D-E-F

Dafinul, bun digestiv

Fumarita, reglorul tensiunii arteriale

Dafinul sau laurul da aroma mancarurilor, e planta ornamentala, dar are si rol de medicament. De la dafin folosim cu rol curativ frunzele, care se recomanda impotriva betiei, a intoxicatiilor, a digestiei grele, a gripei, raguselei si bronsitei. Pentru atonie digestiva, se iau trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata, la pranz si seara. Efectul de intarire a digestiei este remarcabil. Tot dafinul are rolul de a indeparta insectele daunatoare din culturi. in caz de betie sau otravire, se iau 20-30 de frunze de dafin si se oparesc cu o cana de apa. Se lasa la infuzat 20 de minute. Se bea dintr-o data intreaga cantitate preparata, efectul de eliminare fiind foarte prompt. in caz de gripa si bronsita, se pun coaja de la o portocala si patru frunze de dafin intr-un litru de apa. Se lasa la macerat patru ore, dupa care se filtreaza si se bea pe stomacul gol, in mai multe reprize. Acest preparat scade febra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne refacem rapid. Se mai poate prepara o alifie cu dafin, utila in cazul paraliziei si a durerilor reumatismale. Dafinul mai este folosit si in tratarea ulceratiilor bucale si a vanatailor. Deoarece in doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus in cantitati mici in mancare. Mirosul de dafin este stimulant si se spune ca imbunatateste memoria.

Fumarita este o planta cu flori rozacee, viorii, purpurii, violete, albe. Popular, i se mai spune Fumul-pamantului, Iarba-de-curca, Saftarea. Este cunoscuta pentru efectul ei sedativ, depurativ, tonic, colagog si coleretic, laxativ, febrifug, aperitiv, calmant, hipnotic. Este indicata in astenie, dischinezii biliare, colici biliare, cefalee, actiuni hepatice, constipatie, obezitate, amenoree, ateroscleroza, febra, afectiuni renale, oligurie, eczeme, acnee, artrita. Planta este utila sub forma de infuzie slaba din 3 g material vegetal la o cana apa clocotita. Se infuzeaza 3 minute. Se beau doua cani pe zi. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. Trebuie administrat cu prudenta, deoarece poate avea efect hemolizant. Decoctul se prepara din 60 g planta care se fierb 4 minute in 1/2 l apa, apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee, de doua ori pe zi. in traditia fitoterapeutica de la noi, aceasta mica planta, are reputatia de a fi cel mai puternic elixir al tineretii. Asupra inimii, preparatele pe baza de fumarita actioneaza ca relaxant miocardic. impreuna cu traista ciobanului, fumarita regleaza tensiunea arteriala, daca acesta e prea mica sau prea crescuta, fluidifica usor sangele, optimizeaza functia cardiaca si ajuta la combaterea aterosclerozei. Fitoterapia mai recomanda fumarita in tratamentul cancerului de colon, al intestinului subtire, hepatic, uterin). in dozare corecta, fumarita nu prezinta efecte secundare. Depasirea cantitatii si duratei tratamentului duce la intoxicatie. Curele interne cu fumarita vor dura 8 - 10 zile consecutive, urmate de 20 de zile de pauza.

Filimica, planta care vindeca ranile

Filimica are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, caldarusa, coconite, floare-galbena, galbenioare, ochi-galbeni. Filimica este o planta folosita mai ales in cancer si ulcere canceroase. in medicina populara, se utilizeaza cu flori, tulpina si frunze cu tot. Seamana puternic cu arnica, fiindu-i insa superioara in putere curativa. Fiind o planta depurativa, e un ajutor pretios in icterul infectios. Baut zilnic, ceaiul de filimica face minuni, are efect de curatire, stimuleaza circulatia sangelui si grabeste vindecarea ranilor. Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul pielii. Are efect vermifug si indeparteaza verucile (negii) si scabia, inflamatiile ganglionilor. Ceaiul intareste vederea, ajuta in ulcer varicos, osteoporoza, inflamatii ale colonului. Filimica este un bun adjuvant in boli de stomac si intestine, afectiuni hepatobiliare, aritmii cardiace, gastrite hiperacide, gastroduodenite, arsuri gastrice, ulcer gastric si duodenal, afectiuni renale si genitale. Extern, ajuta in degeraturi, hemoroizi externi, contuzii, entorse, vanatai. Se foloseste sub forma de infuzii si alifie. Pentru dischinezie biliara, se recomanda o infuzie din doua lingurite de flori la o cana apa. Se bea in cursul unei zile, de preferat pe stomacul gol. Pentru acnee: bai cu infuzie preparata din 15-30 g flori de filimica la un litru de apa. In cosmetica, pentru tenuri uscate, se fac lotionari sau comprese cu infuzie preparata din patru linguri de flori la o cana de apa.

Fisticul protejeaza inima si ochii

Ultimele cercetari arata ca fisticul are un rol important in lupta impotriva cancerului. Dar beneficiile pe care le are organismul de pe urma acestui aliment crocant sunt mult mai multe. Vitamina E care se gaseste din abundenta in fistic, are un rol protector impotriva unor tipuri de cancer, in special cel pulmonar. 60 grame de fistic consumat zilnic poate sa reduca riscul de cancer pulmonar fara sa-si puna amprenta asupra greutatii corporale. De asemenea, fisticul este benefic pentru inima, prin scaderea nivelului de colesterol rau si asigurarea unui aport optim de antioxidanti. In combinatie cu un regim alimentar echilibrat, fisticul ne fereste de boli cardiovasculare. Un pumn de fistic in stare cruda conumat zilnic reduce efectele stresului asupra tensiunii arteriale. Fisticul este o sursa importanta de magneziu (8% din necesarul zilnic recomandat in 30 g de fistic), cel mai bun mineral anti-stres. Specialistii sustin ca are un rol important in controlarea apetitului alimentar, datorita continutului ridicat in fibre. Practic, fisticul este unul dintre alimentele bogate in fibre: 3 g in 28 de g de fistic, ceea ce inseamna aproximativ 12% din necesarul zilnic recomandat. Contine de doua ori mai multe fibre decat nucile si aproximativ acelasi continut de fibre ca fulgii de ovaz. Fibrele usureaza tranzitul intestinal. Spre deosebire de alte fructe oleaginoase, fisticul contine doua substante extrem de importante pentru sanatatea ochilor: luteina si zeaxantina. Oftalmologii sustin ca acesti doi antioxidanti protejeaza vederea si reduc riscul de a dezvolta degenerescenta maculara, principala cauza care conduce la slabirea vederii si chiar la orbire. Uleiul de fistic este un emolient excelent, ajutand la hidratatrea pielii. Este folosit in gatit, in aromaterapie, industria cosmetica si cea farmaceutica.