Buruieni

Ierburile pe care le distrugem ca sa nu sufoce plantele cultivate au proprietati curative de exceptie in medicina traditionala

• Alte buruieni bune

- Fumarita este recomandata in astenie, dischinezii biliare, colici biliare, cefalee, amenoree, febra.

- Palamida este planta varicelor. impachetarea picioarelor cu fiertura de palamida, timp de 2-4, este un tratament traditional al acestei afectiuni.

- Troscotul, datorita efectului hemostatic, se dadea bolnavilor de plamani cu hemoptizie. Aplicate pe ranile sangerande, frunzele plantei opresc hemoragia.

- Stirul este apreciat pentru calitatile lui afrodisiace.

- Scaietii au efect puternic antioxidant si ajuta la scaderea nivelului de colesterol din sange. Protejeaza ficatul. Aceste proprietati le au doar frunzele.

- Aglica sau teisorul combate caderea parului, diareea, durerile de stomac.

- Scanteiuta este cicatrizant, regenerant, antiseptic, antimoicrobian, dezinfectant, laxativ, diuretic, depurativ.

• Miere si combustibil ieftin

Uleiul de rapita mai are inca multe intrebuintari.

- Se foloseste si in industria sapunurilor, a lacurilor, vopselelor si in industria textila.

- Prin combinare cu sulful, conduce la obtinerea unui material elastic care inlocuieste cauciucul.

- Uleiul se poate folosi si pe post de carburant vegetal, biodieselul, alternativa ecologica si mult mai ieftina a motorinei. Singurul impediment poate fi o diminuare usoara a performantelor de rulare.

- Rapita e o planta extrem de valoroasa si prin calitatile ei melifere. De pe un hectar de rapita se pot obtine 80 kg miere de albine. Mierea de rapita se cristalizeaza foarte repede datorita continutului mare de apa, nu este foarte dulce, are aciditate slaba si Ph ridicat. Se gaseste in comert doar sub forma cristalizata, avand aspectul unei creme. Este recomandata mai ales in tratarea bolilor renale, a osteoporozei. Ajuta si la refacerea si mentinerea elesticitatii peretilor vasculari. Consumul de miere de rapita protejeaza ficatul, splina si pancreasul. Nectarul de rapita contine o substanta numita quercitina, care este un flavonoid antioxidant puternic, cu rol in combaterea tulburarilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare si chiar a cancerului.

- Prin procesarea rapitei se produc turte cu valoare furajera mare, care contin proteine (38-42%), glucide si saruri minerale.

Cititi si Plante toxice si Mucegaiuri si Uleiuri.

Buruienile sunt plante salbatice, fara valoare economica, care distrug culturile. Agracultorii le urasc, fiindca rapesc plantelor soarele si nutrientii de care au nevoie pentru a se dezvolta. De mii de ani, buruienile sunt smulse si distruse, agracultura moderna cautand mijloace de combatere a acestora tot mai eficiente. Dar medicina naturista le-a gasit si acestor plante intrebuintari in slujba sanatatii omului. Pirul, rapita, volbura, neghina, mohorul sunt numai cateva din sutele de specii de plante rele, dar extrem de pretioase in farmacia traditionala.

• Rapita, planta anticancerigena

Palamida, sulfina, ciocul berzei, sopialita, mohorul, stirul, neghina, nemtisorul, papadia sunt buruieni care invadeaza culturile, se inmultesc vertiginos si sunt extrem de rezistente conditiilor vitrege de clima, spre disperarea agracultorilor care isi vad culturile compromise, in timp ce aceste plante salbatice se dezvolta din plin. Dar buruienile, sau iarba rea, cum ii mai spun taranii, sunt foarte bune pentru sanatatea omului. Fiecare planta in parte are multiple intrebuintari in farmacia verde. Dupa ce sunt smulse, taranii le pastreaza la uscat, pentru a fi la indemana atunci cand apare o suferinta. Rapita salbatica este una dintre cele mai benefice buruieni, dar si una dintre cele mai importante plante oleaginoase din lume. Se pare ca face minuni in cancerul mamar, daca radacina este fiarta sau data prin razatoare. Planta contine proteine, hidrati de carbon, calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, celuloza, glucide, grasimi, rezine, mucilagii, vitaminele A, B1,B2, niacin, C, beta-caroten. in uz intern, e buna in angine, boli renale, bronsite, enterite, guta, cancer (mai ales cel mamar si de piele), sub forma de infuzie si decoct. Extern, este folosita in caz de degeraturi, furuncule, ulcer varicos, sub forma de comprese cu infuzie de planta sau felii de radacina proaspat recoltata. Femeile foloseau florile la vopsirea tesaturilor in galben.

