La picnic

Picnicul si drumetia ne ofera ocazia de a ne distra si de a ne intari sanatatea, daca respectam regulile alimentatiei corecte si a efortului dozat

• Cum actionam in caz de accidente?

Baile de aer stimuleaza metabolismul, tonifica si activeaza circulatia sanguina. Astfel, organismul devine mai rezistent la intemperii si la infectii de tot felul. Baile reci sunt, de asemenea, stimulatoare ale sistemului nervos si ale intregului organism. Apa de rau sau lac trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 17-18 grade C. Baia nu se face imediat dupa masa si nici imediat dupa eforturi fizice sau transpiratii abundente, ci dupa o odihna de 5-20 de minute. Puteti inlocui baia rece prin frictiuni cu apa rece de munte. Rupturile de muschi se manifesta prin dureri sfisietoare si aparitia sub piele a unui nodul dur, iar mai tirziu locul se invineteste din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Se pun comprese umede reci. Rupturile de muschi nu sunt periculoase, ci numai foarte dureroase. Circeii trec incalzind si masand lent muschiul pana isi revine. Daca s-a produs o fractura, bolnavul trebuie transportat la spital. Cum se improvizeaza o targa? Dintr-o scara acoperita cu paturi sau haine, din doua bete rezistente invelite intr-o patura cusuta sau in doi saci sau din doua bete si crengi impletite. Un ultim sfat: gresesc cei care cred ca in drumetie se pot face petreceri pana noaptea tirziu, se poate consuma oricat alcool, iar somnul deficitar se poate completa pe drum, in timpul popasurilor. Este un comportament de-a dreptul daunator sanatatii. si nu uitati: lasati natura curata, pentru ca data viitoare sa va ofere o oaza de sanatate, nu un loc periculos, imbacsit de microbi.

Dupa ploaie, vin zilele caniculare. Vom cauta locuri racoroase unde sa evadam cu prietenii la gratar in mijlocul naturii, la aer curat, verdeata, liniste si apa de izvor. Astfel de picnicuri ne incarca bateriile, ne resusciteaza pofta de viata, dar cu o conditie: sa fim atenti ce si cum mancam, ce apa bem, cum ne dozam eforturile, cum stam la soare si nu in ultimul rand, cum protejam natura pentru a ne proteja pe noi insisi. Iata cateva reguli pentru o drumetie sanatoasa.

• • Oboseala, un fenomen normal

Atunci cand ne pregatim pentru un week-end in natura, nu e de ajuns sa ne facem rucsacul, sa aruncam in el cateva conserve si sa ne imbracam lejer. Odata ajunsi pe munte sau pe firul apei, ori pe un petec de iarba verde, pentru o excursie reusita, trebuie sa cunoastem legile unui comportament civilizat, adecvat mediului in care ne-am instalat, dar si legile efortului, ale alimentatiei, notiunile de prim ajutor in cazul unor accidente sau afectiuni ivite pe parcurs. Daca e vorba de o drumetie pe munte, precis vom simti oboseala, un fenomen normal, care se instaleaza dupa activitate prelungita sau intensa. E o greseala sa credem ca numai muschii obosesc. Si sistemul nervos este epuizat, asa se explica de ce dupa un drum greu, ne e greu sa facem eforturi intelectuale. Oboseala se produce mai repede la cei lipsiti de antrenament, iata inca un motiv pentru care exercitiile fizice ar trebui sa fie o obisnuita zilnica. in timpul ascensiunii, creste tensiunea arteriala, inima se contracta mai puternic si mai amplu, marind cu mult cantitatea de sange si substante hranitoare trimise in corp si in special in muschi, care au nevoie de o cantitate de sange de 10-15 ori mai mare decat in stare de repaus. Se accelereaza eliminarea substantelor toxice. Deoarece arderile cresc, pentru a se mentine temperatura constanta a corpului, pielea evapora o mare cantitate de apa. Nu trebuie sa trecem peste limite. Atunci cand organismul cere repaos, opriti-va din mers.

• Care e cel mai bun ritm de mers?

