Drumetia

Picnicul si drumetia ne ofera ocazia de a ne distra si de a ne intari sanatatea, daca respectam regulile alimentatiei corecte si ale efortului dozat

• Alimente care se altereaza usor

La drum sunt indicate maslinele, smochinele, biscuiti si miere de albine si chiar tablete de glucoza. Consumul de fructe si zarzavaturi nespalate pune sanatatea in pericol. Nu trebuie consumate decat mancaruri gatite recent, servite fie foarte reci, fie foarte fierbinti, niciodata cele abia incalzite. Conservele sunt alimente de mare pret, mai ales pentru drumurile lungi si cu trasee departate de asezari omenesti. Tabla conservei nu trebuie sa fie ruginita sau lovita, iar cele doua capace sa nu bombeze in afara. Cand cutia este intepata pentru a fi deschisa, nu trebuie sa arunce lichide sau gaze, dimpotriva, trebuie sa aiba o presiune negativa. Nu sovaiti sa aruncati conservele care nu indeplinesc cerintele prospetimii. Salamurile cele mai rezistente la caldura sunt cele uscate. Aruncati-le daca devin lipicioase, zemuiesc sau capata mirosuri straine. Salamul nu se transporta in cutii ermetice sau in pungi de plastic, pentru ca se altereaza repede. Trebuie invelit in hartie si asezat la gura rucsacului, pentru a putea primi aer. Branzeturile sarate, uscate sau conservate sunt alterate cand isi schimba culoarea, devin sfarimicioase si capata mirosuri sau gust amar. Pe vreme calduroasa, temperatura din rucsac creste si favorizeaza inmultirea microbilor. In afara de alimentele alterabile pe baza de carne, lapte, apa, cele mai periculoase sunt cremele (prajituri) si maionezele, care ofera microbilor conditii desavarsite de inmultire.

• Neplacerile digestive

Alimentele alterate pot provoca toxiinfectii alimentare. Semnele imbolnavirii apar de cele mai multe ori brusc, dupa 3, 6, 12 sau chiar 24 de ore de la consumarea alimentului infectat. Bolnavul acuza greata, varsaturi violente, crampe, diaree, dureri de cap, febra si transpiratie, ameteli. Primul ajutor se da prin repaus, la umbra, comprese umede la cap si lichide date cu lingurita, de preferinta ceai de menta, de musetel sau apa fiarta. Daca semnele sunt persistente si violente, bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat spital. Ca masuri de prevenire, trebuie sa stim ca toate alimentele gatite luate de acasa vor fi consumate in primele 6 ore. Din cauza schimbarii bruste a regimului alimentar si din cauza pierderilor mari de lichide prin transpiratie, foarte adesea, in primele zile ale drumetiei, apare constipatia. Desigur ca neplacerile acestui mic incident pot fi rezolvate cu un drajeu laxativ, dar foarte usor, altfel veti trece in extrema cealalta, diareea. Dar si mai sanatos e sa consumam fructe cu coaja si multe vegetale, care amplifica miscarile peristaltice ale intestinului. Un ceai de crusin va rezolva natural problema.

• Baia de soare

Drumetul nu este un simplu calator, ci un sportiv care foloseste soarele, aerul, apa, frumusetile naturii, pentru a se cali, pentru a-si reface psihicul. Soarele, prietenul drumetului ce trece prin paduri, poate deveni dusman in loc deschis. Intensifica arderile din organism, accentueaza astfel consumul de oxigen, face sa creasca numarul de globule rosii din sange si le imbogateste cu fier, ajuta la formarea vitaminei D in piele si, prin intermediul sistemului nervos, produce buna dispozitie. La prinz, umerii si capul trebuie acoperite, acumularea de caldura solara va fi atit de mare, incat, adaugata la caldura produsa de propriul corp in plin efort muscular, poate provoca supraincalzire si insolatie. Expunerea nechibzuita la soare poate provoca arsuri si complicatii foarte neplacute. Utilizarea cremelor protectoare este indicata numai daca in fiecare zi se poate face baie de curatenie (altfel pielea se acopera cu un strat de grasime imbicsita cu praf si microbi). in timpul unor tulburari ca diaree, febra, dureri in git, nu se sta la soare. Primul ajutor in caz de insolatie consta in transportarea bolnavului la umbra, asezarea lui culcat, cu capul si umerii mai sus. Bolnavul este stropit usor cu apa rece, i se pun comprese cu apa la cap (nu gheata), apoi este transportat culcat in interiorul unui adapost unde se continua ingrijirile cu comprese, frictiuni racoritoare cu otet.

