Avortul

Cele mai multe avorturi din Europa se petrec in România

• Intre pacat si drept legal

Numeroasele organizatii nonguvernamentale, biserica, medicii specialisti pledeaza pentru pastrarea sarcinii. Porunca lui Dumnezeu este: „Sa nu ucizi!“, iar intreruperea sarcinii este sinonima cu o crima deoarece copilul este deja format si are viata in el. Pe de alta parte, societatea moderna considera ca orice persoana are drept de decizie asupra propriului corp, iar un copil nenascut nu este o fiinta vie, independenta, ci parte din trupul mamei. Intre pacatul de a comite o crima, de a nesocoti marea taina a vietii asupra careia numai Dumnezeu are putere, si usurinta cu care e declarata sarcina ca un drept strict individual, avortul ramane totusi o optiune frecventa. In conditiile in care a evita o sarcina este o solutie deja omniprezenta si la indemana in toate tarile civilizate, inclusiv România, rata mare a avorturilor nu se justifica. Regimul comunist a impus româncelor in 1968 sa duca la bun sfarsit toate sarcinile. S-au nascut multi copii, dar au fost si numeroase drame, in urma avorturilor provocate prin cai nemedicale. Multe femei au murit. Astazi, avortul este din nou legalizat. Dar legalizate sunt si metodele contraceptive. Ba chiar gratuite, pentru eleve, studente, femei cu multi copii.

• Explozia din 1990

Dupa 1989, odata cu liberalizarea avortului, România a trecut pe locul I in lume ca rata a avorturilor. Imi amintesc ca ginecologii din Brasov lucrau in trei ture, faceau cate 90 de chiuretaje pe zi, brasovencele din tot judetul, bucuroase ca au scapat de tortura avorturilor prin babe, au navalit in maternitate. Inca nu aveau acces la metodele contraceptive, si unica solutie de a scapa de sarcinile nedotite era avortul. Un milion de avorturi s-au inregistrat numai in 1990. Abia in 1991, a inceput campania de educatie sexuala si contraceptie din România, cu sprijin britanic. Iar primul cabinet de planning din tara a functionat la Brasov. Medicii au inceput sa se specializeze si pe acest domeniu, in prezent, in Brasov, fiind cinci specialisti in contraceptie. Totusi, România a inregistrat progrese mai mare ca alte tari, de exemplu cele din Africa sau America de Sud.

La nivel global, in fiecare an, 46 de milioane de femei avorteaza, cea mai mare rata inregistrandu-se in România, Cuba si Vietnam, iar cele mai mici, in Belgia, Olanda, Germania si Elvetia. România intra in Comunitatea Europeana cu o trista performanta: trei avorturi la mia de nascuti vii, mult prea multe pentru a ne considera un popor cu o educatie contraceptiva moderna. Din cauza saraciei sau din alte zeci de motive, avortul a ajuns o optiune frecventa a româncelor. Pe la cabinetele de planning inca se trece cu sfiala sau nu se trece deloc. Si asa, se ajunge la suferinta trupului, dar si a sufletului.

• Zeci de motive

Avortul nu este doar o procedura medicala, ci si un act emotional in care femeia trece prin mai multe provocari, de la luarea deciziei pana la consecintele fizice si afective de dupa indepartarea sarcinii. Avortul la cerere, sau intreruperea sarcinii nedorite, trebuie practicat doar de un medic calificat. Uneori, avortul e necesar, atunci cand viata femeii sau fetusului e in pericol, daca sarcina ar progresa. Spre exemplu, o femeie cu serioase probleme de inima ar putea sa nu faca fata stresului provocat de sarcina. Celei cu diabet avansat, sarcina ii poate cauza comlicatii grave, atat ei cat si fetusului, care s-ar putea naste cu defecte sau boli. Femeia peste 35 de ani are mari sanse sa dea nastere unui copil cu sindrom Down. Dar, in afara de motivele medicale, femeile fac avorturi si pentru ca n-ar avea cu ce sa-si creasca bebelusul, pentru ca nu sunt casatorite, pentru ca vor sa se dedice carierei, pentru ca au deja cativa copii, pentru ca se tem de oprobiul familiei si al societatii, in cazul adolescentelor. Unele ajung la avort in urma unui viol sau incest. Iar altele, cele mai multe, din cauza accesului slab la informatii medicale sau chiar a unei indolente greu de inteles.

• Pe masa de operatie

In ciuda controverselor religioase si politice, pentru prea multe femei avortul a devenit o optiune valabila. Luarea deciziei este agonizanta pentru mama, sfasiata de contradictii. E panicata, trebuie sa scape de sarcina, dar in acelasi timp, isi iubeste viitorul copil. Din aceasta cauza, amana luarea deciziei, desi avortul ar trebui facut cat mai repede. Cand in sfarsit ajunge la medic, trebuie sa poarte o discutie serioasa, in urma careia sa inteleaga in ce consta procedura, riscurile la care se expune si, mai ales, trebuie sa fie pregatita sufleteste. Pentru durere, dar si pentru tristetea de dupa pierderea sarcinii. Cea mai des utilizata metoda de avort in România este chiuretajul. In aceasta interventie chirurgicala, se dilata colul uterin pentru ca medicul sa poata patrunde cu instrumentele necesare in cavitatea uterina. Dupa ce se extrag toate fragmentele, cu ajutorul unei chiurete se scoate placenta. O alta metoda este cea a aspiratiei, cu un tub flexibil din plastic. Ambele proceduri sunt acte medicale obisnuite, care, in mod normal, nu trebuie sa aiba consecinte asupra sanatatii.

