Probiotice

Bacteriile prietenoase din lactate mentin sub control bacteriile rele din organism, pregatindu-ne astfel sa infruntam orice infectie, inclusiv raceala si gripa

• Lactate si alge

`Principalele surse de probiotice sunt produsele lactate fermentate: iaurt, chefir si sana. Iaurtul si casul contin din plin probiotice, mai ales cele din lapte de capra. Chefirul este similar cu iaurtul si este obtinut dintr-o combinatie de lapte de capra si cereale fermentate. Chefirul contine lactobacili si bifidus. Ciocolata cu un continut ridicat de cacao are de patru ori mai multe probiotice decat orice produs lactat, insa, oricat ar fi de gustoasa, medicii recomanda consumarea acesteia in cantitati moderate. Spirulina si algele verzi sunt de asemenea alimente cu un continut ridicat de probiotice cum ar fi Lactobacillus si Bifidobacteria, extrem de benefice pentru tractul digestiv. Desi sunt mai greu de procurat si nu au un gust foarte ademenitor, microalgele sunt foarte sanatoase. Brinza de vaci, tofu, iaurtul din soia, chiar si vinul contin probiotice. Dar trebuie sa stiti ca muraturile sunt surse naturale de probiotice incredibil de valoroase. Din ce in ce mai multi doctori recomanda sa luam probiotice impreuna cu tratamentele antibiotice pentru a inlocui microflora care este distrusa de acest tip de pastile. Legumele fermentate sunt incarcate de asemenea microorganisme bune. Probioticele din muraturi ajung astfel usor in intestine si de aici se duc acolo unde este nevoie de ele in organism.

Auzim deseori vorbindu-se despre probiotice, dar nu stim prea bine ce sunt. Probioticele sunt microorganisme vii care au efecte benefice asupra sanatatii organismului care le gazduieste, atunci cand sunt administrate in doze adecvate. Probioticele opresc procesul de dezvoltare a bacteriilor nocive, sustin sistemul imunitar si ne intaresc in fata bolilor. Daca stim cum actioneaza, atunci vom intelege importanta lor pentru o viata sanatoasa si ne vom ingriji mai mult sa le introducem in alimentatie.

• Paznicii florei intestinale

Intr-un organism, bacteriile sunt de 20 de ori mai multe decat celulele vii. 85% dintre ele trebuie sa fie bacterii bune. Aceste microorganisme numite probiotice (pro viata), sunt absolut necesare in organism. Fara ele, infectiile ne-ar invada. Primul rol pe care-l au probioticele este acela de a ajuta fermentatia din colon, distrugand bacteriile patogene si echilibrand astfel balanta microflorei la nivel intestinal. Tractul digestiv normal contine aproximativ 400 de tipuri de bacterii care impiedica dezvoltarea bacteriilor daunatoare. Cel mai mare grup de bacterii probiotice de la nivel intestinal este cel al acidului lactic si este continut de produsele lactate. Cele mai cunoscute si cercetate probiotice sunt Lactobacillus (acidophilus, rhamnosus, bulgaricus, reuteri, casei), Bifidobacterium si Saccharomyces boulardii, o ciuperca nepatogena. Le gasim in iaurturi. Dar nu orice fel de iaurt cu probiotice este sanatos. Pentru a aduce beneficii, iaurtul trebuie sa contina culturi active, amanunt precizat pe majoritatea cutiilor de iaurt. Acesta nu trebuie sa contina lapte praf reconstituit, arome, coloranti, fructe, agenti de ingrasare, zahar sau alte zaharuri (glucoza, fructoza). Perioada de valabilitate nu trebuie sa depaseasca 10 zile. Renuntati la iaurturile cu fructe. Contin agenti de ingrosare si nu aduc niciun beneficiu sanatatii.