Pentru a preveni oboseala, e bine sa nu purtam o greutate prea mare in spate, sa avem incaltaminte comoda, sa ne impartim itinerariul in etape atat de lungi pe cat ne permite sanatatea, sa adoptam un mers ritmic. in drumetie trebuie pornit in pas lent, lasand organismului posibilitatea de a se adapta la efortul necesar mersului. Dupa 20-40 de minute de mers, vom gasi fara nicio greutate pasul cel mai potrivit. Mersul obisnuit, pe drum drept, are un ritm de 80-100 de pasi pe minut si o viteza de 3—5 km pe ora. Cu cat urcusul va fi mai accentuat, cu atat pasul va avea lungimea mai redusa, dar ritmul va trebui metinut acelasi. Dupa fiecare 50 de minute de mers se va face o oprire de 10 minute. Cum folosim acest timp de repaus? Rucsacul trebuie dat jos, apoi se fac miscari de gimnastica. in orice caz, odihna se face in picioare, nu trebuie sa ne asezam. Mai tirziu, cand acumularea de acid lactic in muschi creste si miscarile devin mai greoaie, ne asezam si ne masam usor gambele. in timpul popasului, nu se bea multa apa. Principalul combustibil al muschilor in efort este zaharul. Este indicat sa ne refacem fortele cu bomboane, ciocolata, miere sau dulceata. Nu este bine sa mancam carne, conserve, grasimi. Dind stomacului de lucru in timpul mersului, o mare cantitate de sange, in loc sa duca oxigen si glucoza in muschi, se va ocupa cu digestia. Drept urmare, mersul va deveni mai greoi, apare somnolenta. Pentru a evita febra musculara, se pot lua inainte de culcare cate 2-6 g de bicarbonat cu apa.

• De unde facem rost de apa?

Pierderea zilnica de apa a organismului este de 2,5 litri, iata de ce medicii ne recomanda sa bem zilnic doi litri de lichide. in timpul efortului muscular, pierderile de apa prin transpiratie si respiratie se maresc de doua ori si chiar mai mult, cate 1 ml pentru fiecare calorie. Odata cu transpiratia se pierd si mari cantitati de saruri (in special clorura de sodiu). Apa simpla nu potoleste setea si nici nu micsoreaza transpiratia. Este mai potrivit putin ceai cald, dulce, iar daca ati transpirat mult, un pahar cu apa sarata (o lingurita rasa la 200 ml de apa). Lamiia cu miere si fructele sunt de asemenea indicate contra setei. Daca bem multa apa dintr-o data, senzatia de sete va persista inca 30 de minute. Apa se bea cu inghitituri mici, cate 100 ml. Nu se recomanda bauturile reci, ci calde. Bauturile alcoolice nu sunt potrivite sub nicio forma, ele scad capacitatea organismului de a se reface, maresc oboseala. Ce trebuie sa stim despre apa din natura? Atunci cand provine din rauri, lacuri, izvoare sau fintini insalubre, poate contine germeni ai unor boli grave, cum sunt febra tifoida, dizenteria, hepatita epidemica sau leptospiroza. Recunoastem o apa buna de baut dupa urmatoarele calitati: e limpede, nu are miros, nu are alt gust decat cel placut specific apei. Pentru a elimina germenii periculosi, o putem fierbe timp de 30 de minute. Se mai poate utiliza ca dezinfectant Cloramina B, care se gaseste sub forma de comprimate la orice farmacie. Pentru un litru de apa limpede se pune un comprimat de cloramina. Dupa dizolvare, se lasa cel putin 30 de minute, dupa care, daca mirosul de clor a disparut, apa se poate bea. Pentru a face sa dispara mirosul de clor, apa poate fi incalzita sau aerata prin treceri succesive dintr-un vas in altul.

• Ce mancam in mijlocul naturii?