• Ce se intampla dupa?

Dupa un avort, pacienta poate primi medicatie aditionala, pentru a ajuta uterul sa se contracte si pentru controlarea sangerarii. Daca exista risc mare de infectie, se pot prescrie antibiotice. Activitatile normale pot fi reluate aproape imediat, dar efortul excesiv e interzis. Multe femei se simt obosite dupa avort, au crampe cateva zile. Dupa doua saptamani, pacienta trebuie sa efectueze un control. Dar, mai mult decat consecintele fizice, cele emotionale trebuie tratate cu o atentie deosebita. Experienta unui avort este neplacuta pentru orice femeie. Pacienta resimte in plan psihic un sentiment de vinovatie, de durere morala pentru viata careia nu i-a acordat nicio sansa. Sindromul post-avort poate sa apara imediat dupa interventie sau chiar dupa cativa ani, mai cu seama daca avortul s-a soldat cu incapacitatea de a mai purta o sarcina. O astfel de femeie nu este capabila se se impace cu pierderea suferita si nu poate ajunge la o liniste interioara. Conflictul interior poate genera chiar ganduri de sinucidere. Uneori, simptomele depresiei pot sa apara si la partenerul de conceptie.

• El traieste!

Un cercetator britanic a reusit sa obtina, cu ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete, imaginea inedita a unui fetus de 12 saptamani „mergand“ prin uterul matern.Alte imagini arata fetusi care par sa caste, se freaca la ochi si chiar surad. Profesorul Stuart Campbell de la Create Health Clinic din Londra a adunat imaginile intr-un album intitulat Watch Me Grow („Uite cum cresc“). Mamicile care vor sa vada ce fac micutii din burta pot solicita o sedinta de ultrasunete, contra sumei de 275 de lire sterline. Iata ce a fotografiat cercetatorul, in mai multe stadii de evolutie a sarcinii:

- 8 saptamani: copilul are toate organele formate.

- 12 saptamani: bebelusul nenascut se intinde, da din picioare si face pasi prin uter.

- 18 saptamani: deschide ochii, desi majoritatea medicilor considera ca pleoapele sunt lipite pana la 26 de saptamani.

- 26 de saptamani: se scarpina, zambeste, plange, sughita, isi suge degetele.

• Tipuri de avort

Avortul reprezinta terminarea sarcinii inainte ca fatul sa fie viabil, in general inainte de a 20 a saptamana de sarcina. Exista mai multe tipuri de avort. Cel mai des intalnit este cel voluntar cand o femeie decide sa puna punct unei sarcinii nedorite. In general avortul trebuie facut inaintea celei de a 12 a saptamani de sarcina si este legal in România. Frecvent si avortul involuntar, adica pierderea sarcinii fara interventie medicala sau mecanica. 25% dintre femei au cel putin odata in viata un avort spontan. In alt tip de avort este cel medical. Se recomanda atunci cand sarcina devine periculoasa pentru viata mamei, cand fatul nu mai este viabil sau cand se descopera malformatii grave.

• Riscurile avortului

In general procedura avortului este una simpla si nu prea apar complicatii. Exista insa si riscuri foarte mari, mai ales in cazul in care o femeie a facut mai multe avoruturi sau a avut o intrerupere de sarcina inainte de nasterea primului copil. Pot aparea hemoragii grave, perforarea uterului, indepartarea incompleta a fatului si a placentei ceea ce duce la infectie, febra, convulsii, coma sau chiar decesul femeii. Avortul poate duce la cresterea frecventei sarcinilor extrauterine, la sterilitate, nasteri premature sau pierderi involuntare ale sarcinii. Pe langa riscurile fizice un avort are intotdeauna si implicatii psihologice. Femeia se simte vinovata, devine tot mai trista si se poate ajunge si la depresie. Pot aparea tulburari sexuale, abuz de alcool, teama de sarcini viitoare, insomnii sau cosmaruri. In cazurile grave femeia isi pierde respectul de sine si poate avea chiar tentative de suicid. Medicii recomanda intotdeauna dupa un avort cateva sedinte de terapie la psiholog.

• Contraceptia este esentiala

Pentru a nu avea o sarcina nedorita, contraceptia este esentiala. Multe femei, mai ales din mediul rural, insa nici macar nu au auzit de pilule sau sterilet. Unele cred ca aceste produse nu sunt acceptate de biserica. Contraceptia e fi privita si ca o bataie de cap care se interfereaza cu placerea sexuala. De asemenea, poate provoca griji in ceea ce priveste riscurile pentru sanatate, cu toate asigurarile unor specialisti ca metoda aleasa este lipsita de risc pentru persoana respectiva. Unele metode nu au legatura cu contactul sexual (pilule, implante, injectii) si nu diminueaza spontaneitatea. Altele pot scadea intensitatea senzatiilor (prezervativele masculine) sau genereaza senzatii neplacute (diafragmele cu spermicide). Inainte ca femeia sa aleaga un produs este esential ca mearga la un control medical pentru a i se recomanda cel care i se potriveste.

Cititi si Hormonii si Jocul.