Namolul

Aproape orice afectiune se amelioreaza si se vindeca dupa o cura de namol terapeutic

• Pentru multe boli dermatologice

Tot o procedura frecvent aplicata e si baia in cada de baie. La 100 l de apa, se folosesc 10 kg de namol, iar sedinta trebuie sa dureze 15-30 minute, in functie de cat rezistati, pielea sensibila nu va suporta usor usturimea apei incarcata cu minerale. Impachetarile cu namol se fac la o temperatura de 38-40 grade C, intr-un strat de 2 cm pe regiuni mai mult sau mai putin intinse. Cataplasmele sunt aplicatii cu namol la temperaturi ridicate si variate pe regiuni limitate ale corpului. Onctiunile cu namol constau in aplicarea namolului rece pe intreg corpul sau pe zonele suferinde, dar presupun si o expunere la soare de 10-15 minute, pana cand simtiti ca namolul va strange. La final, urmeaza un dus cu apa dulce. In dermatologie, terapia cu namol se recomanda in psoriazis, eczeme cronice, sechele de arsuri si degeraturi (cicatrice, ulceratii trofice si altele), dereglari ale troficitatii tesuturilor, seboree, acnee, caderea parului, unele afectiuni ale unghiilor. Persoanele care sufera de o boala de piele, dar care prezinta, in acelasi timp, si unele procese inflamatoare acute, hipertensiune arteriala, tuberculoza, nefrita, nefroza sau stare postinfarct nu pot apela la aceasta terapie.

De mii de ani, oamenii cred in puterea tamaduitoare a namolurilor, considerate candva emanatii sacre ale pamantului. Aceste noroaie ale adincurilor venite din laboratorul naturii au fost aduse in laboratoarele oamenilor de stiinta. Studiindu-li-se calitatile terapeutice, au ajuns ingredient principal in tratamentul cu rezultate spectaculoase al unor afectiuni. Namolurile terapeutice se gasesc in statiuni balneoclimaterice, dar nu sunt toate la fel. Pentru a alege o statiune avem nevoie de mai multe informatii despre tipurile de namol si afectiunile pentru care sunt recomandate.

• Beneficiile balsamului negru

Namolurile terapeutice sau peloide, termen provenit din cuvintele grecesti „pelos“ (noroi) si „eidos“ (forma), au diferite proprietati fizice, chimice si biologice, in functie de originea lor si de modalitatea de formare. Mecanismul vindecator nu este inca pe deplin elucidat, dar ceea ce se stie deocamdata cu certitudine este ca intreaga actiune a namolului se exercita prin intermediul sistemului nervos. Influenteaza formula sangelui, viteza de sedimentare a globulelor rosii, metabolismul substantelor azotate, secretiile gastrice, biliare, pancreatice, renale si a tuturor glandelor cu secretie interna. De asemenea, namolul actioneaza pozitiv in oprirea din evolutie a proceselor inflamatorii cronice, in special a celor de natura reumatismala. Mai e utilizat in tratamentul proceselor inflamatorii cronice (dar netuberculoase) localizate la pleura si perineu, ca si a diferitelor inflamatii cronice care tin de zona genitala, sterilitatea secundara. Namolurile actioneaza benefic asupra pielii, fiind si un ingredient fara egal in cosmetica. Contribuie la eliminarea starilor de oboseala, mai ales a oboselii cronice, si creste rezistenta generala a organismului, sporind tonusul psihic si vitalitatea.

• Namolurile sapropelice

Namolurile terapeutice se impart in trei mari categorii: sapropelice, minerale si din turba. in tara noastra, namolurile sapropelice sunt cele mai intilnite, existand peste 60 de surse naturale: pe litoral (Techirghiol, cel mai mare rezervor din Europa), Cimpia Româna (Lacul Sarat, Balta Alba, Amara) si in Transilvania (Ocnele Sibiului, Ocnele Mari, Sovata). in apa acestor lacuri, de-a lungul mai multor ere geologice, s-au sedimentat vegetale si animale si astfel a aparut namolul de azi. Namolurile sapropelice sunt depuneri de namol, cu continut preponderent organic si un mic adaos de substante minerale, care se formeaza, in principal, in bazinele de apa dulce. Pot avea diferite culori: maslinii, maronii, gri, roz, negre. Au hidratare si capacitate calorica ridicate, iar solutia sapropelica este slab mineralizata. Namolurile sapropelice se extrag din lacurile zonelor de tundra si padure. in functie de continut, exista namoluri sapropelice de alge si zoogene, de humus si turba, argiloase si calcaroase.

