Cojile

Coaja este mai valoroasa pentru sanatate decat pulpa fructelor şi legumelor

• Leac pentru bronşite din coji de mere

Cojile de mere sunt un remediu la indemana oricui, dar, din pacate, multi le arunca, neştiind cat sunt de valoroase. Daca nu puteti manca marul intreg, pastrati cojile. Aceste deşeuri vegetale faciliteaza procesul digestiv, concentreaza circa 50% din cantitatea de vitamina C şi contine cu 87% mai multe componente anticancerigene decat pulpa. In aceste conditii, nu este de mirare ca, in industria farmaceutica, vitaminele necesare obtinerii suplimentelor se extrag tocmai din coaja merelor. In caz de insomnie, o infuzie din coji de mere ajuta foarte mult. Peste doua linguri de coji de mere se toarna 200 ml de apa fierbinte şi se lasa zece minute la infuzat. Ceaiul se bea seara, cu doua ore inainte de culcare. Impotriva crampelor la stomac se bea aceeaşi infuzie, cate o cana, de trei ori pe zi. Pentru tratarea bronşitelor şi a reumatismului, se face un macerat din coji de mere, bine uscate şi pisate. La un litru de apa, se pun opt linguri de pulbere şi se lasa la macerat 12 ore. Se beau cate trei cani pe zi. Din cojile şi cotoarele merelor se poate obtine un compot delicios şi energizant. Acidul din cojile de mere ajuta la andepartarea petelor de pe vasele de aluminiu. Se lasa la fiert pe foc mic timp de 30 de minute.

• Coaja citricelor, somnifer parfumat

Cojile de portocale pot fi un excelent remediu impotriva constipatiei. Trebuie sa fierbeti cojile de la doua portocale in 250 ml de apa, timp de 30 de minute, dupa care apa se arunca. Se pun apoi din nou la fiert intr-un litru de apa, impreuna cu 20 g de zahar. Un alt leac pentru digestia lenta: o lingurita de coaja de portocala pisata se pune intr-o cana cu apa fierbinte, se lasa la infuzat un sfert de ora şi se ia acest amestec dupa masa de prinz. Aceste coji sunt bune şi in combaterea febrei. Cateva coji proaspete de portocale aşezate pe noptiera alunga insomnia. Coaja rasa poate fi folosita in asortarea salatelor, in ceai, iaurt, supe, terci de ovaz sau orez. Pentru a consuma coaja, putem alege sa preparam sucul proaspat de citric din portocale nedecojite. In coaja şi pielita se gaseşte hesperidina, care are un rol semnificativ in reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului rau şi are proprietati antiinflamatorii. Coaja de portocala contine o cantitate mai mare de fitonutrienti şi flavonoizi decat pulpa fructului, fapt ce ii ofera proprietati antiinflamatorii, ajutand digestia şi ameliorand problemele gastrointestinale. Datorita continutului bogat in vitaminele A şi C, coaja de portocala reprezinta un remediu eficient impotriva racelilor, intarind sistemul imunitar. Studii recente arata ca anumiti compuşi din portocala sunt eficienti in lupta impotriva cancerului de sin, esofagian şi stomacal. Maceratul din aceste coji ajuta şi in balonari. Antioxidantii din coaja sunt de 20 de ori mai puternici decat cei din suc. In general, orice citric contine substante benefice in coaja. Acestea cresc imunitatea, sunt hipotensive şi antiinflamatoare. In plus, improspateaza şi parfumeaza aerul din camera, aşezate pe masa sau in vasul cu apa de pe calorifer.