Alimentatia are un rol de prim ordin in intretinerea activitatii organismului pe durata excursiei. Excesul de conserve, de grasimi, condimente, de fructe insuficient coapte si chiar excesul de dulciuri pot provoca tulburari digestive care deregleaza functiile intregului organism. Ratia zilnica de proteine pentru un drumet este de 100-120 g. Proteinele se gasesc in carne, oua, peste, lapte si branzeturi, precum si in leguminoasele uscate, ca fasolea si mazarea. Ratia zilnica de grasimi este de 60 de grame vara. Glucidele sunt principalul combustibil al organismului. Sursa principala de glucide o constituie amidonul din cereale (paine si paste fainoase, de orice fel) si din cartofi. Ratia zilnica de glucide este de 400-500 g, dar in timpul eforturilor musculare poate fi marita pana la 10-11g pentru fiecare kg de greutate corporala. Mineralele de care organismul are nevoie in mod deosebit sunt: fierul (carne, oua, vegetale), calciul (lapte, branzeturi si vegetale), fosforul (galbenusul de ou, creier, carne, lapte, fasole, nuci), precum si sarea (clorura de sodiu), care se gaseste in cantitati mici in toate alimentele. Vitaminele trebuie sa intre in rnod obligatoriu in componenta ratiei alimentare a drumetului. Vitaminele B si C (maces, ardei iute, hrean, patrunjel) contribuie in mod deosebit la intretinerea randamentului muscular. Alcatuiti-va portia de hrana calculind sa acoperiti 4.000-6.000 de calorii pe zi, in caz de efort intens.

• • Alimente care se altereaza usor

La drum sunt indicate maslinele, smochinele, biscuiti si miere de albine si chiar tablete de glucoza. Consumul de fructe si zarzavaturi nespalate pune sanatatea in pericol. Nu trebuie consumate decat mancaruri gatite recent, servite fie foarte reci, fie foarte fierbinti, niciodata cele abia incalzite. Conservele sunt alimente de mare pret, mai ales pentru drumurile lungi si cu trasee departate de asezari omenesti. Tabla conservei nu trebuie sa fie ruginita sau lovita, iar cele doua capace sa nu bombeze in afara. cand cutia este intepata pentru a fi deschisa, nu trebuie sa arunce lichide sau gaze, dimpotriva, trebuie sa aiba o presiune negativa. Nu sovaiti sa aruncati conservele care nu indeplinesc cerintele prospetimii. Salamurile cele mai rezistente la caldura sunt cele uscate. Aruncati-le daca devin lipicioase, zemuiesc sau capata mirosuri straine. Salamul nu se transporta in cutii ermetice sau in pungi de plastic, pentru ca se altereaza repede. Trebuie invelit in hirtie si asezat la gura rucsacului, pentru a putea primi aer. Branzeturile sarate, uscate sau conservate sunt alterate cand isi schimba culoarea, devin sfaramicioase si capata mirosuri sau gust amar. Pe vreme calduroasa, temperatura din rucsac creste si favorizeaza inmultirea microbilor. in afara de alimentele alterabile pe baza de carne, lapte, apa, cele mai periculoase sunt cremele (prajituri) si maionezele, care ofera microbilor conditii desavarsite de inmultire.

• Neplacerile digestive

Alimentele alterate pot provoca toxiinfectii alimentare. Semnele imbolnavirii apar de cele mai multe ori brusc, dupa 3, 6, 12 sau chiar 24 de ore de la consumarea alimentului infectat. Bolnavul acuza greata, varsaturi violente, crampe, diaree, dureri de cap, febra si transpiratie, ameteli. Primul ajutor se da prin repaus, la umbra, comprese umede la cap si lichide date cu lingurita, de preferinta ceai de menta, de musetel sau apa fiarta. Daca semnele sunt persistente si violente, bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat spital. Ca masuri de prevenire, trebuie sa stim ca toate alimentele gatite luate de acasa vor fi consumate in primele 6 ore. Din cauza schimbarii bruste a regimului alimentar si din cauza pierderilor mari de lichide prin transpiratie, foarte adesea, in primele zile ale drumetiei, apare constipatia. Desigur ca neplacerile acestui mic incident pot fi rezolvate cu un drajeu laxativ, dar foarte usor, altfel veti trece in extrema cealalta, diareea. Dar si mai sanatos e sa consumam fructe cu coaja si multe vegetale, care amplifica miscarile peristaltice ale intestinului. Un ceai de crusin va rezolva natural problema.

