Cenusa

Praful fin rezultat din arderea plantelor este intrebuintat in vindecarea unor boli, la dezinfectarea apei si la fabricarea sapunului natural

• Impachetari in cenusa vulcanica

Cenusa vulcanica are si ea intrebuintarile ei terapeutice. impachetarea cu namol din cenusa vulcanica (bogata in vitamine naturale, minerale), ajuta la relaxarea muschilor, stimuleaza circulatia sangvina, inlatura si atenueaza durerile de orice natura. Este un tratament ideal pentru cei care sufera de reumatism, dureri cauzate de artrita sau cei predispusi la obosela. De asemenea, este eficient in eliminarea celulitei. Cenusa vulcania este cunoscuta din cele mai vechi timpuri ca sursa de purificare pentru piele, elimina toxinele si hraneste pielea cu minerale. impachetarile cu namol de cenusa ajuta pacientele sa slabeasca sanatos, fara urme de vergeturi. O companie japoneza care produce cosmetice se bucura de fiecare data cand mai erupe un vulcan, deoarece are materie prima pentru creme si lotiuni. Firma Tengen utilizeaza cenusa vulcanica in compozitia produselor de infrumusetare, destinate ingrijirii pielii. Se pare ca ingredientul cel mai bun este cenusa veche de circa 400.000 de ani, sedimentata, pentru care sunt necesare sapaturi serioase. Dar si bunicile noastre foloseau cenusa din soba pentru frumusete. isi spalau mainile cu apa si cenusa, iar rezultatul era miraculos: mainile isi recapatau finetea.

• Lesia care spala orice pata

Cenusa vulcanica! Europa spera ca norul vulcanic sa nu coboare sub 2.000 de metri, ca amenintatoarea cenusa sa nu cada pe pamant. Cat de daunator este acest praf fin venit din maruntaiele pamantului? Medicii ne avertizeaza ca inhalarea cenusii vulcanice prezinta riscuri pentru sanatate. Agricultorii s-ar bucura sa cada peste culturi un pic de praf vulcanic, fiindca, din cele mai vechi timpuri, acesta a fost un bun ingrasamant. Prin unele parti ale lumii, femeile il foloseau la spalat si la fabricarea sapunului. Iar, in unele clinici moderne, cenusa vulcanica este remediu terapeutic pentru afectiuni reumatismale si celulita. Taranii români au descoperit si ei ca in soba gasesc un leac extrem de util. Sa vedem care e diferenta intre cenusile vulcanice si cele vegetale si ce beneficii terapeutice putem obtine de pe urma lor.

• Contra cheliei si arsurilor

Inca din antichitate, oamenii au observat ca din cenusa se pot obtine leacuri pentru diferite boli. Dar nu orice cenusa este buna. La tara, se foloseste si azi cenusa vegetala rezultata prin arderea de coceni de porumb, paie de cereale, frunze uscate, coada-calului, urzica moarta, papadie, teci de fasole uscata. Cenusa diferitelor esente de lemn este de asemenea valoroasa ca remediu, fiind bogata in calciu si magneziu, zinc, seleniu, sodiu si potasiu. Lemnul de tei sau mesteacan lasa o cenusa buna de mestecat, deoarece ajuta la imbunatatirea digestiei, a activitati cerebrale, prevenirea insolatiei si a infarctului pe timp de arsita. Oamenii obisnuiau sa pastreze cenusa din vatra si peste vara, ca s-o aiba la indemana la necaz, mai ales in caz de arsuri, cand, presarata pe rana, diminua durerea si vindeca arsura. Cea mai cunoscuta si eficienta intrebuintare a cenusii vegetale este ca leac pentru caderea parului si intarirea unghiilor. Ramurile verzi de mesteacan se pun cu un capat in foc, iar prin capatul opus iese seva cu care se unge scalpul. Din coaja subtire, prin ardere, se obtine dohat (cenusa vegetala), cu care se unge chelia. Femeile aveau par stralucitor si sanatos, fara matreata, daca la clatire adaugau in apa cenusa din soba. Aceeasi cenusa era cel mai eficient detergent pentru spalarea rufelor.

