Plantele care ne imbraca
Inul, canepa si bumbacul sunt plantele din care se confectioneaza cele mai sanatoase haine, dar si ingrediente pentru leacuri dintre cele mai eficiente
Semintele de in, leac nepretuit
Faina de seminte de in se amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta. Se pune apoi intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in permanenta calda timp de cateva ore. Cataplasma calmeaza durerile, ajuta la fluidizarea si evacuarea puroiului. Se utilizeaza in abcese, furuncule. Pentru a se crea o actiune antiseptica e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate. Pentru copii, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului. in arsuri, uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-lapts, cu care se unge arsura. Aceasta va calma durerile, va racori si va vindeca rana. Inul se foloseste intern cu efect laxativ. O lingura de seminte intregi se ia cu apa, seara la culcare. Pentru inflamatii intestinale, se macereaza o lingura de seminte intregi in 100 ml apa, la temperatura camerei, timp de o ora. Se bea odata intreaga cantitate. In cistite, inul se foloseste extern, sub forma de decoct. Patru linguri de seminte se pun in 500 ml apa rece. Se fierbe amestecul 20 minute, se raceste,,
apoi se fac spalaturi.
Canepa codrilor
Poate ati observat ca vestimentatia moderna tinde sa fie realizata mai mult din fibre naturale. Aceasta intoarcere la natura nu e deloc intamplatoare. Materialele textile din in, bumbac, matase, canepa sunt benefice pentru sanatate. Nu produc alergii, absorb transpiratia, sunt mai comode, tin de cald iarna, iar vara sunt racoroase. Tot ce provine din prelucrarea anumitor plante este sanatos, principiu pe care l-au descoperit anticii, dar pe care, abia acum il intelegem pe deplin. Iata ce virtuti terapeutice au plantele din care sunt facute hainele ecologice.
Miraculosul bumbac
Fibrele naturale sunt de doua feluri: proteice (lina si matasea naturala) si celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta). Din ele se fac asa numitele haine ecologice, extrem de pretuite pentru rolul lor benefic asupra pielii. La baza acestor tesaturi stau totusi niste plante pe care medicina naturista le recomanda in tratarea diferitelor afectiuni. Dintre toate, cel mai cautat este bumbacul. Acesta este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Bumbacul are proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie, nu intamplator tricourile, lenjeria si blugii, cele mai uzuale haine, sunt fabricare din bumbac. Fiindca nu contine nimic suntetic, este recomandat persanelor predispuse la alergii. Dar bumbacul este esential si pentru bandaje si comprese. Semintele din gossypium, sursa bumbacului, contin ulei, vitamine, minerale, sare si proteine alimentare, iar cele presate sunt folosite la fabricarea uleiului alimentar, sapunului, margarinei, produselor cosmetice, bitumului si la productia de ceara. Tulpina contine fibre libere ce pot fi transformate in sfori, dar cu toate acestea tulpinile uscate sunt folosite de obicei drept carburanti. Bumbacul este de asemenea foarte utilizat si in medicina. Uleiul rafinat din seminte de gossypium este indicat in timpul alaptarii si ca metoda preventiva pentru arteroscleroza.
Medicamentul numit canepa
Canepa ne imbraca si este de ajutor in gospodarie. Este o planta anuala ierboasa, de la care se foloseste in scop industrial tulpina. canepa de vara si cea de toamna se cultiva pentru fibre si seminte. Fibrele sunt lungi, rezistente la actiunea apei, motiv pentru care se folosesc la obtinerea de tesaturi durabile. Semintele contin 32-35% ulei. Acesta este comestibil, dar se intrebuinteaza si in industria vopselurilor si in cosmetica. Turtele rezultate de la extragerea uleiului sunt bogate in substante proteice si grasimi si se folosesc ca nutret concentrat in hrana animalelor. Din fibrele canepii se poate confectiona aproape orice: tesaturi, sfori, covoare, panza de corabie. Din frunze se extrag principii active folosite in industria farmaceutica si se folosesc ca ceaiuri medicinale. Fibrele de canepa se folosesc mai nou ca produs ecologic in industria automobilelor, inlocuind fibra de sticla in unele componente. canepa are o capacitate de industrializare deosebita: nimic nu se arunca. Acum 10.000 de ani era folosita in alimentatie. Chinezii o considerau medicament, mai ales uleiul de canepa, bogat in acizi grasi Omega-6 si Omega-3, adica asa-numitele grasimi sanatoase. Acesti acizi au caracter anti-inflamator, diminueaza colesterolul rau, ajuta la combaterea aparitiei premature a ridurilor, celulitei si a pierderii elasticitatii pielii, dar si la repararea tesuturilor acesteia.