• Baia de soare

Drumetul nu este un simplu calator, ci un sportiv care foloseste soarele, aerul, apa, frumusetile naturii, pentru a se cali, pentru a-si reface psihicul. Soarele, prietenul drumetului ce trece prin paduri, poate deveni dusman in loc deschis. Intensifica arderile din organism, accentueaza astfel consumul de oxigen, face sa creasca numarul de globule rosii din sange si le imbogateste cu fier, ajuta la formarea vitaminei D in piele si, prin intermediul sistemului nervos, produce buna dispozitie. La pranz, umerii si capul trebuie acoperite, acumularea de caldura solara va fi atat de mare, incat, adaugata la caldura produsa de propriul corp in plin efort muscular, poate provoca supraincalzire si insolatie. Expunerea nechibzuita la soare poate provoca arsuri si complicatii foarte neplacute. Utilizarea cremelor protectoare este indicata numai daca in fiecare zi se poate face baie de curatenie (altfel pielea se acopera cu un strat de grasime imbicsita cu praf si microbi). in timpul unor tulburari ca diaree, febra, dureri in gat, nu se sta la soare. Primul ajutor in caz de insolatie consta in transportarea bolnavului la umbra, asezarea lui culcat, cu capul si umerii mai sus. Bolnavul este stropit usor cu apa rece, i se pun comprese cu apa la cap (nu gheata), apoi este transportat culcat in interiorul unui adapost unde se continua ingrijirile cu comprese, frictiuni racoritoare cu otet.

• Cum se face un gratar sanatos?

Carnea pregatita la gratar, pe carbuni, genereaza hidrocarburi policiclice aromate (PAH), cancerigene (cancer de stomac, plamani, la san, pancreatic, colorectal). Scade eficienta analgezicelor, a sedativelor, a inhibitoarelor virale utilizate in tratamentul HIV-SIDA, a medicamentelor antiaritmice. Atunci cand pregatim gratarul, trebuie sa avem grija ca flacarile sa nu atinga direct carnea, intorcand frecvent carnea de pe o parte pe alta si indepartind portiunile arse. Frecarea carnii cu diverse condimente sau marinarea ei nu numai ca ii ofera o savoare deosebita, dar poate si sa reduca producerea acelor compusi cancerigeni. Cele mai eficiente sunt condimente ca: rozmarin, ghimbir, usturoi, sofran, prune uscate, cirese, mere sau vin rosu. Evitati hot-dog-ul, fiecare suta de grame de carne procesata consumata zilnic creste riscul de cancer colorectal cu 42%, riscul de a face boli de inima cu 42% si pe cel de diabet cu 19%. Alegeti pentzru gratar carne cat mai slaba, indepartati portiunile cu grasime. Nu mancati pielea de la carnea de pui. Linga carne, perpeliti si legume: ceapa, ardei, ciuperci, vinete, dovlecei, rosii, praz. Evitati painea alba si maioneza, pe care o puteti inlocui cu mustar.

• in caz de muscatura de sarpe

Muscatura de caine, lup, sobolan sau orice animal salbatic cu sange cald prezinta, in primul rand, pericolul de a transmite turbarea. Rana va fi imediat spalata din abundenta si indelung cu apa si sapun, apoi dezinfectata si pansata. in cel mai scurt timp, bolnavul trebuie sa se prezinte la medic. Muscatura de sarpe veninos trebuie tratata astfel: bolnavul trebuie imobilizat, iar deasupra muscaturii se va aplica o legatura stransa, se va spala bine locul cu apa si sapun, apoi peste cele doua intepaturi se vor face cate doua mici taieturi (in forma de X) cu o lama sau cu briceagul si, daca se poate, se aplica o ventuza, un pahar. Locul se spala din nou cu o solutie concentrata de permanganat, apoi se aplica comprese cu apa fierbinte si sarata. in lipsa permanganatului, locurile se pot arde cu varful briceagului incalzit la rosu. Tot timpul, celui muscat i se va da sa bea lichide. in cel mult o ora trebuie sa ajunga la spital. Anuntati din timp sosirea lui, pentru ca medicii sa pregateasca serul antiviperin. Cel mai rau lucru in aceste cazuri e ca bolnavul sa se agite, raspandind astfel in corp veninul.

• Nu fumati, nu fluierati!