• Vindeca psoriazisul

Cum folosim cenusa vegetala in scop terapeutic? Intern, ajuta in afectiuni digestive (varsaturi, diaree cronica, balonari, paraziti intestinali), in boli cardiace (bradicardie, palpitatii, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala), afectiuni neuropsihice (iritabilitate, neurastenie, agitatie psihomotorie), alcoolism, hipoglicemie, paralizii, slabiciune musculara, astm bronsic. Extern, vindeca psoriazisul, micozele si scabia, daca se fac spalaturi cu suspensie din aceasta cenusa. Cenusa vegetala este contraindicata in tahicardie si constipatie. Se recomanda cate o jumatate de lingurita de cenusa in 50 ml apa, de trei ori pe zi, cu 30 de minute inaintea meselor. Compresele cu cenusa de vita-de-vie inmuiata in otet, aplicate pe locurile vatamate, vindeca intepaturile de insecte si muscatura de sarpe. Pentru amigdale umflate, cenusa calda invelita in batic se leaga la gat. Peste batic, se pune un fular de lina. Dupa o noapte, gilcile se dezumfla. Durerile arsurilor trec daca se presara pe ele cenusa de salcie sau mesteacan. Nu vor mai aparea nici vezicule.

• Cea mai buna pasta de dinti

Cenusa amestecata cu apa e indicata la clatirea gurii, daca persoana sufera de afectiuni gingivale sau sangerari. Mai mult, cenusa tine loc de pasta de dinti, acesta fiind unul din secretele cu care oamenii din vechime reuseau sa-si pastreze dantura pana la varste inaintate. Compresele cu cenusa de vita-de-vie sunt un remediu eficient contra hemoroizilor. Cenusa ia durerile de guta, daca se amesteca cu seminte de in pisate si putina apa calda si se impacheteaza piciorul cu celofan. Negii dispar daca sunt tamponati frecvent cu lesie de frunze si scoarta de fag amestecata cu apa. Pentru dureri de cap, se fac bai calde de picioare cu sare si cenusa de lemn. Aceste bai atrag sangele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Ele au efect calmant nu numai in durerile de cap, dar si pentru durerile de gat si carcei. Previn accidentele cerebrale, in cazul in care se simte o tensiune puternica in regiunea capului. Baia de cenusa, mai precis cu lesie obtinuta dupa ce cenusa a stat in apa calda 12 ore, trateaza artrita polireumatoida. Emfizemul pulmonar se trateaza si el cu cenusa vegetala, in cure de cate o saptamana pe luna. Presarata pe picioare, cenusa din coji de nuci verzi inhiba cresterea firelor de par, aceasta fiind una dintre cele mai vechi trucuri cosmetice ale femeilor.

• Pentru hipertensiune si hepatita

Suspensia de cenusa vegetala se poate bea. Medicina populara foloseste cenusa de stejar in tratarea hipertensiunii. intr-un litru de apa clocotita se pun patru linguri de cenusa de stejar si se lasa o zi si o noapte. Se strecoara prin tifon si se bea timp de doua saptamani, cate 3 linguri, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Dupa o pauza de 5 zile, cura se repeta. Prostatita se trateaza cu o lingurita de pulbere fina de cenusa de tei, infuzata in 200 ml api clocotiti, 5-7 minute sub capac. Se bea o data pe zi, timp de 7 zile. Daca luam crengute de visin cu muguri, dar fara frunze, le uscam si le ardem pe o tava de metal, aceasta cenusa amestecata cu apa clocotita si apoi racita, se poate trata hernia ombilicala. Se bea lichidul caldut de trei ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de masa. Pentru hepatita, se ard samburi de masline, de struguri si samanta de cinepa. Se maruntesc radacini de stevie si rostopasca, apoi se incalzesc si acestea intr-un vas de tuci pana la carbonizare. Se mai iau si crengi de vita-de-vie uscate de un an si se ard la foc inabusit. Toate pulberile obtinute se amesteca in proportii egale. Pentru tratament, se ia cate o lingura rasa din acest amestec, intre mese, la trei zile. Cenusa se amesteca cu miere sau vin rosu natural.