• Resturi de struguri şi gutui contra ridurilor

Cojile de gutui sunt foarte bune impotriva ridurilor. Turnati peste cojile a trei gutui tuica şi lasati la macerat timp de 15 zile. Infuzia de coji şi frunze de gutui, in combinatie cu mierea de albine, calmeaza tusea, inlatura raguşeala şi elibereaza caile respiratorii. Ceaiul de coji de banane este bun in mahmureala. Se prepara dintr-o coaja de banana la un litru de apa, şi se fierbe timp de 10 minute. La fel de bine, coaja de banana poate fi stoarsa. Cercetatorii au descoperit ca extractul din coaja de banana poate ameliora depresia, fiind bogat in serotonina. Tot coaja este excelenta pentru ochi, pentru ca abunda in luteina, care protejeaza ochii de actiunea nociva a ultravioletelor, ferindu-i de cataracta. Coaja fructelor de kiwi, deşi putin apetisanta, este bogata in antioxidanti şi se crede ca are proprietati anticancerigene, antiinflamatoare şi antialergice. Contine de trei ori mai multi antioxidanti decat pulpa fructului, care ajuta inclusiv in lupta cu stafilocii şi E-coli. Bogata in potasiu şi vitamina A, care ajuta la revitalizarea şi hidratarea pielii, coaja piersicilor intareşte sistemul imunitar, este detoxifianta, protejeaza de cataracta, reduce riscul de cancer, boli de inima şi artrita. Coaja de papaya, aplicata pe talpi, inmoiae pielea şi trateaza calciiele crapate. Papaya este bogata in vitamina A şi papaina, care distruge proteinele inactive şi andeparteaza pielea moarta. Cojile de struguri ofera elasticitate pielii, iar sucul lor ajuta la refacerea acesteia. Aplicate pe ten, pielitele strugurilor combat ridurile. Impachetarile cu aceste pielite absorb excesul de apa din organism şi combat celulita. Coaja de strugure contine aminoacizi care au grija de sanatatea tesutului cardiac. Resveratrolul din coaja strugurilor intareşte sistemul imunitar, reduce grasimile din sange şi impiedica aparitia trombozei.

Daca obişnuiti sa curatati de coaja fructele şi legumele inainte de a le manca, trebuie sa ştiti ca faceti o mare greşeala. De fapt, aruncati la gunoi cea mai sanatoasa parte a acestor alimente naturale, lipsindu-va organismul de nutrienti esentiali. Numeroase fructe au coaja mult mai hranitoare decat fructul in sine, cu mai multi antioxidanti şi fibre vegetale. In cojile fructelor şi legumelor se ascund adevarate depozite de vitamine şi minerale. Este foarte important insa ca, inainte de a le consuma, sa fie bine spalate. Inainte de a arunca la coş cojile, aflati beneficiile extraordinare pe care le are organismul de pe urma acestor medicamente şi poate va veti hotari sa le pastrati.

• Foi de ceapa pentru digestie

Cojile de ceapa sunt printre cele mai apreciate in medicina traditionala. Pare greu de crezut, dar din ele se pot prepara leacuri şi feluri de mancare. Ceapa intreaga este un izvor de sanatate, dar straturile exterioare sunt mult mai bogate in antioxidanti decat miezul. Nutritioniştii recomanda cojile pentru continutul lor extrem de ridicat in fibre şi flavonoizi. Substantele biologice din cojile de ceapa intaresc inima. Consumul regulat de coji crude de ceapa regleaza activitatea tractului gastro-intestinal. Fenolii, compuşii care abunda in cojile de ceapa, reprezinta un puternic aliat in lupta anticancer. Decoctul din foi de ceapa se prepara dintr-o mana de coji la un litru de apa. Se lasa la fiert cam 15 minute. Se consuma cate un pahar in fiecare dimineata, in caz de reumatism sau guta. Foile de ceapa aplicate pe gat trateaza amigdalele, iar ceaiul din aceste coji este cel mai bun sirop de tuse. Contra diareei, se face un decoct din foi de ceapa uscata, din care se bea cate o jumatate de litru pe zi. Migrenele trec cu cataplasme cu foi de ceapa proaspete aplicate pe frunte. Putem manca aceste coji in salate, sau ca garnitura, coapte la cuptor, dupa ce s-a adaugat putin ulei de masline şi sare. In traditia populara, cojile uscate de ceapa galbena se foloseau pentru a vopsi in galben tesaturile şi ouale. Femeile işi clateau parul cu apa in care s-au fiert coji de ceapa uscate, pentru reflexe galben-aurii. Cercetatorii spanioli au demonstrat ca aceste coji pot fi utilizate in industria alimentara ca aditivi sau ca baza pentru medicamente in industria farmaceutica.

