Meiul

Supranumit „camila desertului” si „regele cerealelor”, meiul ne poate salva hrana in vreme de seceta

• Combate artroza si unghiile casante

Cantitatea mare de magneziu si siliciu confera meiului proprietatea de a proteja tesuturile si de a avea pielea, buzele, parul si unghiile sanatoase. Exista cure cu decot de mei si urzici, foarte utile pentru par. In plus, niacina din aceasta planta (vitamina B3) este de ajutor in curele de slabire. De asemenea, meiul ajuta la tonifierea muschilor. Mai mult, nutritionistii recomanda meiul persoanelor care sufera de artrita, intrucat are efect alcalinizant. Puteti folosi comprese cu mei pentru invingerea artrozei si a gutei. Nici viitoarele mamici nu ar trebui sa se fereasca de bobitele de mei, un consum moderat si neaparat supravegheat de doctor ajuta in prevenirea avorturilor spontane si alunga greata in primele luni de sarcina. Anemicii pot consuma aceasta cereala cu incredere, deoarece contine doza recomandata de fier zilnic. E folositor in cazurile de diaree (prajit inainte de a fi gatit), stari de voma, colon iritabil, meiul combate obezitatea, iar proprietatile lui diuretice sunt de ajutor la tonifierea rinchilor. Asigurand echilibrul fluidelor corpului, este benefic in cazurile de uscaciune (a pielii, gura uscata) si diabet de tip 2. Combate constipatia, datorita fibrelor continute din belsug. Boabele de mei previn aparitia pietrelor la rinichi. Fierte in vin, stimuleaza transpiratia si combat febra. Totusi, exista o restrictie : meiul nu este recomandat in cantitati mari celor care au probleme cu tiroida, pentru ca inhiba o enzima cu rol important in producerea hormonilor tiroidali. Cei care au probleme cu scaunele moi e bine sa nu consume alimente pe baza de mei.

Inainte ca omul sa cunoasca porumbul, facea mamaliga din mei. Stramosii nostri, dacii, erau mari cultivatori de mei, cereala de baza in alimentatia lor. Cultivat de circa 7.000 de ani, meiul a fost detronat doar dupa ce Columb a adus porumbul in Europa, altfel am fi continuat si astazi sa apreciem mai mult acest aliment care aduce organismului numeroase elemente nutritive. Meiul este un aliment complet, considerat regele cerealelor. Din pacate, astazi, il dam la pasari si vite, lipsindu-ne de beneficiile pentru sanatate pe care ni le-ar putea furniza. Romania cultiva mei, iar in aceasta iarna, meiul ne-ar putea asigura hrana, fiindca este o planta extrem de rezistenta la canicula prelungita, nefiind afectata de seceta din acest an. Cine are mei, are ce sa manance. Mai mult, cine mananca mei, este sanatos. Nu degeaba Bill Gates a investit milioane de dolari in culturile de mei, ca aliment al viitorului. Iata o cereala pe care n-o prea cunoastem, dar pe care e bine s-o gasim mai des in farfurie.

• O cereala redescoperita

Anul acesta, agricultura se confrunta cu mari probleme din cauza secetei, culturile de porumb si floarea soarelui fiind grav afectate in lipsa ploilor. Nu a mai plouat consistent din luna iunie, plantele de pe cimpuri s-au uscat. Se anunta o recolta foarte slaba si, mai grav, este ca specialistii avertizeaza ca seceta din 2012 va deveni un fenomen obisnuit in urmatorii ani. In aceste conditii, agricultura trebuie regandita, iar speciile cultivate trebuie sa fie unele rezistente la seceta. Meiul ne va salva, anunta specialistii, deoarece a rezistat cel mai bine in aceasta vara de foc. Meiul (Panicum miliaceum) este o planta erbacee din familia gramineelor, cu inflorescenta ramificata si cu flori albe-galbui. Semintele, folosite in alimentatie, pot avea culoarea alba, galbena, gri, rosie si maro. Se pare ca cele mai folosite sunt cele cu coaja rosie. Nu se cunoaste exact stramosul salbatic al meiului si nici locul unde a fost cultivat pentru prima data, dar a aparut ca planta de cultura in Transcaucazia si China acum 7.000 de ani. Este cultivat inca extensiv in Rusia, Romania, Orientul Mijlociu, Turcia si SUA. Din pacate, in timpurile actuale, meiul este folosit preponderent drept hrana pentru pasari si vite. Dar mai recent, in Occident, a inceput sa fie comercializat pe post de aliment dietetic, fiind la mare cautare in magazinele cu produse bio. Aceasta deoarece este unul dintre cele mai sanatoase si complete alimente din cate se gasesc pe Pamint. Este considerat unul dintre cele 12 superalimente naturale pentru intarirea sanatatii, alaturi de germeni, quinoa, in, stevie, lucerna, floarea-soarelui, algele salbatice verzi si cele albastre, orzul verde, patrunjelul.