• Bai cu lesie

Baile cu lesie sunt extraordinare pentru prevenirea si tratarea diverselor boli. Cenusa din lemn de stejar e buna pentru copii, dar e folositoare si celor aflati in convalescenta. Pentru ulcer varicos, se cern 500 g de cenusa de tei sau mesteacan si se toarna peste ea 5 litri de apa clocotita. Se strecoara prin trei straturi de tifon. Piciorul cu ulceratie se tine in lesie o jumatate de ora. Se mai pot pune comprese cu cenusa, vreme de doua ore. Pentru urticarie, de 2-3 ori pe saptamana, corpul se spala cu decoct de cenusa obtinuta din copaci de foioase, de preferat mesteacan. Un pahar de cenusa se toarna in 4 litri de apa rece, se aduce pana la punctul de fierbere si se ia de pe foc. Lichidul se lasa pentru limpezire timp de 24 de ore, apoi se strecoara prin vata sau prin filtrul de cafea si se pastreaza la rece. inainte de folosire, cantitatea necesara de decoct se dilueaza cu apa calduta, in proportii egale. Pentru dureri reumatice, intr-un vas emailat se amesteca parti egale de apa si cenusa de mesteacan. Se pune pe foc mic, 10-15 minute, apoi se infuzeaza 24 de ore. Un litru de infuzie limpezita se toarna in cada cu apa, in care bolnavul sta 10-15 minute. Dupa procedura, corpul trebuie frecat bine cu un prosop.

• Cenusa din coceni, leac stomacal

Pentru crampe, dureri de picioare, transpiratie excesiva, dereglari de circulatie sanguina, distonie vegetativ-vasculara: intr-o galeata cu 6-7 l de apa calda, se adauga un amestec din 1/3 pahar de sare si 2/3 pahar de cenusa de stejar sau mesteacan. Picioarele se introduc in galeata si se tin 15-20 de minute. In caz de intoxicatie cu ciuperci, se la o lingurita de cenusa obtinuta din pere de toamna. Dar ingredientul din care se prepara cenusa vegetala cea mai cautata in scop terapeutic este coceanul de porumb. Cocenii se lasa vreme de 3-4 saptamani la uscat in spatii aerisite. Apoi, se ard pe o tabla. Cenusa obtinuta se pune intr-un litru de tuica tare sau in alcool alimentar de 40 de grade. Se lasa sa stea vreme de 16 zile, agitand continutul cat mai des, dupa care se mai lasa 48 de ore nemiscata (pentru a se decanta) si se filtreaza. Se ia cate o lingura de 3 ori pe zi, pe stomacul gol, contra gastritei hipo-acide, a indigestiilor si a fermentatiilor gastro-intestinale, contra diareei si a infectiilor colonului. Extern, preparatul se foloseste ca antiseptic si antiparazitar.