• Probioticele, trupe de elita in lupta cu bolile

Probioticele sunt benefice in anumite afectiuni digestive ca sindroamele diareice aparute in urma tratamentului cu antibiotice, diareea acuta infectioasa, sindromul de intestin iritabil, candidozele vaginale, infectiile cu Helicobacter pylori, bolile inflamatorii intestinale, infectiile tractului respirator superior. Probioticele sunt folosite mai ales pentru a indrepta flora intestinala dupa un tratament cu antibiotice. Aceasta pentru ca antibioticele omoara, pe langa bacteriile care determina aparitia infectiei, si bacteriile benefice ale tubului digestiv. O scadere a bacteriilor benefice poate duce la diaree. Administrarea unor suplimente probiotice (sub forma de capsule, pudra sau lichid) poate ajuta la inlocuirea bacteriilor benefice pierdute si astfel poate fi prevenita diareea. Pare ciudat, dar iaurturile probiotice opresc diareea. Probioticele sunt necesare si pentru a combate gripa si infectiile pielii. Ne ajuta sa ne insanatosim mai repede in caz de inflamatii ale gatului, infectii urinare, toxiinfectii alimentare, boala Crohn, colite. Majoritatea mirosurilor neplacute ale organismului, inclusiv respiratia urit mirositoare, sunt cauzate de bacteriile rele. Halena poate fi combatuta consumand lactate fermentate, cum ar fi iaurtul, pentru a creste nivelul de bacterii bune. Studiile arata ca persoanele care iau probiotice prin alimente sau suplimente sunt afectate mai rar de raceala si gripa. Pentru profilaxie, mai ales in timpul iernii, beti zilnic, in decurs de trei luni, un amestec de multivitamine cu probiotice. Potrivit specialistilor, veti reduce frecventa racelilor din anotimpul rece, iar simptomele vor fi mult mai usoare.

• Varza murata, probiotice la butoi

Campioana probioticelor este varza murata. Varza acra fermentata produce o multitudine de culturi vii si sanatoase, pe linga vitaminele A, B, C si E. In plus, varza murata actioneaza ca un antialergic, iar medicii recomanda sa consumam acest aliment cat mai des posibil. Solutia formata din sare de mare si apa incurajeaza dezvoltarea probioticelor si ofera astfel muraturilor o serie de avantaje pe care le aduce sistemului digestiv. Chiar si murata, varza isi pastreaza compusii anticancerigeni, hepatoprotectori si antioxidantii. In plus, datorita continutului ridicat de vitamina C naturala, pana la 60 de miligrame la suta de grame, varza are un efect antioxidant, potentat si de vitaminele A si E, de mineralele: zinc, magneziu, potasiu si calciu, intarind sistemul imunitar si rezistenta la viroze, inclusiv la diferitele forme de gripa. Varza murata, desi este saraca din punct de vedere caloric, respectiv 20 de kilocalorii la suta de grame, are un continut ridicat de fibre care determina instalarea rapida a starii de satietate. Mai mult, studiile de specialitate arata ca acest produs alimentar este recomandat femeilor aflate la menopauza, deoarece stimuleaza secretia hormonilor estrogeni si creste sensibilitatea acestora, atenuand simptome precum bufeuri si nervozitate.

• Alimente antibiotic

In perioada virozelor si gripei, probioticele sunt cei mai inversunati inamici ai acestor afectiuni. Daca le asociem cu alte alimente cu rol de antibiotic natural, ne intarim si mai mult in fata pericolelor. Ceapa si usturoiul, cu proprietati antibacteriene, sunt folosite de multi ani in medicina populara pentru a trata inflamatiile interne si externe. Sulful din aceste legume reprezinta elementul-cheie. Sunt bune pentru prevenirea racelilor si a gripei, iar usturoiul, cu proprietatile sale antifungice, previne infectiile. Ceapa are numerosi fitonutrienti care indeparteaza radicalii liberi din organism, care, lasati necontrolati, ar putea duce la cancer. Mierea este folosita de cand lumea pe post de tratament antibiotic, fiind buna pentru numeroase boli si pentru vindecarea mai rapida a ranilor. Contine enzime care elibereaza peroxid de oxigen si impiedica dezvoltarea bacteriilor. In medicina chinezeasca, mierea este consumata pentru buna functionare a ficatului, pentru neutralizarea toxinelor si pentru ameliorarea durerii. Datorita proprietatilor sale antibacteriene, este eficienta si in cazul bacteriei Heliobacter pylori si a ulcerului stomacal. Exista numeroase mirodenii cu proprietati antimicrobiene, pe care le putem folosi zilnic in diverse feluri de mincare pentru a ne bucura de efectele lor. Dintre ele, cele mai eficiente sunt menta, busuiocul, scortisoara, rozmarinul, oregano, piperul, ghimbirul, patrunjelul, mustarul, nucsoara sau chimenul dulce.

• 105 ani de la descoperirea probioticelor

Prima observatie stiintifica asupra rolului pozitiv jucat de anumite bacterii in organism ii apartine savantului si laureatului Premiului Nobel, Elie Metchnikoff, care, in 1907, a sustinut ca este posibil ca flora intestinala patogena sa fie inlocuita cu bacterii bune. Metchnikoff a observat ca taranii din Bulgaria si Rusia traiau mult, iar alimentatia lor era alcatuita predominant din lapte fermentat. El a emis ipoteza ca laptele fermentat ar furniza organismului bacterii nepatogene si ar contribui la scaderea pH-ului intestinal, oprind astfel cresterea bacteriilor proteolitice. Cercetarile ulterioare au confirmat presupunerea lui Metchnikoff, insa termenul „probiotice” a fost introdus abia in 1953.