• Namoluri artificiale

Namolurile hidrotermale sunt formatiuni semilichide, argiloase, care apar in zonele de intensa activitate vulcanica, in urma descompunerii rocilor vulcanice, care contin dioxid de carbon si hidrogen sulfurat. Contin ioni de carbohidrati si clorura de sodiu, dar pot fi bogate si in brom, iod, bor. Namolurile sulfuroase s-au format in apa sarata si le recunoastem dupa culoarea cenusiu-inchis. Pot fi clorosodice, clorosutfatice, magnosodice, hidrocarbonice. Namolul de turba din mlastini s-a format in conditii de umiditate excesiva si oxigen insuficient. Are culoare brun-cenusie sau neagra. in scop terapeutic, se folosesc turba de apa dulce si turba minerala. Terapia cu namol de turba este mai raspandita in zona nordica a Romaniei. Acest namol contine intre 20 si 95% substante organice si are efect antiinflamator si biostimulator. Turba frineaza acidifierea substantelor de importanta vitala (de exemplu a lipidelor). Aceasta contribuie la diminuarea si vindecarea inflamatiilor, stimularea proceselor regenerative, cicatrizarea ranilor. Turba are si actiune antimicrobiana. in absenta valoroaselor namoluri terapeutice naturale, se folosesc namoluri artificiale, care se prepara din substante minerale si organice, saruri si apa (inclusiv minerala). Microorganismele, componentelor organice (resturi vegetale, argila), adaosurile de mici cantitati de namoluri naturale, fac ca aceste namoluri artificiale sa aiba reale calitati terapeutice.

• Bai reci de namol

Efectul terapeutic al namolurilor asupra organismului se obtine din actiunea celor trei factori: caloric, mecanic si fizic. Intensitatea acestui efect depinde nu numai de starea initiala a organismului unei persoane bolnave, ci si de proprietatile fizico-chimice ale namolurilor de diverse tipuri. Namolurile terapeutice incalzite mentin caldura timp indelungat si o transmit corpului. Asupra pielii, si prin ea asupra intreg organismului, patrund si alti factori: substantele volatile, ioni de compusi anorganici (natriu, potasiu, calciu, magneziu, fier) si organici, substante biologic active, asemanatoare hormonilor sexuali. Gradul de penetrare depinde de temperatura namolului. Cu cat e mai cald, cu atat pielea devine mai permeabila, circulatia sangelui se intensifica, are loc o puternica stimulare a sistemului nervos central si a glandelor. Cea mai populara forma de terapie cu namol este cea prin care corpul (cu exceptia capului si a zonei inimii) sau doar unele portiuni se ung cu lotiunea magica, dupa care se face expunerea la soare pana cand se usuca. Apoi se fac bai in apa marii sau lacurile sapropelice. Aceasta metoda mai e numita baie rece de namol.

• Impachetari calde

Exista insa si varianta bailor calde, de impachetari si cataplasme, proceduri care de obicei se practica in statiuni. in aceste situatii, namolurile sunt folosite la temperaturi crescute. Local, namolul are actiune anestezica, antiinflamatoare si resorbanta, contribuind la stimularea proceselor regenerative, imbunatatirea hranirea tesuturilor, stimuland metabolismul hormonilor si vitaminelor. Efectul terapeutic depinde de temperatura namolului. Astfel, la o temperatura de 35-37 grade C, predomina efectul calmant si de reglare neuro-vegetativa. Aplicatiile cu namol au si actiune mecanica, chimica, radioactiva, prin care se pun in valoare proprietatile trofice ale pielii, indepartandu-se considerabil manifestarile inflamatorii. Durata procedurii cu namol este de 15-20 de minute. Uneori, dupa primele proceduri cu namol, starea bolnavului se poate agrava, aparand oboseala, slabiciunea, acutizarea durerilor (asa numita reactie balneologica), dar in urmatoarele zile, aceste senzatii neplacute dispar.

