AFECTIUNI‎ > ‎

Sistemul nervos


Leacurile sistemului nervos
Pentru anxietate, depresie, stres, nevroze, medicina populara are ceaiuri si bai de plante cu rol terapeutic

    De la banala durere de cap, la nevroze si chiar tulburari severe, cu totii avem nevoie de un leac pentru aceste afectiuni declansate de proasta functionare a sistemului nervos. Astazi, stiintele neurologiei si psihiatriei au tratamente moderne, dar odinioara, oamenii se lecuiau doar cu fierturi de ierburi si mancare naturala. E drept, nu erau nici bolile din ziua de azi, generate de stres si ritmul de viata nebunesc, alimentatia plina de chimicale si E-uri sau poluarea prezenta la tot pasul. Oamenii de la sate inca mai folosesc tratamentele naturiste pentru oblojirea sistemului nervos.

  • Stresul, cauza tuturor relelor

    Sistemul nervos poate fi afectat de diversi factori, dar dereglarile nu sunt intotdeauna evidente. Netratate la timp, se pot transforma in suferinte. Bolile sistemului nervos si ale psihicului nu sunt dintre cele mai usoare, nici ca manifestari, nici ca tratament. Uneori, sunt greu de recunoscut si sunt trecute cu vederea. Cele mai comune disfunctii sunt cele legate de suprasolicitari. Factori negativi, cum sunt supararile, esecurile, efortul intelectual, pot declansa nevroze si alte tulburari. Stresul este dusmanul sanatatii noastre, dar impotriva lui se poate lupta. Regimul lacto-vegetarian bogat in cruditati, produse apicole, cereale integrale, soia, zarzavaturi crude, fructe, in special mere cu tot cu coaja, condimente (busuioc, marar, sovarf, patrunjel, fenicul, rozmarin) sunt adevarate medicamente pentru psihic. Iar dusmanii lui sunt cafeaua, tutunul si alcoolul.

  • Zarzavaturile, tonice pentru sistemul nervos

    Vitaminele B care ajuta atat de mult sistemul nervos se gasesc in special in germenii cerealelor (ovaz-bogat in vitaminele B2 si B12), in taritele de grau, drojdie de bere, anason (bogat in B, E si Mg) si iaurt (vitaminele B, A, D). Potasiul, care induce calmul, se gaseste preponderent in soia (mai ales tofu), fasole uscata, rosii (cu busuioc sau tarhon proaspat), banane. O alta masura pe care trebuie s-o luam este combaterea constipatiei. Cu cat este mai scazut nivelul de Mg, cu atat suntem mai vulnerabili la stres. Sa consumam preparate pe baza de arpacas si sfecla rosie. Salatele de cruditati si de verdeturi se vor completa cu porumb si nuci. Capsunele, afinele, zmeura, prunele si visinele sunt bogate in Mg.

  •  Leacuri pentru nevroze

    In neurastenie si depresie, medicina populara recomanda laptisor de matca, apilarnil si propolis. Petalele de trandafir ajuta in stari depresive si anxioase. Valeriana sub forma de tinctura (30 picaturi cu putina apa) sau infuzie se ia cu cateva ore inainte de culcare. Are efect sedativ profund si calmant. Kawa-kawa, planta tropicala, se gaseste sub forma de tablete. Diminueaza anxietatea si depresia. Catina, administrata in mod regulat perioade lungi, ajuta in bolile psihice, prin ridicarea nivelului de serotonina, un neurotransmitator care induce o stare de calm si curaj. Sunt bune si cataplasmele de argila caldute pe ceafa, frunte, coloana vertebrala. Timp de o luna, pe nemancate, alternati apa de argila cu macerat de ou cu lamaie. Tot pentru nevroze, sunt indicate: ceaiul de conuri de hamei, seminte de marar (decoct - 1 lingurita/cana), marar - partea aeriana (2 lingurite/cana - infuzie) - seara, infuzii de talpa-gastei, flori de tei, levantica, catina, paducel. E bun si decoctul de radacini de mur, de roinita, iarba-stupului sau virfuri de urzici.