• Cum actionam in caz de accidente?

Baile de aer stimuleaza metabolismul, tonifica si activeaza circulatia sanguina. Astfel, organismul devine mai rezistent la intemperii si la infectii de tot felul. Baile reci sunt, de asemenea, stimulatoare ale sistemului nervos si ale intregului organism. Apa de rau sau lac trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 17-18 grade C. Baia nu se face imediat dupa masa si nici imediat dupa eforturi fizice sau transpiratii abundente, ci dupa o odihna de 5-20 de minute. Puteti inlocui baia rece prin frictiuni cu apa rece de munte. Rupturile de muschi se manifesta prin dureri sfisietoare si aparitia sub piele a unui nodul dur, iar mai tirziu locul se invineteste din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Se pun comprese umede reci. Rupturile de muschi nu sunt periculoase, ci numai foarte dureroase. Carceii trec incalzind si masand lent muschiul pana isi revine. Daca s-a produs o fractura, bolnavul trebuie transportat la spital. Cum se improvizeaza o targa? Dintr-o scara acoperita cu paturi sau haine, din doua bete rezistente invelite intr-o patura cusuta sau in doi saci sau din doua bete si crengi impletite. Un ultim sfat: gresesc cei care cred ca in drumetie se pot face petreceri pana noaptea tarziu, se poate consuma oricat alcool, iar somnul deficitar se poate completa pe drum, in timpul popasurilor. Este un comportament de-a dreptul daunator sanatatii. si nu uitati: lasati natura curata, pentru ca data viitoare sa va ofere o oaza de sanatate, nu un loc periculos, imbicsit de microbi.

• Dupa ploaie, vin zilele caniculare. Vom cauta locuri racoroase unde sa evadam cu prietenii la gratar in mijlocul naturii, la aer curat, verdeata, liniste si apa de izvor. Astfel de picnicuri ne incarca bateriile, ne resusciteaza pofta de viata, dar cu o conditie: sa fim atenti ce si cum mancam, ce apa bem, cum ne dozam eforturile, cum stam la soare si nu in ultimul rand, cum protejam natura pentru a ne proteja pe noi insisi. Iata cateva reguli pentru o drumetie sanatoasa.Oboseala, un fenomen normal

Atunci cand ne pregatim pentru un week-end in natura, nu e de ajuns sa ne facem rucsacul, sa aruncam in el cateva conserve si sa ne imbracam lejer. Odata ajunsi pe munte sau pe firul apei, ori pe un petec de iarba verde, pentru o excursie reusita, trebuie sa cunoastem legile unui comportament civilizat, adecvat mediului in care ne-am instalat, dar si legile efortului, ale alimentatiei, notiunile de prim ajutor in cazul unor accidente sau afectiuni ivite pe parcurs. Daca e vorba de o drumetie pe munte, precis vom simti oboseala, un fenomen normal, care se instaleaza dupa activitate prelungita sau intensa. E o greseala sa credem ca numai muschii obosesc. si sistemul nervos este epuizat, asa se explica de ce dupa un drum greu, ne e greu sa facem eforturi intelectuale. Oboseala se produce mai repede la cei lipsiti de antrenament, iata inca un motiv pentru care exercitiile fizice ar trebui sa fie o obisnuita zilnica. in timpul ascensiunii, creste tensiunea arteriala, inima se contracta mai puternic si mai amplu, marind cu mult cantitatea de sange si substante hranitoare trimise in corp si in special in muschi, care au nevoie de o cantitate de sange de 10-15 ori mai mare decat in stare de repaus. Se accelereaza eliminarea substantelor toxice. Deoarece arderile cresc, pentru a se mentine temperatura constanta a corpului, pielea evapora o mare cantitate de apa. Nu trebuie sa trecem peste limite. Atunci cand organismul cere repaos, opriti-va din mers.

• Care e cel mai bun ritm de mers?