• Deliciu culinar

Meiul e hranitor si satura. Boabele de mei contin 5% grasimi si pina la 10% celuloza. Continutul de proteine este foarte apropiat de griu, ambele cereale avand aproximativ 11% proteine. Ca si alte cerereale, inainte de preparare, meiul se spala in cateva ape pina la andepartarea completa a impuritatilor. Dupa ce se scurge apa, se adauga o parte de boabe de mei la trei parti de apa sau supa in fierbere. Se da focul mai mic si se acopera oala, iar dupa aproximativ 30 de minute (20 la oala sub presiune) este gata. Daca in prealabil meiul a fost pus la inmuiat peste noapte, timpul se reduce la jumatate. Ca textura, obtinem un fel de pilaf, iar daca se vrea o pasta cremoasa, trebuie doar sa se adauge mai multa apa, ori de la inceput, ori in mod repetat in timpul fierberii. Se amesteca pina la obtinerea consistentei de piure. Cei andrazneti in bucatarie pot sa prajeasca meiul in tigaie, ca pe seminte, inainte de a fi gatit. Dupa ce prinde o culoare aurie, se pune in apa sau supa fierbinte. Meiul poate fi consumat sub forma de pilaf, ciorbe, salate, paine sau mamaliga. Faina de mei este folosita in pregatirea checurilor sau a painii de casa. Din boabe se prepara terciuri sau turte care se prajesc, adaugandu-se eventual iaurt, miere sau gem. Poate fi și prajit, gatit si apoi marinat. Meiul se folosește de obicei pentru a inlocui orezul. Meiul mai este folosit alaturi de griu, orez si hrisca, in celebrul regim macrobiotic al lui George Ohsawa, recomandat pentru tratarea unor afectiuni cronice, cum ar fi cancerul.

• Sorgul, cel mai valoros soi de mei

Dintre toate varietatile de mei, sorgul este cel mai valoros din punct de vedere nutritional. Adaugat in paine, in salate sau in supe, acest soi de mei le sporeste valoarea nutritiva. Sorgul este principala cereala pentru paine in Africa, Europa de Sud, America Centrala si Asia de Sud. Este o cereala adaptata la clima calda si uscata. Nu are cerinte ridicate de umiditate, meiul suporta timp andelungat seceta de vara. La noi, zonele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt in Baragan, Banat si Cimpia Centrala a Moldovei, avand, in mare parte, acelasi areal de raspandire ca si porumbul. Datorita rezistentei mari la seceta, sorgul este denumit „camila vegetala“. Exista mai multe specii de sorg: pentru graunte, pentru zahar, pentru maturi si pentru vite. Cu o valoare nutritiva apropiata porumbului, boabele de sorg au o larga intrebuintare in alimentatia taurinelor la ingrasat si a pasarilor. Finul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece contine cantitati mari de saruri de calciu, fosfor si caroten. In hrana animalelor, sorgul e un deliciu si pentru cai. Chiar si oamenii pot consuma boabele acestei cereale in mancaruri specifice, precum pasatul sau in bauturi alcoolice precum braga. O specie de sorg utilizata ca planta energizanta este Iarba de Sudan (Sorghum sudanense). Din sorg se pot prepara paine, biscuiti si bauturile ca horchata. Sorgul este bogat in fier, fibre, zinc si antioxidanti naturali. Este util in tratarea constipatiei. Pentru a-si pastra substantele nutritive, trebuie consumat sub forma de tarate si germeni.

• Plin de vitamine si proteine

Multe persoane considera meiul o hrana pentru pasari, insa acesta este un ingredient excelent pentru mesele noastre. De pilda, in Asia, este foarte apreciat si folosit la prepararea mancarurilor, iar in Occident este foarte cautat de persoanele cu intoleranta la gluten. E apreciat de nutritionisti, deoarece furnizeaza un numar aproape dublu de proteine, comparativ cu orezul. Asemanator griului, dar cu un gust mai dulce si mai placut, meiul este considerat regele cerealelor. Deosebit de important pentru alimentatie datorita substantelor nutritive pe care le contine, acest produs cerealier este recomandat cu succes in dietele convalescentilor, femeilor gravide, anemicilor, batrinilor si tuturor celor care depun un efort sustinut. Meiul este cereala cu cele mai multe substante nutritive din lume, cu un procent scazut de amidon. Contine silicon, substanta vitala pentru sanatatea parului, dintilor, pielii si unghiilor. Combate aciditatea stomacului, ofera un plus de energie, impiedica dezvoltarea ciupercilor. Denumirea de „rege al cerealelor” a fost atribuita de catre chinezi, care n-au renuntat la mei, in timp ce in Occident acesta a fost inlocuit cu griul si cu porumbul. Ceea ce face ca meiul sa fie atit de recomandat este si faptul ca ofera cantitati mari de vitamine, in special complexul B, acid folic (este necesar in producerea de noi celule, ceea ce-l face esential pentru gravide si pentru copiii mici tocmai pentru ca, in cazul lor, celulele noi se produc intr-un ritm mai alert), calciu, fier, potasiu, magneziu si zinc.

