Paleodieta sau cum sa fii sanatos ca un om primitiv
Hranindu-ne cu alimente neprocesate si facand miscare, putem deveni supli si puternici ca stramosii nostri din Paleolitic
Mai putine cereale
Hrana unui om din Paleolitic era foarte variata. Trebuie si noi sa mancam cate putin din cat mai multe feluri de alimente. Proportiile dietei ideale ar fi o treime fructe si legume crude, o treime vegetale preparate si o treime carne sau peste. Problemele de sanatate au aparut cand omul a constatat ca poate trai si numai din cereale, alimente care ocupa loc putin, nu presupun riscarea vietii, in schimb contin multe calorii. Se estimeaza ca, din acel moment, omul si-a dublat cantitatea de calorii. Paleodieta nu recomanda un regim bazat pe cereale, omul sanatos e si vanator, nu doar cultivator. Avem nevoie de radacini, fructe si frunze, dar si de carne. Dar tot aceasta dieta impune si restrictii. Deci, nu orice leguma, nu orice fruct. Ca in orice regim, exista liste de alimente interzise si permise. Parerile sunt impartite in ceea ce priveste lactatele, unii spun ca primitivii mancau oua si lapte, altii spun ca acestea nu faceau parte din meniul lor. Paleodieta nu inseamna sa imitam intocmai obiceiurile stramosilor nostri, ci sa ne inspiram din dieta lor. Deci, similar cu modul de hranire de acum 20 de milenii, dar nu identic. O alta regula a paleodietei este sa mancam calmi, relaxati, fara graba, sa mestecam andelung. Nu trebuie sa ne ridicam de la masa cu senzatia de satietate, un principiu foarte modern, de altfel. Fiind foarte saraca in glucide, dieta poate provoca senzatia de oboseala si lipsa de energie, stari ce trebuie combatute prin miscare.
Haine si pantofi potriviti
Stilul de viata paleo presupune nu doar ceea ce mancam, ci si ceea ce facem. Nu trebuie neglijata miscarea. Ca orice dieta, pentru efecte maxime, dieta paleolitica trebuie dublata de exercitii si tehnici de remodelare corporala. Dar nu orice miscare e buna. Exercitiile nu trebuie sa fie monotone, repetitive, ca la sala. Se recomanda miscarile naturale (mers, alergat, catarat, sarit), care sa solicite intregul corp. Trasul de fiare nu are nimic de-a face cu naturaletea. Jocul si joaca sunt de asemenea eforturi fizice naturale. A trai ca stramosii nostri inseamna sa umblam desculti, lucru pe care, evident, nu-l putem face oricand. Dar, ori de cate ori avem ocazia sa scapam de pantofi, e bine sa mergem cu picioarele goale prin iarba sau pe pietrele de riu. Nu putem umbla despuiati ca in Epoca de Piatra, dar putem renunta la hainele nepotrivite, incomode, in favoarea unora lejere, care nu incorseteaza corpul si nu limiteaza libertatea de miscare. Nu stati mult in casa, expuneti-va luminii naturale, asa cum faceau oamenii primitivi, conditie vitala a vigorii de care se bucurau. Somnul suficient, in acord cu ritmurile naturale, este si el necesar. Paleoliticii nu aveau insomnii, daca suferiti de aceasta problema, rezolvati-o. Relaxati-va, nu va bateti capul cu orice nimic, renuntati la planurile pe termen lung, traiti clipa, nu va stresati. Luati contact cu natura prin activitati precum gradinarit, albinarit, excursii, expuneti-va bacteriilor, pentru a va antrena sistemul imunitar. Asta nu inseamna sa traim in mizerie, ci doar sa atingem pamantul, plantele, sa ne bucuram de tot ceea ce inseamna natura. Recomandarile se extind si la cresterea copiilor, care trebuie alaptati la sin si purtati in brate, nu in carucior, pentru a fi in contact cu corpul mamei.