• Uleiul de rapita scade colesterolul

Smulsa din radacini candva, fiindca era considerata o planta daunatoare, rapita (cinci specii) este astazi cultivata ca planta oleaginoasa, fiind situata pe locul cinci in lume ca materie prima in productia de ulei comestibil. Acest ulei contine acid alpha-linoleic, un precursor al Omega 3, care ajuta la reducerea hipertensiunii si la scaderea nivelului de colesterol (pana la 30%), prevenind formarea cheagurilor de sange pe artere si diminuand riscul aparitiei bolilor cardio-vasculare. Consumat in mod regulat, uleiul de rapita are efect antiinflamator asupra vaselor de sange, care nu se mai sparg atit de usor. Are un rol important in buna functionare a creierului, datorita acizilor grasi pe care ii contine si care intervin in prevenirea depresiilor si chiar a maladiei Alzheimer. Uleiul de rapita si-a castigat renumele de tratament eficient al disfunctiilor erectile. Efectul acestuia e comparabil cu cel al somonului sau al macroului. Mai are si proprietati antioxidante si de regenerare celulara. Se consuma in salate. Este bun emolient al arsurilor, calmand durerile. Folosit intern, uleiul de rapita are calitati exceptionale in tratarea bolilor tubului digestiv. Ajuta la drenarea ficatului, vindeca persoanele cu constipatie cronica, distruge parazitii intestinali si este indicat in tratarea enteritelor.

• Pirul, protectorul ficatului

O alta buruiana nesuferita este pirul. Dar ca planta medicinala, rizomii, adunati in urma plugului sau a grapei, sunt excelenti pentru sanatate. Dupa recoltare se spala, se taie si se usuca la umbra. Pulberea rezultata are diferite actiuni farmacologice, luptand cu microbii, hipertensiunea si demineralizarea. cate un varf de cutit de praf de pir, luat dupa fiecare masa, este de folos in afectiuni urinare, dischinezii biliare si hepatita virala, iar dizolvat in apa, lapte sau supa, este foarte bun depurativ si tonic general in curele de primavara. Infuzia este recomandata in afectiuni respiratorii, cistita, intoxicatii, reumatism, guta, obezitate. in aceleasi boli ajuta si decoctul (se fierbe timp de 5 minute o lingura de rizomi uscati intr-o cana de apa), care provoaca transpiratia, mareste circulatia prin artera renala si sporeste diureza si secretia bilei. Tinctura este utila pentru linistirea colicilor renale si biliare. Dusmanul numarul unu al gradinilor si ogoarelor mai este folosit si in constipatii, fiind un laxativ usor, iar pe vremuri, plamadit in tuica, era considerat tratament pentru ascita.

• Volbura, excelent hemostatic

O buruiana de leac care sufoca plantele este volbura sau rochita-randunicii, folosita in medicina veche pentru tratarea bolilor de rinichi si ficat. Planta se incolaceste pe plante si, prin radacina lunga, e foarte greu de stirpit. Volbura contine rezine, tanoizi, vitamina C si substante minerale. Are proprietati purgative, coleretice si colagoge, marind cantitatea de bila si contractia colecistului. Extern, se utilizeaza in furuncule si abcese, sub forma de cataplasme cu infuzie concentrata (doua linguri la cana), iar intern, sub forma de tinctura, ajuta in constipatii. Tinctura se prepara din 25 g planta uscata la 120 ml alcool. Se lasa la macerat 12 zile. Se pot lua 2-3 linguri pe zi, cu miere, pentru a masca gustul amar. Prima lingura se ia dimineata, pe stomacul gol. Pulberea amestecata cu miere are si efect antihemoragic. Frunzele intregi, proaspete, puse pe rani, le vindeca, opresc sangerarea. Decoctul dintr-o lingura de planta fiarta intr-o ceasca de apa opreste tusea. in antichitate se credea ca volbura confera expresivitate, voiosie, impuls spre autocunoastere, creste receptivitatea senzoriala.