• Energizant si cardioprotector

Dieta cu mei este potrivita pentru cei care sufera de boala celiaca, pentru ca nu contine gluten. Pe linga faptul ca este bogat in fier, meiul contine foarte mult magneziu, care ajuta la reducerea presiunii arteriale si a riscului de infarct. Potrivit ultimelor cercetari, alina atacurile severe de astm si combate migrenele. De asemenea, vitamina B3 contribuie la reducerea colesterolului. Meiul mai are in compozitie o substanta precursoare a serotoninei si melatoninei, astfel ca poate avea actiuni benefice in cazuri de depresie si durere cronica. Meiul este motorul digestiei, ne da mai multa energie, combate aciditatea si impiedica dezvoltarea ciupercilor. Ofera proteine cu putine calorii si contine totodata cantitati importante de siliciu, potasiu si o cantitate moderata de vitamina E. Ca majoritatea semintelor si cerealelor integrale, meiul este foarte bogat in enzime digestive. Incluzand meiul in dieta, sub forma de germeni sau tarate, ajutam organele digestive: stomacul, splina (bateria de energie a organismului) si pancreasul. Indigestia cronica, gazele, balonarile, greata, ulceratiile stomacale, respiratia urit mirositoare (semnul unei digestii slabe si al inmultirii bacteriilor) si hiperaciditatea sunt probleme care se pot rezolva cu ajutorul consumului de mei. Datorita efectului alcalin, meiul poate fi utilizat cu succes pentru a combate acidoza. Aceasta afectiune a omului modern predispune la osteoporoza, tulburari digestive, performante fizice si mentale slabe, nervozitate. Acidoza poate fi si o cauza a dezvoltarii infectiilor micotice, cum ar fi candidoza. Meiul contine compusi antifungici, capabili sa opreasca extinderea ciupercilor. Infuzia preparata dintr-o lingurita de mei si un sfert de litru de apa, fiarta nu mai mult de cinci minute si apoi strecurata, lupta eficient impotriva retentiei urinare, a gutei si a adenomului de prostata, cu conditia sa se consume trei cani pe zi.

• De la Microsoft, la mei

Sorgul se caracterizeaza printr-o incredibila stabilitate biologica si are capacitatea de a supravietui in cele mai severe conditii climatice. Necesita putina apa. Aceste avantaje spectaculoase l-au convins si pe miliardarul Bill Gates, care a investit deja circa 20 milioane de dolari in culturi de mei. Fondatorul Microsoft a decis sa se dedice unui proiect care vizeaza dezvoltarea unor noi specii de plante, care sa contina tot ceea ce este necesar organismului uman, de la vitamine la minerale. Banii lui se duc acum in cercetari genetice asupra sorgului, cereala pe care o considera superalimentul omenirii si hrana viitorului.

• Mamaliga de mei

Pentru mamaliga din faina de mei, asa cum o faceau si stramosii nostri, se pune la fiert, intr-un ceaun, apa cu putina sare. Cand apa clocoteste, se toarna faina, in ploaie, amestecand intruna. Se lasa la foc mic timp de 10-15 minute, dupa care se amesteca folosind lingura de lemn. Mamaliga este gata cand se desprinde de peretii ceaunului.

• Sursa de biocombustibil

In urma cercetarilor recente, sorgul pare a fi planta ideala pentru extragerea etanolului, care poate fi folosit in industria biocarburantilor. Cereala ar putea fi solutia ideala pentru producerea de biocarburanti, dar fara a afecta piata alimentara. Culturile de sorg necesita de doua ori mai putina apa decat cele de porumb si de opt ori mai putina decat trestia-de-zahar, pentru un aport nutritional aproape identic. Frunzele sale sunt pline cu zahar. Aceasta va permite producerea de etanol, prin distilare. Sorgul zaharat se cultiva in lume, in momentul de fata, pe 42 de milioane de hectare, in 99 de tari. Statele unite ale Americii sunt primul producator mondial.

Cititi si Cerealele si Painea neagra si Orezul