Se crede ca oamenii preistorici erau mai sanatosi si mai puternici decat noi. Pornind de la aceasta idee, a aparut asa-zisa paleodieta, adica dieta omului pesterilor. Aceasta presupune o hrana neprocesata termic, 100% naturala si cat mai diversa. Cei care adopta stilul de viata primitiv sustin ca in paleolitic, oamenii erau musculosi, puternici, rezistau in cele mai grele conditii si habar n-aveau de boli. In plus, pentru fiecare imbucatura faceau eforturi la propriu, alergand si punandu-si mintea la contributie. Omul din neolitic a descoperit agricultura si asa au aparut si problemele de sanatate. Asadar, paleodieta, desi a fost descoperita inca din anii '80, e foarte la moda acum, propunandu-ne sa consumam hrana cruda pentru a reveni la fizicul perfect cu care am fost programati genetic.
Dieta care ne reda supletea
Doctorul american Loren Cordain, fondatorul Institutului de Nutritie Paleolitica, este si parintele paleodietei. „Uitati-va la noi. Suntem jalnici. Mancam prea mult, mancam gresit si suntem grasi. Stramosii nostri erau slabi, in forma, nu aveau boli de inima si alte boli care ne chinuie astazi“, spune el. Cordain ne propune sa revenim la hrana din Epoca de Piatra, asigurandu-ne ca organismului ii va placea noul regim mai mult decat ne imaginam. Diferenta intre genomul omului modern si cel al omului din Paleolitic este foarte mica, de numai 0,02%, avem aproape aceleasi gene. Deci, functionam la fel. De la aparitia omului pana azi au trecut prea putini ani ca sa se fi produs schimbari importante in organism, cu toate ca a suferit adaptari continue, astfel ca alimentele procesate pe care le ingurgitam azi sunt mai nepotrivite pentru sanatate decat hrana cruda, naturala, cu continut cat mai redus de carbohidrati, asa cum o manca omul de odinioara. Mancam cereale si lactate doar de vreo 10.000 de ani, un timp prea scurt, cred specialistii, pentru ca organismul uman sa se fi putut adapta la consumul lor. Hrana naturala, asa cum creste ea in salbaticie, este cea mai buna pentru noi. Tot pentru a respecta tiparul de viata al omului preistoric, trebuie sa facem multa activitate fizica, in special mers pe jos. Acestea sunt, pe scurt, principiile paleodietei. Rezultatele unei astfel de alimentatii ar trebui sa ne aduca la aspectul si sanatatea stramosilor nostri: barbatii sa fie musculosi, mai inalti, mai puternici, mai rezistenti la mediu si la boli, mai virili si fara burta. Femeile vor fi si ele suple, mai fertile si fara celulita. In ziua de azi, toate femeile se pling de celulita, si inca de la varste fragede, pe vremuri auzeam mai rar de aceasta afectiune. Cauza „pandemiei“ de celulita este alimentatia nesanatoasa.
Pauze lungi intre mese
Civilizatia a avut efecte dezastruoase asupra sanatatii: sedentarism, obezitate, boli cronice. Paleoregimul alimentar promite rezolvarea acestor probleme de sanatate, motiv pentru care este incercat de tot mai multi oameni. Niciunul nu s-a plins ca un astfel de regim nu i-ar fi adus satisfactii. Arthur de Vany, economist si cercetator al comportamentului uman la Universitatea California, studiaza de mai bine de 25 de ani legatura dintre dieta, miscare si sanatate. Prin programul alimentar pe care l-a inventat,dezavantajele traiului modern pot fi andeparatate. Americanii care i-au urmat sfaturile si-au schimbat pur si simplu viata, scapand de kilograme si chiar de boli. Trebuie doar sa fii atent la ceea ce mananci, iar cand nu mananci, trebuie sa te misti cat mai mult. In general, trebuie sa te porti ca un om al grotelor, care se zbate sa supravietuiasca. Daca nu mananca, moare, dar ca sa manance, trebuie sa alerge dupa hrana. Ca sa prinda hrana, isi foloseste mintea. Metabolismul omului de azi este obisnuit cu trei mese pe zi si doua gustari. Omul primitiv nu manca la ore fixe, ci cand avea mancare. In consecinta nu ii era foame tot timpul, nu rontaia intre mese, ci isi consuma caloriile acumulate. Dupa o masa copioasa, avea uneori de asteptat si doua zile pana reusea sa vaneze din nou un animal mare. De aici a decurs una din regulile paleodietei: puteti manca mult la o masa, dar nu la fiecare masa. Dupa ce ati intrecut masura, abtineti-va 24 de ore. In acest fel, veti arde tot surplusul de calorii si va veti odihni aparatul digestiv.
