceii.

- iedera care creste pe casa, îi protejeaza pe locatari de spirite rele si blesteme

- iedera purtata de mirese, atrage succesul în casnicie

- daca prinzi în palma o frunza care cade din copac în prima zi de toamna, nu vei raci toata iarna

- vascul ocroteste de fulger si trasnet casa în care este asezat

- o ceapa taiata în patru atrage negativitatea în acea casa

- aduce ghinion sa aduci flori la bordul unui avion

- florile de iasomie aduc noroc si bani

- ienuparul protejeaza de hoti si de accidente

- un ienupar plantat în fata usii are rol protector

- florile proaspete de galbenele maresc energia pozitiva din încapere

- daca faci baie în apa în care ai presarat flori de galbenele, atragi respectul si succesul în tot ce faci

- daca porti cu tine o crenguta de stejar, vei fi protejat de orice necaz

- daca plantezi o ghinda de stejar la lumina lunii, vei atrage norocul la bani

- femeile care poarta cu ele permanent o ghinda de stejar, maresc sansele de a deveni mame

- menta asezata sub perna induce mesaje în vis care dau raspunsuri legate de viitor

- daca presari petale de trandafir prin casa, calmezi spiritele, inlaturi stresul si readuci armonia în familie

- salciile plantate langa casa au rol protector

- busuiocul protejeaza de ganduri si spirite rele

- daca porti o crenguta de busuioc în portofel, vei avea noroc la bani

- chimenul are rol protector

- daca presari praf de ardei iute sau flori de musetel rosu în jurul casei, alungi blestemele

- esti protejat in timpul calatoriilor daca ai la tine putina tataneasa

- daca sufli in puful de papadie, gandurile tale vor ajunge la cei pe care ii iubesti

- o crenguta de alun agatata în casa aduce noroc. Purtata de femei, atrage fertilitatea

- nucsoara protejeaza de reumatism si atrage norocul

- semintele de mac sunt talismanul prosperitatii

- verbina îngropata pe un ogor cultivat, va atrage o recolta bogata.

Cititi si Manastiri si Dacii si romanii si Buruieni si Legi europene si Leacuri sasesti si Plante toxice si Plantele amare

• Pentru dragoste si fenomene meteo

Bozul este direct implicat in riturile de invocare a ploii, in timp de seceta sau in anumite zile importante din punct de vedere calendaristic in dezvoltarea vegetatiei. Margaretele plantate in fata usii de la intrare tin spiritele rele si necazurile departe de casa. Se spune ca sub soc locuieste un duh rau care pazeste comorile ingropate sub el. Floarea de soc se intrebuinteaza in medicina populara impotriva tusei, a emfizemului pulmonar (se bea ca infuzie), raguselii (se face o fiertura din flori de soc si de musetel care se bea seara la culcare, invelind bine bolnavul sa transpire), varsatului de vant (varicela) si scrofulelor (amigdalita). La romani, busuiocul este planta dragostei. Este indispensabila in farmecele de dragoste. In scop medicinal, busuiocul se pune la taieturi si la bube. Fumul rezultat din punerea plantei pe foc se trage in piept, contra tusei, si pe nas, contra guturaiului. Cu tulpini aprinse de busuioc se ard negii. Impotriva durerilor de cap se face o legatura cu seminte de busuioc. Lemnul de paltin alb se punea in vasele cu branza pentru a impiedica mucezirea. Facand in casa fum din frunze de paltin, in ziua de Ispas, vei fi ferit de descarcarile electrice din timpul furtunii. Despre salata verde se crede ca ar avea proprietati magice, inclusiv puterea de a stimula dragostea si de a contracara actiunea vinului. Salata verde le ajuta pe tinerele femei sa ramana insarcinate si anumite soiuri de salata pot ajuta la nastere prin atenuarea durerilor. Daca bei un pahar de zeama de varza inainte de culcare si apoi mergi catre pat cu spatele, in vis, iubitul/iubita iti va oferi un pahar cu apa.

• Miraculoasa nuielusa de alun

Vascul se tine pe pragul usii de la intrare pentru a speria spiritele rele si a le atrage pe cele bune. La drum, te fereste de salbaticiuni. Este singura planta care scade tensiunea arteriala la hipertensivi si o creste la cei hipotensivi. Sucul proaspat de vasc poate inlatura sterilitatea. Vascul in casa vindeca boli, este un antidot al otravurilor, aduce noroc si fertilitate. O fata care sta sub o ramura de vasc, n-ar voie sa refuze niciun baiat care vrea sa o sarute. Alunul apare in multe descantece, in special in cele de muscatura de sarpe. E si leac babesc contra vatamaturii (alune pisate, puse in rachiu cald, amestecat cu untdelemn). Ceaiul din floare era util in boala de piept. Baile de alun erau facute copiilor slabanogi, ca sa-i intareasca. Cu smicele (nuiele) de alun se descanta apa neinceputa, cu care se spala ranile de la muscatura si e e data sa bea celui muscat de sarpe. Nuiaua de alun descantata lua puterea sarpelui de a musca. Cu nuielele de alun se descopera comorile ascunse sau se neutralizeaza efectele nocive ale comorilor nefurate. Tot cu aceste nuiele sunt lovite de trei ori obiectele sau fiintele ce trebuie fermecate sau desfermecate. Crengutele de alun tinute in vaza feresc locuinta de dezastrele provocate de apa si foc. Pelinul era considerata planta antidemonica, dar se lua si contra limbricilor, in dureri de stomac, raceli, paralizie. Frunza oparita cu otet se lega la cap contra durerilor. Cine purta pelin la brau era aparat de friguri. Ca Ruzaliile, niste duhuri rele, sa nu te poceasca, trebuia sa porti pelin la gulerul camasii.

• Sulfina si neghina

Este foarte mare noroc sa gasesti un trifoi cu patru foi. Trifoiul apara atat omul cat si animalele de ghinioane si descantece si aduce noroc celor care il tin in casa. O fata isi va gasi alesul in ziua in care va gasi un trifoi cu 4 foi. Babele il puneau in scaldatori pentru intarirea celor slabiti de boli. Se zice ca acela care mananca sfecla rosie se indragosteste. Sulfina era buna contra moliilor si plosnitelor, daca era pusa intre haine. Ceaiul ajuta in insomnii si dureri de ochi. Tulpinile fierte ajutau contra varsaturilor. Babele indicau sa se lege sub marama planta rupta luni dimineata. Salcia era leac in reumatism si friguri. Lujerii tineri, dospiti in tuica, se dadeau contra durerilor de stomac. Superstitia spune ca daca bati pe cineva cu matisori de salcie de la biserica, in ziua de Florii, pe acela nu-l mai dor urechile in timpul anului. Daca prinzi o frunza ce cade in prima zi de toamna, nu vei fi racit toata iarna. Neghina era considerata o planta de rau augur, insa semintele pisate se luau in vin, ca purgativ, iar radacina si faina de neghina, fierte in vin, se luau in pantecarie. Nucul aducea speranta insanatosirii. Babele doftoroaie recomanda bai cu frunze de nuc pentru bube, raie si reumatism. Cu frunzele fierte si calde de nuc lecuitoarea infasura burta femeii, ca sa-i usureze nasterea. Insa nucul nu trebuia taiat niciodata, ca era rau de moarte. Copacul putea fi doborat doar daca avea trunchi tot atat de gros cat cel al omului care-l taia.