Antidoturi naturale in intoxicatiile alimentare
Carbunele activ si cateva ceaiuri din plante sunt extrem de eficiente in cazurile de toxiinfectie alimentara
Remedii populare
Incercati unul dintre remediile populare: dizolvati 1-2 linguri de ulei de ricin intr-un pahar cu suc de lamaie si sorbiti. Tuberculii de untul-vacii se oparesc cu apa clocotita (la 2 g tuberculi uscati se pun 200 ml apa). Se agita amestecul timp de 10-l5 minute, scuturand borcanul in care se afla. Mucilagiul obtinut se tine la rece doua-trei zile. Se ia intern cate o lingura inainte de masa si seara inainte de culcare (trei-patru ori pe zi). Se iau 20-30 g carbune activ de mesteacan, bine maruntit, cu apa (la o priza - 20-30 g carbune si un pahar de apa). Se poate prepara un amestec astfel: carbune activ - doua parti, tanin - o parte si magnezie arsa (oxid de magneziu calcinat) - o parte. La o priza se iau doua linguri din acest amestec in 200 ml apa calda. Un alt remediu presupune sa se bea apa calda, 1,5-2 litri. Aceasta are efect vomitativ si permite curatirea rapida a stomacului de produsele infestate si toxinele aflate in el. Daca s-a produs si diareea nu se vor da remedii care sa stranga stomacul, ci, dimpotriva, se vor face clisme cu apa calda si bicarbonat de sodiu. Bolnavul va sta in cada cu apa calda cat mai mult timp. Se iau 100 ml suc proaspat de merisor cu o lingura de miere. Zilnic se vor lua cate trei doze. Se beau de trei-patru ori pe zi cate 50-70 ml suc de trifoi rosu, preparat (la mixer) din partea ierboasa cu flori cu tot, dizolvat in 200 ml apa (sau infuzie de trifoi rosu, o lingura planta uscata la o cana de apa clocotita). Se poate adauga si o lingurita de miere. In cazul toxiinfectiilor cu peste se bea o lingura de rachiu de anason dizolvat in 200 ml apa imediat ce s-a constatat infectarea.
In zilele de vara, toxiinfectiile alimentare pot fi un pericol mai mare decat credem. Oricat de proaspete ar fi alimentele, oricat de convinsi am fi ca le-am preparat corect, exista riscul sa consumam si alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii. La temperaturi crescute, acesti microbi se dezvolta in voie si numai o igiena stricta si o atentie sporita ne pot scapa de necazuri. Toxiinfectiile alimentare se manifesta prin greata si varsaturi si, de obicei, trec de la sine in cateva zile, cu aport serios de lichide si hrana usoara. Dar, daca microbul este puternic, pacientul risca sa se imbolnaveasca grav si chiar sa-si piarda cunostinta. Nu e de glumit cu intoxicatiile alimentare, nici cu cele cu ciuperci, cu tutun, cu alcool, cafea, metale grele sau medicamente. Asemenea situatii reprezinta o urgenta medicala. Medicina populara are si ea leacuri pentru intoxicatii, extrem de eficiente in prima faza sau alaturi de tratamentul ulterior, indicat de medic. Este bine sa le cunoastem si sa avem la indemana antidoturi pentru intoxicatii.
Cand ne pandeste toxiinfectia alimentara?
Toxiinfectiile alimentare se produc in urma consumarii unor produse infestate cu microorganisme daunatoare, acestea proliferand in aceasta perioada, la caldura si umezeala. Alimentele cele mai susceptibile la contaminarea cu microbi sunt cele nepasteurizate: lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum branza sau smantana. Cele mai periculoase sunt lactatele cumparate de la vanzatori ambulanti, care le transporta si le depoziteaza in conditii improprii. De asemenea, vara trebuie sa fim atenti si la carne. Poate fi nociva carnea insuficient preparata (carnat crud, friptura in sange), pestele sau puiul infestat, scoicile, melcii sau molustele contaminate si insuficient preparate. Numarul persoanelor care fac toxiinfectie alimentara dupa ce au consumat produse din carne este mai mare decat al celor care se imbolnavesc de la branzeturi. Suntem mai expusi toxiinfectiilor alimentare atunci cand calatorim in tari in curs de dezvoltare. Persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau personalul sanitar prezinta de asemenea risc crescut de toxiinfectie alimentara. ªi alimentele sanatoase pot fi contaminate in timpul procesului de preparare. In mod normal, organele si tesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme, astfel ca acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea. Fructele si legumele pot fi contaminate daca sunt irigate cu apa infestata sau daca au crescut cu ingrasaminte naturale. Alimentele curate pot intra in contact cu microorganisme patogene din praf, pamant, apa. Toxina care produce toxiinfectia se poate gasi si in oua, maioneze, frisca, inghetata.