  • Bai cu plante calmante

    Tot calmant este si maceratul de flori de sanziene galbene (dragaica) asociate cu talpa gastei. In isterie, se ia impreuna cu sulfina. In depresie, cu seminte de angelica. Renumite pentru efectul lor benefic in nevroze sunt baile cu tarite, 1,5 kg/cada. Neurastenicii trebuie sa consume multe alimente bogate in vitamine si saruri minerale necesare: A, B8 (H), B12, C, Si, Zn, Mn-Cu, Zn-Cu. Acestea se gasesc din belsug in orz, ovaz, fasole verde stropita cu otet de mere, dud, usturoi, miere. Se pot bea cate 250-500 ml bors dintr-odata, pentru a revigora organismul, in special sistemul nervos. In cazuri de debilitate, ajuta ceaiurile de izma si hamei. Astenicilor li se recomanda ulei de salvie, cimbru, scortisoara, cuisoare, eucalipt, isop, maghiran, busuioc, marar si bai relaxante cu decoct de foi de dafin (la un litru de apa, 2 lingurite planta), decoct cu frunze de nuc (200 g/l apa) sau un saculet de tifon cu 200-250 g menta. In baie, se pot pune 5 picaturi ulei de chimen, 3 de ienupar, 8 de rozmarin, 2 lingurite sare de lamaie. Concomitent, beti incet, in timp ce va relaxati in cada, sucul de la o jumatate de lamaie si nu va ganditi la nimic suparator.

  • Depresia, alungata cu ceaiuri

    Depresia este o boala pe care o putem alunga cu tinctura de brinca-ursului, cate o lingurita de 3-4 ori/zi, in cure de 2-3 luni. Infuzia (o lingurita/cana) de maghiran calda este indicata mai ales cand apare proasta dispozitie. Este euforizanta si invioreaza rapid, dar nu se fac cure. Se bea atunci cand este nevoie. In cazuri de insomnie, ajuta busuiocul cu sunatoarea, in cantitati egale. Se iau 3-6 lingurite/zi de pulbere, cu putina apa, timp de o luna, pe stomacul gol. Aceleasi efecte le au si ceaiurile de talpa-gistei cu sovirf si hamei, ceaiul de sunatoare (2-3 cani/zi), coada-soricelului cu coada-calului si urzica (o cana dimineata si una seara), maceratul de cicoare (o lingurita/litru apa rece timp de 12 h, apoi se incalzeste si se strecoara), cate doua cani/zi. Baile de sezut cu coada-calului sunt foarte indicate, la fel cele de sunatoare sau cimbru. Frectiile cu bitter suedez fac minuni. Tot pentru depresivi, sunt bune cataplasmele de argila caldute alternative pe ceafa, frunte, coloana vertebrala.

  • Sucul de morcovi combate melancolia

    Untura de peste, prin acizii grasi omega-3 pe care ii contine, atenueaza simptomele depresive. Spirulina contine aminoacidul tirozina, un neurotransmitator care imbunatateste activitatea cerebrala si inlatura depresia. Spirulina obtinuta din alge revigoreaza organismul prin aportul masiv de minerale usor asimilabile. Ginsengul, in cure de 12 zile, da un bun tonus fizic si psihic. Dupa 2-3 saptamani in care am luat laptisor de matca (12 mg/zi), devenim mai stabili psihic. E bun si polenul, 1-3 lingurite/zi, pe stomacul gol, timp de doua saptamani. Ceaiul de ventrilica, o ceasca la culcare, stimuleaza memoria si combate ameteala. Melancolia nu e o stare trecatoare, ci o depresie serioasa. Medicina naturista recomanda decoct de cerentel si infuzie de obligeana. Se vor bea sucuri de morcov cu sfecla si spanac, castraveti, telina. Nevroza depresiva se lecuieste si cu infuzie de salvie (si bai), sunatoare. Mai e buna infuzia cu rizom de obligeana (o lingurita/200 ml apa). Se iau patru linguri/zi. Seara, se bea ceai de ventrilica cu radacini de telina.


  • Cum ne dam seama ca suntem stresati?