Carne fripta la gratar
Omul paleolitic era vanator si culegator, iar alimentele pe care le consuma cresteau in salbaticie. Plantele, fructele, legumele n-aveau nici urma de poluare, iar animalele aveau carne cu mai putina grasime si, evident, neinjectata cu hormoni. Astfel, a doua regula a paleodietei este sa mancam doar hrana naturala, neprocesata si, pe cat posibil cruda, necondimentata si fara adaosuri artificiale. Astazi, le spunem produse organice, bio, netratate cu niciun fel de substante sintetice. Pentru ca multe dintre alimentele din perioada paleoliticului nu sunt disponibile in zilele noastre, s-au gasit substituenti ale acestora. Carnea si ouale sunt probabil cele mai importante surse de proteine ale dietei paleolitice. Ideal ar fi ca animalele de la care provin sa fie crescute in libertate si sa fie hranite organic, cu iarba de pe pasuni nepoluate. Pestii trebuie sa fie pescuiti din ape salbatice sau cel putin sa fie hraniti normal. Alimentatia in Paleolitic era predominat carnivora, dar, dupa cum au cazut de acord cercetatorii, carnea era mult mai slaba decat cea de azi. Adeptii acestui mod de hranire considera vegetarianismul ca fiind nenatural, departe de modul in care se hraneau oamenii primitivi. Cum acestia cunosteau si foloseau focul, este clar ca mancau carne gatita, probabil fripta direct pe jaratic sau pe pietre incinse in foc. Nu existau vase, olaritul a aparut abia in Neolitic, deci n-o puteau fierbe. Asadar, primitivii mancau zilnic cam ce mancam noi la picnic: gratar. Dar alimentatia paleo cuprinde si legume, crude sau gatite, insa nu rasfierte.
Argumente pro si contra paleodieta
Puncte slabe
- digestie greoaie a carnii
- cresterea colesterolului datorita consumului din carne
- pondere prea mare a proteinelor versus glucide si grasimi, mai ales grasimi esentiale, nesaturate - dupa primele sase luni, in care se pierd kilograme, tendinta e de ingrasare
- nu este sanatos sa mananci foarte mult dintr-o data
- carnea constipa
- cantitatea foarte scazuta de glucide ne sleieste de puteri
- absenta lactatelor priveaza organismul de o sursa importanta de calciu
Puncte tari
- multe fibre din radacini si fructe - proteine de buna calitate - aport crescut de vitamine si minerale din fructe si radacini - aport de grasimi nesaturate din peste si fructe de mare.
Inainte de a incepe un astfel de regim este recomandat sa va adresati un medic nutritionist.
Cand a aparut omul?
Paleoliticul este perioada din evolutia omului care a inceput acum aproximativ 2,5 milioane de ani si s-a incheiat in urma cu aproximativ 10.000 de ani, odata cu trecerea oamenilor la agricultura, fenomen de sedentarism, care a schimbat pentru totdeauna modul lor de alimentatie, dar si modul de a gandi, relatia cu mediul natural si chiar cu propriul corp. Omul modern, in sens anatomic, si-a facut aparitia in Paleoliticul mijlociu, in urma cu cca. 200.000 de ani. Barbatii vinau, iar femeile si copiii adunau radacini, fructe, ciuperci, oua, hrana marina, insecte, larve, viermi. Semintele de leguminoase si boabele de graminee salbatice erau rar consumate.