Crampe si varsaturi
Toxiinfectiile alimentare apar si in cazul recipientelor nespalate in care se pregateste mancarea. De aceea, prioritare trebuie sa fie regulile stricte de spalare si curatare a fructelor, legumelor si, nu in ultimul rand, a veselei. Mai conteaza si termenul de valabilitate. Cititi etichetele cu atentie, nu cumparati produse expirate sau cu termen apropiat de ultima zi de valabilitate. Atentie cum depozitati alimentele in frigider. Daca nu sunt refrigerate la temperatura optima, microbii se pot dezvolta in voie. Orice aliment care nu vi se pare proaspat trebuie aruncat. Procesarea si pregatirea in conditii neigenice pot permite inmultirea bacteriilor chiar pana la acel punct in care nici pregatirea corecta nu le mai poate distruge pe toate. Persoanele care prezinta un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt femeile insarcinate, sugarii, prescolarii, varstnicii si persoane cu sistem imunitar compromis (cei cu diabet zaharat sau HIV-SIDA). Bolnavul care a mancat ceva infestat va prezenta urmatoarele simptome: greturi, varsaturi, diaree, crampe abdominale, slabiciune din ce in ce mai puternica (pana la totala epuizare), tegumente palide, deshidratare. Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea precum si durata acestora, depind de tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului si starea generala de sanatate. De obicei, in jumatate de ora de la ingestia alimentului contaminat ar trebui sa apara greata, la unele persoane perioada de latenta poate dura si o zi. Microorganismele sunt rezistente la aciditatea gastrica, de aceea trec prin stomac si ajung la nivelul intestinului subtire, unde se prind de peretii acestuia si incep sa se multiplice.
Cei mai raspanditi microbi
Unii microbi raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in circulatia sangvina, iar altele invadeaza diferite tesuturi si organe. Dintre aceste microorganisme, cateva sunt mai des intalnite. Astfel, Clostridium botulinum este o bacterie care provoaca botulismul si care contine o neurotoxina capabila sa duca la paralizie. Se manifesta abia dupa 18-36 ore de la infectie, simptomele fiind ameteli, vorbire incoerenta, dificultati de respiratie si de inghitire, voma, diaree, slabiciune generalizata si vedere dubla. Paralizia progreseaza din regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul. Botulismul apare, in mod frecvent, in urma consumului de legume sarace in acid sau carnuri care n-au fost conservate corespunzator, adesea in casa. Toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, Toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani. Listerioza poate provoca febra, dureri musculare si cateodata greata si diaree. Daca infectia se raspandeste la nivelul sistemului nervos, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), intepenirea cefei cu durere accentuata, confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Salmonella este o bacterie care se gaseste in carne, preparate din carne, tocaturi, mezeluri, preparatele din oua. Apare in special in friptura de pasare, lapte si peste cand nu sunt depozitate la rece. Salmoneloza, este o toxiinfectie alimentara cu diaree severa care uneori poate dura mai mult de o saptamana si necesita spitalizare. Staphylococcus aureus se dezvolta mai ales in alimentele care contin proteine si sare in cantitate mare: branzeturi sau lactate de orice fel. Toxiinfectia alimentara cu E. coli O157:H7 (tulpina inalt patogena, extrem de agresiva) poate provoca o infectie grava cu complicatii sanguine si renale severe si apar mai frecvent in randul copiilor sub 5 ani precum si a persoanelor cu varste peste 65 ani. Hamburgerii tinuti prea putin in cuptor pot usura dezvoltarea acestei bacterii, care se gasette in intestinele omului si in cele ale vitelor.