Omul are nevoie in stare de repaus de cel putin 20 de litri de oxigen pe ora, care sunt extrasi din cel putin 500 de litri de aer. Elimina, in acelasi timp, l8-19 litri de dioxid de carbon. in timpul eforturilor fizice, consumul de oxigen creste de 10-20 de ori. Pentru acest motiv, cutia toracica trebuie sa fie libera sa-si amplifice miscarile, iar ritmicitatea respiratiei este o conditie a bunei functionari a organismului in timpul drumetiei. Vorbitul, cantatul sau fluieratul in timpul mersului tulbura ritmicitatea respiratiei, micsoreaza randamentul muscular si favorizeaza oboseala. Fumatul in timpul minutelor de odihna sau in timpul mersului este o catastrofa pentru sistemul nervos si pentru inima. in plus, in timpul inspirarii fumului de tutun, ritmul respiratiei se deregleaza, cantitatea de oxigen din sange scade si in scurt timp apar semne de oboseala, tulburari de vedere si somn, dureri musculare, ameteli. De altfel, fumatorii stiu ca in timpul excursiilor in aer liber nevoia de nicotina scade, e bine sa profite de acest efect.

La picnic

Daca alegeti sa mergeti la picnic, trebuie sa stiti cum se prepara un gratar sanatos si cum puteti evita neplacerile digestive si capusele

O iesire la iarba verde, pe malul raului, la padure, în parcuri, pentru relaxare, distractie, soare, liniste, o gura de aer curat si, bineînteles, nelipsitul gratar. Cu toate aceste ingrediente, ziua nu poate fi decat una reusita. Însa, desi totul pare simplu, picnicul nu e lipsit de riscuri pentru sanatate, începand de la ce alimente alegem pentru aceasta evadare în natura, cum le transportam, cum le preparam si, mai ales, în ce cantitate le consumam. Sa mai adaugam si alergiile care dau batai de cap persoanelor sensibile, dar si insectele care au aparut si care ne pot strica distractia. Pentru un picnic fara incidente, acum sau oricand în aceasta vara, e bine sa tinem cont de anumite reguli care ne protejeaza sanatatea.

• Ce punem în cosul pentru picnic?

Nimic nu e mai bun decat o friptura pe gratar, o salata de vara si o bere rece, la iarba verde. Dar, chiar daca suntem în mijlocul naturii, nu înseamna ca am scapat de toate problemele. Dimpotriva, sanatatea ne poate fi pusa la grea încercare, atata vreme cat nu mai suntem în spatiul igienic de acasa. Asadar, trebuie sa tinem cont de cateva reguli, începand cu alegerea alimentelor pentru petrecerea unei zile întregi la picnic. Cu cat mancarurile (crude sau gatite) stau mai mult în caldura soarelui, cu atat creste si riscul ca acestea sa dezvolte bacterii periculoase. De aceea, trebuie sa fim atenti cu ce plecam la drum. În primul rand, este bine sa depozitam alimentele perisabile în lada frigorifica. Bauturile n-au ce cauta în acest recipient pentru simplul motiv ca, deschizand des lada, mancarea se va încalzi. În lada frigorifica, la fund se aseaza carnurile, în recipient etans, iar deasupra legumele si fructele. Cutia frigorifica este extrem de importanta. Alimentele perisabile sunt compromise daca au stat doua ore în temperaturi ridicate si vor fi un mediu propice pentru dezvoltarea rapida a bacteriilor. Atat carnea cruda cat si alimentele gatite sunt atractia mustelor, furnicilor si albinelor. Nu lasati alimentele descoperite, direct pe sol. Pe cat posibil, împachetati-le ermetic, chiar înainte de a pleca. Salamurile cele mai rezistente la caldura sunt cele uscate. Aruncati-le daca devin lipicioase, zemuiesc sau capata mirosuri straine. Salamul nu se transporta în cutii ermetice sau în pungi de plastic, pentru ca se altereaza repede. Trebuie învelit în hîrtie si asezat la gura rucsacului, pentru a putea primi aer.

• V-ati spalat bine pe maini?