„Ne place sau nu, avem trup si minte de pradatori. A vina este greu, deci un pradator (da, aceasta este omul), pentru a supravietui si a se reproduce intr-un mediu ostil, trebuie sa fie permanent intr-o conditie fizica de top: nu o sa vedeti in lumea salbatica niciun animal obez sau neantrenat. Pentru ca pur si simplu nu supravietuiesc. Animalele obeze le gasiti in schimb la gradina zoologica sau in apartamentele noastre. A manca este o necesitate, a manca de trei ori pe zi e o dependenta la fel cum este fumatul. Ssenzatia de foame pe care o percepem nu provine de la lipsa de mancare, ci de la fluctuatiile de glucoza din trup, care se datoreaza ingredientelor de care am devenit dependenti si care produc zahar in sange: paine, paste, dulciuri, inghetata. Daca le scoateti din regim, nu o sa mai sa stiti ce este foamea“
(Dr. Loren Cordain - parintele paleodietei)
Alimente primitive/alimente moderne
Concret, ce putem manca si la ce sa renuntam, daca vrem sa fim ca stramosii mostri? La capitolul legume, sunt de preferat cele intens colorate si sarace in amidon, cum ar fi spanacul, conopida, broccoli, conopida, sparanghelul, vinetele si salatele cu frunze verde-inchis. Trebuie sa mancam zilnic o portie de cruditati asa cum sunt ele, in stare naturala. Cartofii dulci si radacinoasele sunt interzise, cu exceptia sfeclei si a morcovilor. ªocant e ca anumite legume, cum ar fi boabele de soia, trebuie evitate. Lintea si fasolea verde pot fi consumate, dar in cantitati moderate. Fructele permise sunt cele crude, mancate ca atare, nu stoarse in sucuri. Bananele si toate fructele uscate trebuie evitate sau consumate in cantitati cat mai mici, pentru ca au un continut crescut de zahar. Cerealele nu sunt bune, duc la obezitate si tulburari digestive. Nici piinea nu este binevenita in alimentatie, pentru ca tot din cereale este facuta si, in plus, contine aditivi si alte substante nesanatoase. Sarea este esentiala, dar cu cat mai putina, cu atit mai bine. Pestele (somonul), scoicile, crabii si alte specii marine fac parte din paleodieta. In schimb, snacks-urile, inghetata, biscuitii, prajiturile si orice aliment nou sunt daunatoare. Carnea alba slaba e buna, daca provine de la animale crescute in ferme ecologice. Migdalele si nucile sunt permise, nu si alunele caju, arahidele si semintele de floarea soarelui. E bine sa luam si un supliment zilnic de ulei de peste cu omega-3, mai ales in zilele cand nu mancam peste. Trebuie evitate cu orice pret uleiurile hidrogenate si margarina, substante complet straine de organismul nostru. In schimb,putem consuma ulei de masline. Nu trebuie sa facem exces de lactate si, in niciun caz andulcite. Unii adepti ai regimului recomanda doar consumul de apa, ceai si cantitati limitate de suc fara acid. Iar altii considera ca se pot consuma si alte tipuri de bauturi, dar cu moderatie, cum ar fi un pahar de vin sau bere, ocazional.
Reguli preistorice
- Mancati multe legume de sezon
- Mancati cat mai des ciuperci
- Nu gatiti mancarea prea mult, preparati-le la foc deschis, dar fiti atenti la fripturile in sange, pot contine agenti daunatori
- Carnea, in special organele si pestele, daca se poate, vinat, reprezinta baza dietei
- Mancati zilnic fructe, nuci, migdale
- Renuntati la cartofi, orez, cereale si fasole
- Renuntati la lactate, zahar si sare
- In loc de vanatoare, inaintea fiecarei mese, faceti efort fizic
- Condimentele nu fac parte din dieta
- Beti doar ceaiuri, apa de izvor si sucuri naturale proaspete sau usor fermentate.
Un regim controversat
Dieta paleolitica, foarte la moda in SUA, face in continuare obiectul unor dezbateri intre medici, in conditiile in care anumite teorii sustin ca, in realitate, stramosii nostri erau vegetarieni. Altii spun ca nu se poate sti cu precizie ce se manca in Paleolitic, datele nu sunt exacte, prin urmare, nu exista argumente suficiente pentru a recomanda o asemenea dieta. Nutritionistii recunosc ca omul pesterilor se hranea mai bine decat noi, insa nu incurajeaza aceasta dieta dusa la extrem. Dr. Loren Cordain vorbeste despre cinci studii care au demonstrat ca paleodieta este superioara altor regimuri (precum cel mediteranean si cel recomandat diabeticilor) in ceea ce priveste scaderea in greutate si reducerea riscului de boli cardiovasculare si diabet tip 2. El arata ca omul din Paleolitic nu era malnutrit, problema pe care n-o au nici oamenii care traiesc astazi in triburi izolate. Cei mai multi considera ca paleodieta nu e decat un regim de slabire la moda.
Cititi si Dieta cu naut si Dacii si romanii si Vegetarieni? si Ortorexia si Dieta mediteraneana