Ce mancam, ce bem?
Cel mai important remediu in toxiinfectiile alimentare este prevenirea deshidratarii, cauzata de diaree si varsaturi. De aceea este necesar sa se consume cat mai multa apa, pentru rehidratare, dar si pentru eliminarea toxinelor din organism. Primul ajutor consta in chemarea medicului, atunci cand: s-au ingurgitat peste, fructe de mare sau ciuperci, s-a instalat febra mare, scaunul e cu sange sau are culoare inchisa, tenul sau ochii se ingalbenesc, voma contine sange, urina are culoare inchisa, apar palpitatii puternice ale cordului si ameteli, voma sau diareea dureaza mai mult de trei zile. Cele mai multe cazuri de intoxicatii alimentare raspund la tratamente simple: odihna la pat si multe lichide. Pana nu se linisteste stomacul, consumul altor alimente inrautateste lucrurile. Alimentele usor digerabile, precum supele de legume, sunt cele mai indicate. Remediile naturiste sunt preferabile medicamentelor care pot interfera cu incercarile organismului de a elimina toxinele. Luati carbune activ sau argila alimentara pentru a absorbi si a inlatura toxinele din tubul digestiv. Ajutati ficatul sa proceseze toxinele cu seminte din scaiete de lapte. O doza mare de vitamina C cu bioflavonoide poate ajuta la eliminarea toxinelor din corp. Masati usor tot capul. Feriti-va de alimente grase sau dulci. Daca deshidratarea este severa si reechilibrarea hidroelectrolitica nu poate fi realizata la domiciliu, este recomandata internarea in spital pentru perfuzii. Trebuie evitate bauturile energizante, carbogazoase si sucurile din fructe care contin prea mult zahar. Mai indicate sunt ceaiurile de plante, compoturile proaspete sau zeama de legume. Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez, sos de mere, paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele condimentate, fructele proaspete, alcoolul, cafeaua si produsele lactate. Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare, pentru ca se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene, precum si de toxinele acestora. De asemenea, antibiotice nu se iau decat la indicatia medicului.
Necazuri cu ciupercile otravitoare
Oamenii mananca fie ciuperci otravitoare, pe care nu le cunosc si se pacalesc, fie ciuperci comestibile care au extras din sol substante nocive (ajunse acolo datorita poluarii cu metale grele, deversari de deseuri toxice). Simptomele intoxicarii cu ciuperci sunt: greata si voma repetate, dureri abdominale, diaree puternica, uneori cu sange si mucozitati. Simptomele apar brusc, dar evolueaza rapid. La copii simptomele apar mai repede, sunt mult mai puternice, adesea se instaleaza coma hepatica, de multe ori cu final letal. Primele semne ale intoxicatiei apar cam la 30 de minute dupa consumare (uneori insa pana la sase ore). In cazurile de intoxicatii cu ciuperci comestibile, simptomele apar dupa una-trei ore de la consumare. Leacurile cunoscute din batrani pentru combaterea intoxicatiei sunt multe. Peste trei linguri de amestec de plante (cinci parti trifoi rosu, doua parti scoarta de stejar macinata, cinci parti coada-calului) se toarna un litru de apa in clocot, se fierbe inca un minut, se strecoara. Se iau cate 100 ml din acest preparat, de sase ori pe zi. Sau se poate inghiti putina cenusa de pere. Se picura ulei de trandafir in miere si se iau mai multe lingurite. Uleiul obtinut din seminte de urzica mare, adunate toamna, in perioada de luna noua, este cel mai bun remediu in otravirile cu ciuperci. Administrarea de ceaiuri depurative ajuta organismul sa se refaca mai usor. Cele mai bune sunt cele de pir, osul iepurelui, cicoare, mesteacan, musetel, menta. Se foloseste un singur fel de planta. Ceiurile trebuie baute neindulcite sau cu zeama de lamaie. Provocarea varsaturilor este contraindicata la: victime inconstiente, in caz de convulsii, ingestie de substante caustice. In cazul unei intoxicatii se va solicita ajutor medical calificat apeland 112. Exista si un serviciu telefonic de urgenta: TOXAPEL (01)21.061.183, (01)21.062.282.