    Atunci cand ne doboara stresul, ritmul cardiac creste, tonusul muscular si nivelul zaharului in sange se prabusesc, iar organismul incearca sa se adapteze. Daca stimulul stresant persista, organismul va incerca din rasputeri sa gaseasca un echilibru. Iar daca nu reuseste, atunci se va produce epuizarea: apararea imunitara pierde teren si persoana devine astfel foarte vulnerabila la agresiunile exterioare, se poate imbolnavi cu mare usurinta, este intr-o tensiune permanenta, apar oboseala, furia si nemultumirea, chiar si depresia. Printre efectele pe care stresul le are asupra organismului se numara: insomniile, durerile de cap, constipatia sau diareea, iritabilitate, lipsa energiei, lipsa puterii de concentrare, apetitul scazut sau exagerat, tensiune ridicata, dureri de stomac, urticarie, anxietate, slabire, ingrasare, probleme cu inima, diabet, dureri de spate, dificultati in conceptie, hipertiroidie. Psihologii au realizat si un top al celor mai stresante situatii cu care ne confruntam de-a lungul vietii: moartea partenerului, divortul, condamnarea la inchisoare, boala, casatoria, sarcina, iesirea la pensie. In viata profesionala, ne lovim de: ritmul prea sustinut de munca, nerecunoasterea unor merite (salariul nesatisfacator), relatiile dificile cu colegii.


 


  • Plante pentru anxietate

    Anxietatea e caraterizata de o stare de neliniste, teama si suparare. Uneori, apar palpitatii si se poate declansa si un atac de panica. Tratamentul cu vitamine si minerale naturale (polen, Ca, Mg, P, vitamina C naturale, untura de peste, microelemente), ceaiurile sau tincturile calmante pot alunga anxietatea. Se face infuzie dintr-o lingura de radacina de valeriana, o lingura frunze de roinita, o lingura frunze de rozmarin, doua linguri sunatoare. Se pun doua lingurite pline cu amestec de plante in 500 ml apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute. Seara, se bea o cana de ceai cald. Infuzia si uleiul de sunatoare, prin efectul lor calmant, ajuta si in cazuri de claustrofobie. Tratamentul este indelungat, minimum trei luni, cate o cana/zi infuzie sau o lingurita ulei sunatoare, dupa cele trei mese principale. Ceaiul sau tinctura de paducel sunt calmante si reduc palpitatiile, ajutand in caz de atac de panica. Este utila tinctura de macese (o parte macese, 5 parti alcool de 60 grade, 8 zile. Se iau 40- 50 picaturi/zi). E bine sa se faca niste cure indelungate cu catina: o lingurita pulbere de patru ori/zi. Infuzia de salcie (frunze si mitisori), hamei (echilibrant, somnifer), iasomie (combate cefaleea si insomniile) alunga anxietatea. La fel si daca se beau dimineata, pe stomacul gol, si seara, cate un pahar cu suc de morcovi. Sucul se poate amesteca cu suc de varza si mar.

  • Soia ajuta la memorie

    Pierderea de memorie (amnezia) apare in traumatisme cronice, epilepsie, ateroscleroza cerebrala, dementa, isterie, stari tensionale. Se recomanda ulei de coriandru (stimulent), 3-5 picaturi de 3 ori/zi, dupa mese. E bine sa se manance morcovi, ananas (vitaminele C, Mn), usturoi, sa se bea otet de mere (1 lingurita otet/1 pahar apa) inainte de fiecare masa, doua cesti pe zi de ceai de urzici cu 2 lingurite bitter suedez. Mai sunt bune ceaiurile de salvie, pelin, rozmarin, silur, usturoi, polenul, spirulina si infuzia cu rizom de obligeana (1 lingurita/200 ml de apa), cate 4 linguri/zi. Mancati multa soia, deoarece contine lecitina si ajuta la memorie, dar normalizeaza si colesterolul, prevenind arteroscleroza, infarctul sau accidentul vascular cerebral.

  • Bai si alifii pentru boala Parkinson

    Pentru cei suferinzi de boala Parkinson, se recomanda macris verde sau macrisul iepurelui (seamana cu trifoiul si creste in paduri de brad si fag). Se frectioneaza sira spinarii cu suc de macrisul-iepurelui si tinctura de coada-soricelului. Din frunze, se face suc. Din ora in ora, se iau 3-5 picaturi de extract de macris diluat in ceai de coada-soricelului. Se aplica zilnic pe ceafa comprese cu bitter suedez. Daca in afara de tremuratul membrelor apare si intepeneala, se fac bai de cimbru din 200 g planta oparite intr-un litru apa in clocot, apoi se adauga in apa din baie, care nu trebuie sa treca peste inima. Baia va dura 20 minute. Se recomanda regim cu sucuri si cruditati 6-12 luni si amestec de ceaiuri de coada-calului, coada-soricelului, cimbrisor, trifoi rosu, urzica, ciubotica-cucului, sunatoare. Se beau 3 cani pe zi. Se fac bai calde la picioare cu infuzie de cimbrisor, apoi masaj usor la maini si picioare cu alifie de galbenele.