• Suplimente sau iaurt?

Fiind vorba despre microorganisme vii, este firesc sa se puna problema eventualelor contraindicatii si efecte secundare. Cercetarile de lunga durata au dovedit ca nu exista contraindicatii ale tratamentului cu probioticele Lactobacillus, Bifidobacterium, S.thermophilus si S.boulardii. Eventualele reactii secundare sunt rare si lipsite de importanta: flatulenta sau disconfort abdominal usor. Nu exista date nici ca dozele mai mari ar fi periculoase. Daca luam probiotice sub forma de suplimente alimentare trebuie sa tinem totusi cont de faptul ca, exact ca un medicament conventional, suplimentele alimentare pot produce efecte secundare, pot determina reactii alergice sau pot interactiona cu alte medicamente sau suplimente alimentare, efect care poate inrautati starea de sanatate a organismului. Putem gasi probiotice sub forma de concentrat si capsule, la magazinele naturiste. Dar cel mai bine e sa consumam iaurturile cu probiotice.

Cititi si Muraturi si Antioxidantii si Imunitatea si Vaccinuri naturale si Constipatia

• Sporesc imunitatea, ajuta la slabit

Numerosi factori pot perturba nivelul bacteriilor intestinale: antibioticele, anticonceptionalele, unele boli digestive, stresul. Flora intestinala are nevoie de sase luni pentru a se reface dupa un tratament de o saptamina cu antibiotice. Probioticele pot corecta aceste dezechilibre ale florei intestinale mult mai rapid, iar beneficiile lor nu se opresc aici. Cresc imunitatea organismului, previn alergiile alimentare, sunt capabile sa reduca nivelul de colesterol, previn infectiile tractului digestiv, impiedica dezvolatea bacteriilor patogene in tubul digestiv, sintetizeaza multe vitamine de care organismul are nevoie, stimuleaza sistemul imunitar si producerea de imunoglobuline, contribuie la mentinerea unui aparat digestiv sanatos. Probioticele reduc balonarea si stopeaza evolutia bolilor intestinale inflamatorii. S-au dovedit eficiente in caz de rinita alergica, crescand toleranta sistemului imunitar la polen sau la spori. Cresc biodisponibilitatea proteinelor si a grasimilor din dieta prin digerarea completa a acestor nutrienti in tractul digestiv. Ajuta la arderea surplusului de kilograme. Reduc simptomele intolerantei la lactoza prin convertirea lactozei in acid lactic. Noi cercetari arata ca probioticele contribuie la ameliorarea si chiar tratarea anumitor boli, de la diabet zaharat de tip 1 pana la fibromialgie. Oamenii de stiinta lucreaza la dezvoltarea unor probiotice specifice, care sa ajute la prevenirea cariilor, la comprimate probiotice pentru gitul inflamat, spray nazal cu probiotice si chiar deodorante cu probiotice, care omoara bacteriile care cauzeaza mirosuri neplacute. Este in lucru chiar si un vaccin cu probiotice impotriva intoxicarilor accidentale cu detergenti de uz casnic.

• Un pahar de iaurt pe zi

Despre iaurtul probiotic se stie ca ajuta la tratarea problemelor intestinale, insa cercetatorii au descoperit ca amelioreaza si depresia. Problemele intestinale au fost relationate in trecut cu cele de ordin psihiatric, ceea ce i-a inspirat pe oamenii de stiinta sa mearga mai departe cu aceasta ipoteza. Putem consuma iaurtul cu scop terapeutic, in loc de antidepresive, sustin specialistii irlandezi. Cum sa consumam iaurturile cu probiotice pentru a beneficia din plin de efectele lui? Chiar si cele mai rezistente tulpini raman in tractul gastrointestinal numai una pana la doua saptamini dupa ingestie. Pentru a mentine colonizarea, probioticele trebuie administrate in mod regulat. Consumul zilnic a 100-150 de grame de iaurt natural sau administrarea in fiecare zi a unor suplimente alimentare cu bacterii bune regleaza functiile sistemului imunitar. De preferinta, iaurtul trebuie consumat pe stomacul gol, neasociindu-se cu alte alimente. Asadar un pahar cu iaurt proaspat (fara aport de zahar, fructe, cereale, seminte sau alte insertii) poate fi consumat pentru perioade lungi de timp. Probioticele sunt considerate sigure, deoarece bacteriile utilizate sunt aceleasi cu cele care se gasesc in mod natural in intestin.