Branzeturile sarate, uscate sau conservate sunt alterate cand îsi schimba culoarea, devin sfarîmicioase si capata mirosuri sau gust amar. În afara de alimentele alterabile pe baza de carne, lapte, cele mai periculoase sunt cremele (prajituri) si maionezele, care ofera microbilor conditii desavarsite de înmultire. Ati ajuns la iarba verde, ati întins patura, ati pus sticlele de suc sau bere la rece, în apa raului, si decideti sa pregatiti masa. Înainte de orice, spalati-va bine pe maini. Puteti folosi si un servetel dezinfectant. Scoateti farfuriile doar cand mancarea e gata. Tacîmurile si vesela trebuie sa fie foarte curate. Scoateti din frigider doar alimentele pe care le puneti imediat pe gratar. tineti la îndemana saci de gunoi, servetele umede dezinfectante si servetele uscate de hîrtie pentru a pastra igiena în timp ce manevrati carnea. Pregatiti doua vase, unul pentru carne fripta, celalalt pentru cea cruda. Pentru alimentele preparate, folositi vase cu capac. Nu uitati ca pe gratarul curatat riguros sa dati cu putin ulei, nu slanina, pentru a împiedica arderea carnii. Nu va bazati pe intuitie si pe culoarea fripturii atunci cand credeti ca e gata de luat de pe gratar. Pentru ca vara, la temperaturi ridicate, carnea poate dezvolta bacterii, e mai bine sa mancati fripturi mai bine patrunse în locul celor în sînge. Dar, atentie, carnea arsa e la randul ei, nociva!

• Ce carne frigem?

Carnea pregatita la gratar reprezinta atractia iesirilor la iarba verde. Este recomandata carnea slaba si fara pielea de pe pulpele si pieptul de pui. Aceste sfaturi sunt valabile si pentru carnea de vita sau porc. În general, pestele are carnea buna si contine grasimi sanatoase. Mai mult, pestele se gateste si repede. Pentru gratar, puteti alege mai multe sortimente de carne, în functie de preferintele celor ce va însotesc. Alegeti carnea de porc fara grasime si asortati-o cu multe legume si pîine neagra. Carnea de pui contine putine calorii si grasimi, însa atunci cand este prajita devine daunatoare pentru organism si silueta. O singura portie de carne de pui prajita poate ajunge si la 400 de calorii si 25 de grame de grasime. Evitati hot-dog-ul, fiecare suta de grame de carne procesata consumata zilnic creste riscul de cancer colorectal cu 42%, riscul de a face boli de inima cu 42% si pe cel de diabet cu 19%. Micii sunt alimente greu de digerat. Cantitatea mare de grasime animala, care poate depasi 20% din compozitie, favorizeaza depunerile pe vasele de sînge, care duc la boli cardiovasculare. Asociati cu pîine si cu bere, micii alcatuiesc o adevarata „bomba“ pentru sistemul digestiv.

• Rozmarinul contracareaza nocivitatea fumului

Desi este un deliciu, gratarul trebuie consumat cu moderatie. Aroma de fum si funinginea nu sunt bune pentru sanatate. Atunci cand grasimea din carne se scurge pe carbunii aprinsi, se formeaza fum cu hidrocarburi aromatice policiclice. Partea exterioara a carnii (sau interiorul, cand carnea e foarte bine facuta) este plina de amine heterociclice. Toate aceste substante, aceleasi care apar si în cazul prajirii în ulei, au fost asociate, în numeroase studii, cu o rata mai mare de cancer colorectal, dar si pancreatic, ficat, piele, plamani, prostata, leucemie, infectii gastrointestinale. Totusi, nu a fost determinat în ce cantitate aceste substante chimice devin cancerigene. Consumul moderat, cel mai probabil, nu este daunator, dar este de preferat sa nu lasati carnea pe gratar pana este aproape arsa. Trebuie evitata scurgerea de grasimi în foc. O modalitate buna de a reduce cantitatea acestor substante cancerigene este marinarea carnii. Un studiu din 2010 a constatat ca adaugarea de rozmarin carnii, înainte de a o pune pe gratar, reduce cu 90% concentratia de substante nocive. Acest efect benefic se explica prin cantitatea mare de antioxidanti din rozmarin. Studii similare au descoperit ca usturoiul, ceapa, ciresele si mierea blocheaza, de asemenea, formarea chimicalelor. Metode precum fierberea, coacere si gatirea lenta sunt mult mai putin riscante decat gratarul sau prajirea carnii.

• tineți flacarile sub control!