• Cataplasme cu coji de cartofi

Cojile de cartofi n-ar trebui sa putrezeasca in coşul de gunoi. Aceste resturi sunt mai pretioase pentru sanatate decat tuberculul intreg. Au un continut mare de potasiu, flavonoide cu actiune antioxidanta şi antitumorala, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra activitatii cardiace. Coaja bine spalata şi fiarta in apa se poate bea ca leac pentru hipertensiune şi reumatism, are efect remineralizant. Cojile fierte se pot aplica pe articulatiile dureroase şi ranile care se cicatrizeaza greu. Pentru sinuzita, se recomanda fierberea cojilor de la patru cartofi intr-un litru de apa. Cu aceasta infuzie se fac inhalatii. In caz de afte bucale, se clateşte gura cu decoct de coji de cartofi, de doua ori pe zi, dimineata şi seara. Cojile fierte timp de 30 de minute dau o solutie cu care se clateşte capul, metoda recomandata in caz de par grizonat. Ca sa curatam calcarul de pe un vas, fierbem indelung in el coji de cartofi. Pentru arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii, ulceratii, se aplica pe locul respectiv coji de cartofi, fixate cu bandaj. Negii dispar tot cu coji de cartofi, lasate peste noapte. Intepaturile de capuşa trec cu coji verzi. Acestea sunt foarte toxice, dar, aplicate extern, au efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite. Cartofii copti, mancati cu tot cu coaja, ajuta in insomnii, imbatranire prematura, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescenta maculara, cataracta şi ajuta la slabit. Cartofii cu coaja de culoare roşie contin principii hepato-protectoare, fiind recomandati in tratarea hepatitelor.

• Coaja castravetelui regleaza tensiunea

Mancati castravetii cu tot cu coaja pentru continutul de dioxid de siliciu, un nutrient care contribuie la consolidarea parului, unghiilor, şi care atenueaza semnele imbatrinirii. Cojile acestei legume sunt pline de enzime, vitaminele A şi C, calciu, fier, fosfor, potasiu, carbohidrati. Ajuta la normalizarea tractului digestiv, sunt un bun diuretic, protejeaza ficatul şi stomacul, iar aplicate local, vindeca pielea afectata de detergenti şi scad febra. Tot castravetele mancat cu coaja regleaza tensiunea arteriala şi nivelul colesterolului. Extrem de pretioase in cosmetica, cojile au efect puternic asupra tenului cu pori deschişi. Intindeti pe obraji cojile curatate mai gros. Peste ele, aşezati un tifon umezit. Aceasta masca hidrateaza tenul şi inchide porii. Arsurile de la soare, umflaturile de la ochi sau dermatitele pot fi combatute cu coaja de castravete. Furnicile pot fi alungate tot cu coji de castravete, toxice pentru tipurile de ciuperci cu care se hranesc furnicile. Fasolea este importanta in terapie prin cojile ei, adica tecile in care se dezvolta boabele. Contin aminoacizi, substante minerale, vitamina C, tirozidina şi triptofan. Ceaiul din teci de fasole se recomanda in afectiuni cronice ale rinichilor şi cailor urinare, dar mai ales persoanelor care sufera de diabet. Acest ceai este un diuretic excelent, reduce cantitatea de zahar din sange, curata organismul de toxine, igienizeaza rinichii şi normalizeaza urinarea. Se prepara dintr-o lingura de teci uscate şi maruntite la un sfert de litru de apa. Se fierbe 15 minute şi se beau doua ceşti pe zi, neandulcit. Extern, ceaiul din teci e bun in tratamentul eczemelor, eruptiilor cutanate, acneei.