• Un efect care dureaza

Cand se administreaza proceduri cu namol, trebuie respectate cu strictete niste reguli. Dupa procedura, bolnavul trebuie sa se odihneasca pe o canapea, timp de 30-40 de minute. Trebuie sa evite frigul si suprasolicitarea fizica, pentru a nu provoca agravarea bolii. Procedura cu namol nu trebuie administrata pe stomacul gol, ci la 2-3 ore dupa masa. Efectul terapiei cu namol asupra organismului nu actioneaza doar pe perioada tratamentului, ci se resimte si ulterior, cel putin 24 de ore, de aceea e bine ca procedurile sa aiba loc din doua in doua zile. Efectul fiecarei noi proceduri se adauga efectului celei anterioare. in urma unei cure, schimbarile favorabile se consolideaza si se pot permanentiza. Terapia cu namol are efecte puternice, de aceea, trebuie folosita numai la indicatia si sub controlul doctorului. Trebuie retinut ca numai medicul este acela care poate decide daca un bolnav poate sa faca tratamente cu namol si tot el este cel care recomanda metoda de aplicare.

• Frumusete cu namol

In cosmetica, extractul purificat din namoluri se foloseste in prepararea produselor pentru ingrijirea pielii fetei si a corpului, in produse speciale pentru bai. Masca pe baza de namol are ca principal efect uscarea si degresarea pielii. Preparatul permite revenirea culorii sanatoase a pielii, regleaza tonusul muschilor si netezeste ridurile. Celulele se dilata, imbunatatindu-se circulatia sangelui si a limfei, metabolismul substantelor, troficitatea tesuturilor, respiratia tisulara, accelerandu-se procesele oxidative si regeneratoare de la nivelul pielii. Pielea devine elastica si catifelata. Sub actiunea mastilor se atenueaza si se resorb cicatricele. Namolurile se recomanda in caz de: ten gras, seboree, cosuri, piele ofilita si flasca (a fetei si gitului), cicatrice cheloidale, sechele ale unor arsuri, alopecie, profilaxia imbatranirii premature a pielii fetei, gitului, pieptului, celulita. Masca pe baza de namol are un deosebit efect si asupra radacinii parului, intarindu-l si accelerandu-i cresterea. Contraindicatii: dermatita, micoze, acnee rozacee, hemangioame. Daca namolul se aplica pe o piele cu ulceratii, fistule, la urmatoarea sedinta, se inlocuieste cu altul proaspat.

Namolul adus din lac pentru tratament la domiciliu trebuie pus intr-un vas de lemn, de exemplu un butoias, dezinfectat cu o solutie de 3% cloramina si spalat cu apa fierbinte. Nu se pastreaza mai mult de sase luni. Namolul trebuie acoperit cu sare de mare sau sare obisnuita fiarta.

• La ce sunt bune namolurile?

- Afectiuni reumatismale: stari preartrozice, reumatism degenerativ, artroze ale coloanei si articulatiilor, reumatism poliarticular, tendonite, periartrite

- Afectiuni posttraumatice: sechele musculo-articulare, sechele osoase

- Afectiuni neurologice periferice cronice

- Afectiuni ginecologice cronice: anexite, metroanexite cronice, sterilitate

- Celulita si cosmetica.

• Tratament la domiciliu

O punga cu masca de namol se cufunda pentru cateva minute in apa fierbinte. Apoi se amesteca bine si, dupa ce se incalzeste pana la temperatura de 36-38 grade C, cu o pensula mica se aplica un strat de 1-3 mm pe pielea in prealabil curatata, si se lasa 15-30 de minute. Masca se indeparteaza cu apa calda. in anumite cazuri, folosirea unei masti de namol poate provoca o acutizare a afectiunii (la inceputul curei), ceea ce este o reactie normala.

Cititi si Marea si Helioterapia si Insolatia.