Dar aceste riscuri nu înseamna ca trebuie sa renuntam la gratar, ci sa îl preparam corect, tinand cont de aceste sfaturi si marinand carnea înainte de frigere cu 30 de minute. Pentru un gratar sanatos, ar mai trebui sa taiem feliile de carne cat mai subtiri, sa eliminam grasimea, sa tinem carnea cat mai putin timp pe gratar, fara a o perfora ca sa vedem daca s-a facut. Acest lucru provoaca scurgerea de mai multa grasime în foc. Pregatiti si consumati portii mici de carne. Limitati-va la bucati de friptura de marimea unui pachet de carti de joc, jumatati de cîrnati si felii potrivite de muschi de porc. Condimentele si aromele ofera protectie, mai ales ardeiul gras, cimbrul, salvia, usturoiul si rozmarinul. Daca o parte din bucata de carne se arde, aceasta trebuie rasa si curatata, asa cum trebuie procedat si cu murdaria si arsurile care raman pe gratar. Legumele la gratar sunt de preferat în locul bucatilor de carne, pentru ca nu formeaza substante cancerigene, chiar daca se ard putin. Partea arsa, însa, trebuie curatata, deoarece e foarte toxica. Cruditatile se lasa pe foc între 8 si 10 minute, întorcandu-le frecvent. Se pot prepara pe gratar: ceapa, porumb, ciuperci, vinete, dovlecel, ardei, dar si mere. Daca doriti salata, atunci faceti una variata, din legume de mai multe culori, stropite cu ulei de masline.

• Nu uitati sa va hidratati!

Dupa ce v-ati delectat cu o masa ca la iarba verde, dar v-a mai ramas cate ceva, nu pastrati resturile de mancare ca sa le duceti acasa. Exista pericolul ca alimentele sa se strice si sa va puna sanatatea în pericol. Stingeti întotdeauna focul dupa ce ati pregatit carnea la gratar. Chiar daca jarul pare ca s-a stins, este posibil ca bucatile de lemn sau carbune sa continua sa mocneasca. Turnati apa peste jar si cenusa. Pentru aceasta operatiune, folositi apa de rau, iar daca nu aveti o apa naturala în preajma, este bine sa prevedeti acest lucru si sa va aduceti apa de acasa. În genertal, nu plecati fara suficiente lichide, în special apa plata, pentru o hidratare corecta a organismului, mai ales ca stand la soare veti transpira mai mult. Bauturile racoritoare dulci sunt nesanatoase, nu au nicio valoare nutritiva si contin cantitati mari de zahar. Mai bine beti apa plata sau minerala, cu felii de castravete sau de lamaie. Nu uitati acasa fructele, piersici, fructe de padure, cirese, pepeni, care nu necesita preparari elaborate. Spalati-le foarte bine sau aduceti-le de acasa gata spalate. Chiar si coaja pepenelui verde trebuie bine curatata, fiindca e plina de bacterii. Daca ati adus mancaruri gata preparate, salate de cartofi, paste, maioneza, oua fierte, trebuie sa va asigurati ca le pastrati la rece. Ca desert, alegeti dulciurile fara creme, uscate, cum sunt biscuitii, fructele confiate.

• Chiar si legumele ne pot îmbolnavi

Toxiinfectiile alimentare sunt comune vara deoarece bacteriile se multiplica rapid pe carne, la temperaturi mai mari de 5 grade Celsius. Chiar si alimentele fripte pe gratar pot fi contaminate cu bacterii daunatoare! Toxiinfectiile se manifesta prin voma, stare generala proasta si nevoia imperioasa de a merge la toaleta. Cei mai frecventi germeni care dau toxiinfectie sunt Staphylococcus aureus, Escherichia coli si Salmonella. Primul ajutor consta în repaus la umbra, comprese umede la cap si lichide date cu lingurita, de preferinta ceai de menta sau apa fiarta. Daca semnele sunt persistente si violente, bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat spital. Ca sa nu ajungeti la camera de garda si sa va bucurati din plin de iesirea în natura, spalati-va temeinic pe maini si spalati bine legumele si fructele, manevrati cu instrumente curate carnea si celelalte alimente. Nu e recomandata apa de izvor, deoarece aceasta poate contine bacterii daunatoare, chiar daca are gust proaspat. Tot pentru a evita problemele de sanatate, puneti condimentele în recipiente mici, folositi o fata de masa de plastic. Astfel, scade riscul ca alimentele sa intre în contact cu resturi mai vechi. Aduceti tacîmuri suficiente, e mai bine sa manevrati alimente diferite cu tacîmuri diferite.