• Pielita roşiilor, bun cardioprotector

Roşiile sunt alimente medicament, iar principalele lor proprietati stau in pielite. Acestea ajuta la scaderea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol. Previn aparitia accidentelor vasculare, a infarcturilor şi a altor boli de inima. Sunt foarte eficiente in ingrijirea pielii. Folositi o masca din cojile de la 8-12 roşii. Lasati-o sa actioneze 10 minute. Tenul va fi mai curat şi mai stralucitor. Cojile usturoiului contin nu mai putin de şase compuşi antioxidanti. Decojind usturoiul nu facem decat sa ne lipsim de acele substante care lupta cu procesul de imbatrinire şi protejeaza inima. Coaja de dovleac este bogata in zinc, util pielii şi unghiilor, şi in beta caroten, care protejeaza de boli de inima şi cancer. Putem beneficia de coaja doar curatind partea tare mai subtire. Nu aruncati cojile de la nucile pe care le curatati pentru dulceata. Sunt foarte bogate in iod şi taninuri, cu efecte antiinfectioase, depurative şi stimulatoare ale tiroidei. Umpleti un borcan cu coji de nuca şi turnati alcool alimentar, votca sau tuica de casa, cat sa le acopere. Se lasa la macerat 14 zile, apoi se filtreaza. Aceasta tinctura e buna in frectii contra durerilor reumatice, dar şi in administrare interna pentru eliminarea toxinelor, guta, hipotiroidie, eczeme. Cojile uscate se folosesc şi la bai locale sau generale, pentru vopsirea parului, sub forma de comprese pentru ten seboreic sau rani purulente, şi sub forma de gargara, in afectiuni gingivale.

• Deşeuri care nu trebuie sa ajunga la gunoi

Ceea ce aruncam poate fi uneori extrem de folositor. Iata cateva deşeuri alimentare pretioase:

1. Coditele de cireşe uscate constituie un remediu excelent impotriva bolilor de rinichi, pielonefrite şi cistite. La o jumatate de litru de apa se adauga o mana de codite şi se infuzeaza. Decoctul din aceste codite combate diareea. Infuzia din codite de vişine sunt leac pentru migrene, artrite, guta şi edeme.

2. Coaja de la trei oua, bine spalata, uscata şi pisata, amestecata cu sucul de la trei lamai şi miere şi lasata la macerat o saptamana, este un vechi remediu pentru lipsa de calciu. Se ia cate o lingurita din acest amestec de trei ori pe zi. Praful obtinut din coaja de ou este de ajutor şi in caz de ulcer, daca e dizolvat intr-o cana cu apa calduta.

3. Frunzele de morcov, preparate sub forma de ceai, ajuta la remineralizarea sugarilor şi copiilor. Decoctul de frunze de morcov este foarte eficient impotriva eczemelor, ranilor şi arsurilor. Gargara ajuta in afte, iar cataplasmele din frunze proaspete, taiate marunt şi pisate pana cand devin o pasta, rezolva plagile, ulceratiile gambei, furunculele, pecinginea şi abcesele.

4. Matasea de pe ştiuleti se pune la uscat şi se foloseşte la prepararea ceaiurilor. Pentru disfunctii hepatobiliare, menstruatii dureroase, tulburari de menopauza, cistita, afectiuni ale sistemului cardiovascular, litiaza renala, reumatism, infuzati doua linguri de matase de porumb uscata in 200 ml de apa.

5. Nici zatul de la cafea nu se arunca. Amestecat cu pamantul din ghivece, constituie un excelent stimulator al creşterii plantelor. Daca spalati mainile cu sapun şi zat, andepartati mirosul de ceapa. Tot zatul este cel care pune pe fuga furnicile.

Cititi si Fructe uscate si Fructe exotice si Citricele si Noni, goji, acai si Frunze