Intoxicatii cu alcool, tutun, cafea
In caz de intoxicatie cu alcool, simptomele sunt: roseata puternica a fetei, urmata apoi de o paloare brusca, stare de agitatie, alternand cu somnolenta, un miros puternic de alcool degajat, spuma la gura, un somn cu lesin, apoi chiar o stare de pierdere a cunostintei. Starile de febra sunt urmate de transpiratie rece, pupilele se dilata, apoi apar tulburari respiratorii, stop respirator si chiar stop cardiac. Se amesteca patru parti izma buna, doua parti leustean, patru parti dafin. Din acest amestec se iau trei linguri, se oparesc cu un litru de apa in clocot, se clocotesc inca 30-60 secunde. Se lasa sa se traga o ora si se strecoara. Din acest preparat trebuie sa se bea cate 50 ml de patru-sase ori pe zi. O alta reteta (prin care se completeaza si lipsa de potasiu, ce duce, se pare, la dorinta de a bea) este administrarea celui aflat in prag de coma alcoolica a unei cantitati de 500-600 g miere, cate una-doua linguri la fiecare sfert de ora, dupa care se bea cate un pahar de apa minerala sau ceai de plante (salvie, menta, cimbru). Intoxicatiile cu tutun apar in cazul persoanelor care fumeaza mult, dar si al nefumatorilor care stau in aer suprasaturat cu fum de tigara. Cei ce beau multa cafea se pot intoxica si ei. Apar dureri de cap, ameteli, greturi, varsaturi, diaree, transpiratie rece, micsorarea pupilelor, slabirea auzului si vazului (in intoxicatiile tabacice), zgomot in urechi, ameteala, greturi, palpitatii (in cazul intoxicatiei cu cafea). Trebuie sa se bea multa apa minerala sau lapte. Exista si un alt remediu: se amesteca sapte linguri de musetel (floare) cu un litru frisca si se fierbe timp de 5 minute in clocot. Se lasa o ora si se ia imediat prima portie de 300 ml, restul, in doze de 200 ml, de trei ori pe zi.
Intoxicatii cu medicamente
In caz de intoxicatii cu narcotice si somnifere apar simptome ca: excitatie psihomotoare, dilatarea pupilelor, zgomote in urechi, halucinatii vizuale foarte sugestive. Ulterior se constata starea comatoasa, spasme si oprirea respiratiei. Pentru neutralizarea efectelor narcoticelor, se amesteca doua parti de pasiflora, doua parti de cartof dulce, patru parti busuioc si trei parti efedra. Din acest amestec se iau trei linguri, peste care se toarna 800 ml apa in clocot. Se mai fierbe 30-60 secunde, se lasa o ora si se strecoara. Se vor bea cate 30 ml de sase ori pe zi. Din amestec, se pun trei linguri in ulei de arahide la macerat. Se ia, de trei ori pe zi, cate o lingura din acest extract, o perioada mai mare de timp.
Cum ne ferim de intoxicatii alimentare?
- Spalati-va pe maini nu doar cand mancati, ci si cand manevrati alimentele.
- Daca sunteti bolnav, lasati pe altcineva sa pregateasca masa.
- Congelati carnea de orice fel si nu o lasati sa ajunga la temperatura camerei dupa ce a fost gatita.
- Pastrati curate suprafetele de preparat, fundurile de taiat, ustensilele de gatit. Spalati si frecati cu apa si detergent orice lucru a fost atins de o bucata de carne.
- Aruncati cutiile de conserve umflate, inclusiv lactatele, ouale crapate si orice aliment cu gust sau miros neplacut.
Gatiti cu atentie, in asa fel incat sa dispara culoarea roz din carne, iar pestele sa se inmoaie (macereze).
Spalati ouale inainte de a le depozita in frigider.
- Alimentele servite la picnic ar trebui tinute intr-un racitor pana le mancati.
Cititi si Ciupercile