Pentru a preveni oboseala, e bine sa nu purtam o greutate prea mare in spate, sa avem incaltaminte comoda, sa ne impartim itinerariul in etape atit de lungi pe cat ne permite sanatatea, sa adoptam un mers ritmic. in drumetie trebuie pornit in pas lent, lasand organismului posibilitatea de a se adapta la efortul necesar mersului. Dupa 20-40 de minute de mers, vom gasi fara nicio greutate pasul cel mai potrivit. Mersul obisnuit, pe drum drept, are un ritm de 80-100 de pasi pe minut si o viteza de 3—5 km pe ora. Cu cat urcusul va fi mai accentuat, cu atit pasul va avea lungimea mai redusa, dar ritmul va trebui metinut acelasi. Dupa fiecare 50 de minute de mers se va face o oprire de 10 minute. Cum folosim acest timp de repaus? Rucsasul trebuie dat jos, apoi se fac miscari de gimnastica. in orice caz, odihna se face in picioare, nu trebuie sa ne asezam. Mai tirziu, cand acumularea de acid lactic in muschi creste si miscarile devin mai greoaie, ne asezam si ne masam usor gambele. In timpul popasului, nu se bea multa apa. Principalul combustibil al muschilor in efort este zaharul. Este indicat sa ne refacem fortele cu bomboane, ciocolata, miere sau dulceata. Nu este bine sa mancam carne, conserve, grasimi. Dand stomacului de lucru in timpul mersului, o mare cantitate de sange, in loc sa duca oxigen si glucoza in muschi, se va ocupa cu digestia. Drept urmare, mersul va deveni mai greoi, apare somnolenta. Pentru a evita febra musculara, se pot lua inainte de culcare cate 2-6 g de bicarbonat cu apa.

• De unde facem rost de apa?

Pierderea zilnica de apa a organismului este de 2,5 litri, iata de ce medicii ne recomanda sa bem zilnic doi litri de lichide. in timpul efortului muscular, pierderile de apa prin transpiratie si respiratie se maresc de doua ori si chiar mai mult, cate 1 ml pentru fiecare calorie. Odata cu transpiratia se pierd si mari cantitati de saruri (in special clorura de sodiu). Apa simpla nu potoleste setea si nici nu micsoreaza transpiratia. Este mai potrivit putin ceai cald, dulce, iar daca ati transpirat mult, un pahar cu apa sarata (o lingurita rasa la 200 ml de apa). Lamaia cu miere si fructele sunt de asemenea indicate contra setei. Daca bem multa apa dintr-o data, senzatia de sete va persista inca 30 de minute. Apa se bea cu inghitituri mici, cate 100 ml. Nu se recomanda bauturile reci, ci calde. Bauturile alcoolice nu sunt potrivite sub nicio forma, ele scad capacitatea organismului de a se reface, maresc oboseala. Ce trebuie sa stim despre apa din natura? Atunci cand provine din rauri, lacuri, izvoare sau fantani insalubre, poate contine germeni ai unor boli grave, cum sunt febra tifoida, dizenteria, hepatita epidemica sau leptospiroza. Recunoastem o apa buna de baut dupa urmatoarele calitati: e limpede, nu are miros, nu are alt gust decat cel placut specific apei. Pentru a elimina germenii periculosi, o putem fierbe timp de 30 de minute. Se mai poate utiliza ca dezinfectant Cloramina B, care se gaseste sub forma de comprimate la orice farmacie. Pentru un litru de apa limpede se pune un comprimat de cloramina. Dupa dizolvare, se lasa cel putin 30 de minute, dupa care, daca mirosul de clor a disparut, apa se poate bea. Pentru a face sa dispara mirosul de clor, apa poate fi incalzita sau aerata prin treceri succesive dintr-un vas in altul.

• Ce mancam in mijlocul naturii?

Alimentatia are un rol de prim ordin in intretinerea activitatii organismului pe durata excursiei. Excesul de conserve, de grasimi, condimente, de fructe insuficient coapte si chiar excesul de dulciuri pot provoca tulburari digestive care deregleaza functiile intregului organism. Ratia zilnica de proteine pentru un drumet este de 100-120 g. Proteinele se gasesc in carne, oua, peste, lapte si branzeturi, precum si in leguminoasele uscate, ca fasolea si mazarea. Ratia zilnica de grasimi este de 60 de grame vara. Glucidele sunt principalul combustibil al organismului. Sursa principala de glucide o constituie amidonul din cereale (paine si paste fainoase, de orice fel) si din cartofi. Ratia zilnica de glucide este de 400-500 g, dar in timpul eforturilor musculare poate fi marita pana la 10-11g pentru fiecare kg de greutate corporala. Mineralele de care organismul are nevoie in mod deosebit sunt: fierul (carne, oua, vegetale), calciul (lapte, branzeturi si vegetale), fosforul (galbenusul de ou, creier, carne, lapte, fasole, nuci), precum si sarea (clorura de sodiu), care se gaseste in cantitati mici in toate alimentele. Vitaminele trebuie sa intre in rnod obligatoriu in componenta ratiei alimentare a drumetului. Vitaminele B si C (maces, ardei iute, hrean, patrunjel) contribuie in mod deosebit la intretinerea randamentului muscular. Alcatuiti-va portia de hrana calculand sa acoperiti 4.000-6.000 de calorii pe zi, in caz de efort intens.