• Apa filtrata cu cenusa e cea mai pura

Una dintre cele mai neasteptate calitati ale cenusii este ceea de purificator. in lacurile vulcanice, este cea mai pura apa, nu traieste niciun microorganism, practic e apa distilata. Aceasta se datoreaza cenusii vulcanice, un agent de sterilizare natural. Apa in care s-a decantat cenusa este apa pura. Putem si noi sa obtinem acasa o astfel de apa terapeutica cu conditia sa decantam foarte bine cenusa vegetalp de apa de baut. in gospodarie, cu ajutorul cenusuu se purifica si tuica. La fiecare litru de tuica se adauga 50 g carbune de lemn. in timpul zilei, tuica se agita puternic de 4-5 ori, apoi se lasa la limpezit 7 zile. Se filtreaza printr-un strat de vata invelita in tifon. Tot datorita proprietatilor dezinfectante, cenusa e recomandata persoanele predispuse la transpiratie excesiva. Se pune in incaltari un strat de pulbere fina de cenusa si se acopera cu doua straturi de tifon. Cenusa absoarbe mirosurile, de aceea e un bun dezodorizant. Se pune in dulap o cutie perforata sau un saculet cu cenusa. Acelasi efect are si cenusa asezata in frigider, in baie sau in debara. Cenusa are efect circa trei saptamani.

Pentru rufarie se foloseste lesia in loc de detergent. Se pune intr-o galeata cenusa de cu seara, peste ea se toarna apa. Apa rezultata si folosita a doua zi spala bine orice pata, ba chiar dezinfecteaza lenjeria. Lesiei i se verifica taria in mod traditional astfel: se introduce in lichid un ou proaspat de gaina, iar daca aceata iese la suprafata, lesia e tare. Dar cenusa este ingredient de baza si in obtinerea sapunului natural, care nu necesita fierbere. Reteta e stiuta de femeile de la tara si astazi, care folosesc grasime, apa si cenusa. Cenusa mai e folosita la sate si ca leac contra fumatului. Se utilizeaza nu cenusa vegetala, ci aceea obtinuta din carbonizarea penelor de gaina sau rata, care se amesteca cu bicarbonat de sodiu. Se scoate tutunul din 3 tigari, se amesteca cu cenusa si se baga cu ajutorul acului inapoi in tigara. Fumatorul va incepe sa simta repulsie fata de viciul sau. De asemenea, cenusa este un ingredient cu valente magice, fiind prezent si in ritualurile crestine. Chiar si metaforic, cenusa face parte din viata noastra. Atunci cand incepem postul, spunem ca ne punem cenusa in cap. De fapt, acesta este simbolul umilintei pentru a ne curati de pacate.

• Pericolele norului din Islanda

Componentele principale ale norului de cenusa vulcanica sunt siliciu si oxigenul combinate in dioxid de siliciu. Aceste particule sunt periculoase pentru ochi, pentru ca pot conjunctivite. Iar persoanele care poarta lentile de contact, pot suferi leziuni daca patrunde cenusa intre cornee si lentila de contact. Asupra aparatului respirator, cenusa vulcanica ingreuneaza respiratia cronicilor (astm, emfizem pulmonar, bronsita). Inhalarea acestui praf nociv poate fi prevenita simplu: evitati iesirile in aer liber sau folositi o masca filtranta.

• Leac stomatologic

Primavara, cand se taie vita-de-vie, se aduna crengile taiate, se usuca la soare si se ard pe o tabla sau in soba ca sa se faca cenusa. Zece grame din acest praf se adauga pentre un litru de vin. Vinul cu cenusa se pune intr-o sticla care sa se poata inchide bine si cu acest vin se spala pe dinti si se clateste bine gura inainte de culcare si dupa mese. Leacul este foarte bun pentru afectiuni orale: parodontoza, gingivita, carii, sangerari.

• Sfaturi practice

- Cenusa din soba aruncata pe ogor il face roditor, fiind un ingrasamant natural deosebit.

- Presarata pe gheata, cenusa ne ajuta sa nu alunecam.

- Cenusa pusa peste vegetale aflate in putrefactie impiedica raspandirea mirosului greu si sufocant.

- Obiectele de arama devin ca noi daca sunt spalate in zeama de varza fierbinte si apoi frecate cu cenusa.

- Obiectele din cositor se spala in lesie preparata din cenusa de lemn, apoi se freaca cu faina amestecata cu sare.

- In traditia populara, cenusa de mac de gradina se intrebuinta la colorarea in verde.

Cititi si Carbunele si Sapunuri si Tamaia si Carbunele si Mumio