Tratamente cu in
In voga sunt si tesaturile de in. Aceasta planta de origine meditaraneeana este recunoscuta si ca iarba de leac. Din in se obtin fibre valoroase, din care se fabrica tesaturi cunoscute inca din antichitate, bune conducatoare de caldura si rezistente in timp. Din seminte se extrage ulei, folosit in industria de lacuri si vopsele. in scopuri medicinale se folosesc numai semintele ajunse la maturitate completa. Componentii principali: mucilagii, trigliceride ale acizilor oleic, linolenic, stearic, miristic, protide, saruri de potasiu si magneziu. Intern, semintele de in au actiune laxativ-purgativa si emolienta in inflamatiile tubului digestiv, litiaza renala si inflamatiile vezicii urinare. Extern, sunt un bun antiseptic si
calmant, fiind indicate in dispepsii si constipatie, inflamatii ale tubului digestiv, calculoza renala. Sub forma de cataplasme sau ulei, semintele de in sunt bune contra abceselor, furunculelor, cistitelor, arsurilor. Preparatele pe baza de seminte de in se folosesc in tratamentul lupusului asociat cu nefrite. Semintele macinate se folosesc sub forma de cataplasme. in afara de bumbac, in si canepa, cand vine vorba de imbracaminte din plante, trebuie sa ne aducem aminte ca pretioasa matase naturala nu exista fara frunzele de dud. Pana si din tei si frunze de urzica se pot face haine. Natura este generoasa, ne ofera materie prima pentru imbracaminte, de ce sa nu alegem ceea ce e sanatos?
Denumire stiintifica: Eupatoria cannabium. Denumiri populare: canepoaie, canepa de apa, canepa vraghiei, dumbrovnic, sburatoare, smeoaie. canepa codrilor are un continut bogat in taninuri si uleiuri esentiale, ceea ce fac din ea un bun laxativ. Partile aeriene contin steviozidina, substanta de 300 de ori mai dulce ca zaharul. Planta intervine in remedierea urmatoarelor probleme de sanatate: afectiuni respiratorii, gripa si viroza. Este un tratament eficient pentru ca provoaca transpiratia si scade febra. in caz de infectii cronice: se prepara o tinctura din canepa codrilor, coada soricelului si fenicul din care se administreaza in fiecare zi 10-15 picaturi. Pentru constipatie, se bea zilnic cate o cana sau doua de infuzie. Pentru afectiuni biliare si renale, acnee: se face infuzie din planta, cu care se spala fata de 2-3 ori pe saptamana. Cicatrizeaza ranile si plagile nepurulente, vindeca dermatitele. Infuzia preparata din 20 g frunze sau seminte la un litru apa, cate 2 cani pe zi, actioneaza in calmarea durerilor din reumatismul cronic. Uleiul reduce colesterolul, mentine echilibrul hormonal, alunga durerile artrozei.
Haine ecologice de lux Trendul ecologic a patruns si in lumea modei, marii creatori incercand sa acorde cat mai multa atentie problemelor de mediu. Acest trend a prins atit din motive etice cat si practice. Primii care au lansat o colectie formata exclusiv din haine ecologice au fost creatorii Rogan Gregory si Scott Hahn, in 2004. Ei au folosit bumbac organic 100% pentru denimul de lux, materiale reciclabile precum si tehnologie ecologica avansata, bazata pe metode non-poluante. in primavara anului 2007, Levi's a lansat o linie de jeansi ecologici disponibili in stiluri diferite si la preturi variate. Tendinta ecologizarii a tot ceea ce purtam se manifesta si in realizarea bijuteriilor, confectionate din materiale reciclabile precum ierburi speciale, seminte si alte resurse oferite de natura fara ca aceasta sa fie afectata.