• Atentie la capuse!

Veti petrece foarte mult timp în aer liber. Chiar daca ati ales un loc umbros, radiatiile solare nu va vor ierta. Cu 30 de minute înainte de a pleca de acasa, aplicati creme de protectie solara. Nu uitati nici palariuta de soare sau o umbrela. Mai mult ca sigur, pe patura se vor urca furnici sau alte insecte. Mai ales contra tantarilor este bine sa va protejati cu creme speciale, care tin la distanta acesti inamici nesuferiti, dar fiti atenti sa nu atingeti mancarurile cu aceste substante. si întepatura de albine e periculoasa, de aceea e bine sa nu plecam la picnic fara o trusa de prim ajutor. Nu dati din maini, gestul agita insectele si creste riscul de noi întepaturi. Viespile înteapa adesea direct în vena, de mai multe ori, iar daca persoana este alergica la venin, poate intra în soc anafilactic, anxietate, frisoane, transpiratie si hipotensiune arteriala. Singurul remediu pentru a scapa cu viata este injectia imediata cu adrenalina, manevra ce poate fi facuta doar la spital. si piscaturile de tantari pot fi periculoase, declansand obturarea cailor respiratorii, scaderea tensiunii. Dar capusele sunt cei mai cumpliti dusmani. Unele nu transmit boli si nici nu determina probleme grave de sanatate. Altele însa, induc boala Lyme si un tip particular de menigoencefalita. Se gasesc de obicei în iarba înalta sau pe animale. Capusele trebuie îndepartate imediat, la spital. Se dezinfecteaza zona, iar în anumite cazuri, este necesar si un vaccin antitetanic. Daca vreti sa scapati de tantari, asezati-va într-un loc unde creste iarba-matei, aceasta planta tine departe tantarii prin uleiul pe care îl degaja. Daca amestecam vanilie cu ulei de masline si aplicam preparatul pe piele, vom goni tantarii. Orice otet aromatizat aplicat pe piele e insuportabil pentru tantari. si lavanda proaspata îndeparteaza insectele. În caz de întepatura de insecta, puneti pe locul afectat foi de ceapa, patrunjel, nuc, salvie, pasta de dinti, otet, menta.

Cititi si Drumetia si Sunetele naturii si Flori de iulie si Vacanta si Intepaturi de insecte

• Ponturi pentru legume la gratar reusite

Legumele la gratar sunt o sursa foarte buna de vitamine și sunt esențiale într-o dieta sanatoasa. Legumele se gatesc foarte repede, sunt absolut delicioase și sunt o alternativa foarte buna la carnea de porc sau de pui. Iata cateva ponturi pentru cele mai bune legume la gratar.

1. Ungeti-le cu puțin ulei, de preferinta ulei de masline. Atunci cand intra în contact cu caldura, legumele au tendința de a se usca. Uleiul va ajuta și la fixarea mai buna a condimentelor.

2. Ustati cu ochii pe legume! Unele legume la gratar sunt gata într-un minut sau doua, în timp ce altele trebuie ținute mai mult. Legumele dense, precum cartofii, vor necesita mai mult timp de coacere. De aceea este bine sa nu le țineti la foc mare, deoarece se vor arde pe exterior, iar la interior vor ramane crude.

3. Tehnica e importanta. Legumele mai mici, precum roșiile cherry, sunt foarte bune la gratar, dar sunt foarte greu de manevrat. Pentru a le împiedica sa cada printre barele gratarului, puneti-le pe un baț pentru frigarui sau înveliti gratarul în folie de aluminiu.

4. Marimea conteaza. Modul în care sunt taiate legumele influențeaza timpul de coacere. Necesita mai putin timp bucațile mai mici și mai subțiri. Taiati ceapa si vinetele în fesii rotunde si subțiri, astfel vor fi expuse la foc pe o suprafața mai mare și se vor gati repede.

5. Metoda pachetului. Puteti pune legumele în pachetetele, într-o bucata de folie de aluminiu unsa cu putin ulei pentru a evita lipirea. Lasati pachetul pe gratar pana cand legumele sunt patrunse (12-15 minute în cazul cartofilor).