• Nu fumati, nu fluierati!

Omul are nevoie in stare de repaus de cel putin 20 de litri de oxigen pe ora, care sunt extrasi din cel putin 500 de litri de aer. Elimina, in acelasi timp, l8-19 litri de dioxid de carbon. in timpul eforturilor fizice, consumul de oxigen creste de 10-20 de ori. Pentru acest motiv, cutia toracica trebuie sa fie libera sa-si amplifice miscarile, iar ritmicitatea respiratiei este o conditie a bunei functionari a organismului in timpul drumetiei. Vorbitul, cantatul sau fluieratul in timpul mersului tulbura ritmicitatea respiratiei, micsoreaza randamentul muscular si favorizeaza oboseala. Fumatul in timpul minutelor de odihna sau in timpul mersului este o catastrofa pentru sistemul nervos si pentru inima. in plus, in timpul inspirarii fumului de tutun, ritmul respiratiei se deregleaza, cantitatea de oxigen din sange scade si in scurt timp apar semne de oboseala, tulburari de vedere si somn, dureri musculare, ameteli. De altfel, fumatorii stiu ca in timpul excursiilor in aer liber nevoia de nicotina scade, e bine sa profite de acest efect.

• Cum se face un gratar sanatos?

Carnea pregatita la gratar, pe carbuni, genereaza hidrocarburi policiclice aromate (PAH), cancerigene (cancer de stomac, plamini, la sin, pancreatic, colorectal). Scade eficienta analgezicelor, a sedativelor, a inhibitoarelor virale utilizate in tratamentul HIV-SIDA, a medicamentelor antiaritmice. Atunci cand pregatim gratarul, trebuie sa avem grija ca flacarile sa nu atinga direct carnea, intorcand frecvent carnea de pe o parte pe alta si indepartand portiunile arse. Frecarea carnii cu diverse condimente sau marinarea ei nu numai ca ii ofera o savoare deosebita, dar poate si sa reduca producerea acelor compusi cancerigeni. Cele mai eficiente sunt condimente ca: rozmarin, ghimbir, usturoi, sofran, prune uscate, cirese, mere sau vin rosu. Evitati hot-dog-ul, fiecare suta de grame de carne procesata consumata zilnic creste riscul de cancer colorectal cu 42%, riscul de a face boli de inima cu 42% si pe cel de diabet cu 19%. Alegeti pentzru gratar carne cat mai slaba, indepartati portiunile cu grasime. Nu mancati pielea de la carnea de pui. Langa carne, perpeliti si legume: ceapa, ardei, ciuperci, vinete, dovlecei, rosii, praz. Evitati painea alba si maioneza, pe care o puteti inlocui cu mustar.

• • In caz de muscatura de sarpe

Muscatura de caine, lup, sobolan sau orice animal salbatic cu sange cald prezinta, in primul rand, pericolul de a transmite turbarea. Rana va fi imediat spalata din abundenta si indelung cu apa si sapun, apoi dezinfectata si pansata. in cel mai scurt timp, bolnavul trebuie sa se prezinte la medic. Muscatura de sarpe veninos trebuie tratata astfel: bolnavul trebuie imobilizat, iar deasupra muscaturii se va aplica o legatura strinsa, se va spala bine locul cu apa si sapun, apoi peste cele doua intepaturi se vor face cate doua mici taieturi (in forma de X) cu o lama sau cu briceagul si, daca se poate, se aplica o ventuza, un pahar. Locul se spala din nou cu o solutie concentrata de permanganat, apoi se aplica comprese cu apa fierbinte si sarata. in lipsa permanganatului, locurile se pot arde cu varful briceagului incalzit la rosu. Tot timpul, celui muscat i se va da sa bea lichide. in cel mult o ora trebuie sa ajunga la spital. Anuntati din timp sosirea lui, pentru ca medicii sa pregateasca serul antiviperin. Cel mai rau lucru in aceste cazuri e ca bolnavul sa se agite, raspandind astfel in corp veninul.

Cititi si Muntele si La picnic si Legi europene si Branturi si Pastrarea alimentelor si Mersul descult