  • Apa sfintita in caz de epilepsie

    Pentru epileptici, medicina traditionala indica ceaiuri de frasinel, sovirf, arnica, levantica, narcisa, drafaica, tintaura, radacini de bujor, suc de varza. Se amesteca ulei de masline cu ceara si fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucata de panza si se aplica sub forma de compresa pe coloana vertebrala. Se fac bai cu decoct de fin. Sunt bune curele de sase saptamani cu macerat de visc, doua cani/zi, dimineata si seara. La copii intre 3 si 10 ani, se reduce doza la 1/3, iar la cei de 10-14 ani se va reduce la 1/2. In popor, maceratia se face in apa sfintita. Mai e bun si maceratul de flori de sinziene galbene, pe stomacul gol. Radacina de obligeana (macerata la rece 12 ore, apoi incalzita usor si bauta treptat) este anticonvulsiva. Ajuta si planta numita planta branca-ursului (ginseng romanesc), dar si curele cu apilarnil.


  • Leacuri pentru ticuri, sughit si balbaiala

    Medicina populara are leacuri chiar si pentru cei ce sufera de bilbiiala. Seara, se beau 1-3 cesti de ceai de coji de mere si ceai de roinita. Sau se bea dimineata 1/4 1 vin sau must in care s-a fiert coada-calului. Pentru ticuri, se bea infuzie din amestec in parti egale de: sunatoare, conuri de hamei si radacina de valeriana. Se iau 3-4 linguri infuzie inaintea meselor si inainte de culcare, timp de o luna. Sughitul este un spasm al diafragmei, care poate fi trecator sau cauzat de boala: imbolnavirea esofagului, stomacului, pleurilor, peritoneului. Trece daca se inghite apa si se tine respiratia. Daca se repeta cateva zile, cauza poate fi lipsa de potasiu. Ca leac naturist, e bun ceaiul neindulcit dintr-o lingura de seminte de marar la o cana apa, cu cateva picaturi de lamaie. Se pot mesteca seminte de marar. Se mai recomanda inghitirea unei lingurite de chimen cu apa, fara a mesteca. Sau infuzie de scortisoara pisata.


  •  Stiati ca?

- Varza inlatura nervozitatea.

- Lamaile improspateaza memoria.

- Afinele activeaza irigarea cu sange a creierului.

- Fructele de mare (scoici, crevete) faciliteaza atentia.

- Ceapa si ghimbirul subtiaza sangele.

- Nucile intaresc nervii.

- Menta ajuta la concentrare, uleiul de peste e indicat inaintea eforturilor intelectuale.

- Ginsengul creste capacitatea de concentrare si memorare.

- Ceaiul de pelin alunga durerile de cap.

- Migrena trece daca spalati capul cu ceai de cimbru.

- Ceaiul de anason si mararul inlatura ametelile.

- Ceaiul de cretisoara e recomandat pentru paloare.

- In popor, pentru a potoli o criza de nervi, se apropie mainile de mijlocul proaspat despicat al unei cepe iuti taiate in doua, se inchid ochii si se inspira puternic. Se ia o frunzulita de vasc uscat si se mesteca foarte bine, iar apoi se inghite.


  •  Natura, cel mai bun neurolog

    Deconectarea in mijlocul naturii, exercitiile fizice, joggingul, sunt de folos in cazul bolilor de sistem nervos. Plimbarea prin padure ajuta persoanele anxioase, nervoase, surmenate. Climatul subalpin cu efect stimulent si revigorant este indicat celor melancolice, astenice. Climatul marin nu este indicat in fazele emotionale critice deoarece are efect puternic excitant care impiedica regenerarea psihica. Baile si masajele cu ingrediente placut mirositoare (uleiuri eterice din plante sau fructe) relaxeaza si ridica moralul. Astfel, sunatoarea, hameiul, talpa-gistei si captalanul au efect calmant, busuiocul, calomfirul si kawa-kawa sunt antidepresive, valeriana, sulfina si captalanul induc somnul.


Cititi si Masajul si Hormonii si Personalitatea si Protezele si Stresul

 


 

Comments