• Neghina e planta medicinala

Neghina, cea mai paguboasa buruiana din lanurile de grau, contine lipide, aminoacizi, saponine, lipide, proteine. Semintele au actiune diuretica, expectoranta si vermifuga. Traditional, neghina a fost folosita in tratarea hidropiziei si a icterului. Dar, tot traditional, se stie ca este o planta extrem de toxica, semintele negre putand altera faina, daca sunt macinate impreuna cu boabele de grau. Neghina poate produce greata, varsaturi, diaree, hipersalivatie, convulsii, tulburari respiratorii, hipotermie. Dozarea optima este solutia pentru ca aceste seminte sa nu afecteze sanatatea. De asemenea, prin prelucrare termica, toxicitatea scade foarte mult. in traditia populara, semintele pisate se inghiteau cu vin, ca purgativ. Radacina si faina de neghina, fierte in vin, se luau in diaree.

• Napraznicul ajuta in sterilitate

Ciocul berzei sau napraznicul era folosit mai ales pentru bolile intestinelor, pentru bolile organelor genitale la femei si contra cancerului uterin. in unele zone de munte, cu decoct concentrat de napraznic aplicat extern se vindeca herpesul, in timp ce sucul era folosit pentru intremarea tuberculosilor. Astazi, aceasta planta, considerata daunatoare pentru culturi, a devenit ingredient de baza in numeroase preparate farmaceutice indicate in sterilitate masculina si feminina, cancer pulmonar, mamar, intestinal, uterin. Se administreaza dimineata o lingurita cu varf de pulbere de napraznic amestecata cu un galbenus de ou crud. Napraznicul mai este indicat si celor care urmeaza chioterapie, ceaiul din planta fiind de real folos in combaterea efectelor iradierii. Mai este recomandat si in caz de diaree, colita de fermentatie, diabet, epistaxis, conjunctivita. Este una din ierburile de leac care sporeste rezistenta la stres, marind rapid imunitatea organismului, neutralizand radicalii liberi.

• Soparlita, buna pentru piele

Soparlita este o planta astringenta, dezinfectanta, febrifuga, care poate fi folosita ca antidot in diferite forme de intoxicatii. in fitoterapie sunt utilizate frunzele si florile, din care se prepara infuzii si sirop. Intern, ajuta in diaree, hiperaciditate gastrica, metroragii, tuse, stari febrile, iar extern, trateaza afte, eczeme zemuinde, echimoze, leucoree, mancarimi de piele, stomatite, ulcere de gamba, sub forma de comprese sau spalaturi cu infuzie de planta. Fierte cu busuioc, florile se luau contra buboaielor si a antraxului. Se mai faceau bai pentru reumatism, dureri de mijloc si altele. sopirlita se foloseste sub forma de infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Este utila la tratarea constipatiei si hepatitei. Se ia cate o lingura din preparat de mai multe ori pe zi. Daca punem doua lingurite de radacina maruntita in 250 ml lapte si lasam la macerat la temperatura camerei pentru 12 ore, se obtine un leac eficient pentru tratarea hepatitei.

• Nemtisorul combate negii

Nemtisorul de camp este o buruiana intalnita peste tot. Pentru prepararea infuziilor, se utilizeaza florile care trebuie colectate din luna iulie pana-n august. Se utilizeaza in tratamentul gutei, a astmului bronsic, a afectiunilor renale, hipertensiunii, sterilitatii. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori maruntite la 250 ml apa clocotita. Se acopera timp de 10 minute, dupa care se strecoara si se consuma cate doua cani pe zi. Decoct: o jumatate de lingurita de flori maruntite si o jumatate de lingurita de planta maruntita la 250 ml apa. Amestecul se fierbe timp de 5 minute, dupa care se strecoara. Se beau cate doua cani pe zi sau se fac gargara, spalaturi vaginale. Extern, se recomanda in spalaturi contra hemoroizilor. Nu se recomanda utilizarea altor parti din planta decat florile, acestea fiind toxice. Nemtisorul de camp sub forma de pulbere din flori uscate trateaza eficient negii. In doua saptamani veti scapa de ei presarand pe neg, pentru o jumatate de ora, acest praf umezit cu putina apa.