Teiul

Florile de tei, leac inmiresmat

Cel mai bun ceai pentru insomnie, guturai, dureri de cap si hipertensiune e cel de flori de tei

  • O baie binefacatoare

Extern, florile de tei sunt excelente adaugate la baie. Linistesc copiii hiperactivi si bolnavii de tuse convulsiva. Pentru baie terapeutica, se face o infuzie din 600 g de flori uscate la 3,5 litri de apa clocotita. Dupa strecurare, lichidul rezultat se amesteca cu apa din cada care trebuie sa aiba temperatura de 36 grade C. Se sta in cada 20-25 minute. De regula, baile se fac seara, deoarece teiul are efect calmant si imbie la somn. in cosmetica, florile de tei sunt ingrediente valoroase. Compresele cu infuzie, preparata din 5 g de flori de tei la o cana de apa, sunt excelente pentru indepartarea petelor maronii de pe piele si pentru tratarea tenului uscat. Compresele cu infuzie de flori de tei in amestec cu flori de albastrele sunt recomandate in cazul cearcanelor. Se tin pe pleoape 10-15 minute inainte de culcare. Infuzia de flori de tei ajuta si in hranirea si inviorarea tenurilor ofilite. Este recoamndata si pentru spalarea fetei dupa demacheiere. Pentru ten iritat, se fierb doua lingurite de flori de tei si o lingurita de flori de musetel intr-un pahar cu lapte, vreme de un minut, apoi se lasa la racit. Se filtreaza preparatul si se aplica sub forma de comprese. Decoctul din flori de tei este o lotiune tonica, redand prospetimea obrazului si estompand ridurile.

In curand teii se vor umple de floare si ne vom bucura de parfumul lor deosebit. Raiul albinelor, teiul ne ofera si nenumarate produse farmaceutice naturale. Puterile vindecatoare ale teiului stau in frunze, coaja, seva si flori si au fost descoperite din cele mai vechi timpuri. Copacul insusi este sursa de sanatate. Pregatiti-va sa culegeti florile acestui arbore pentru a avea in farmacia de acasa cele mai valoroase medicamente pentru tot restul anului.

  • Calmant natural

Mireasma florilor de tei calmeaza si ne face mai meditativi. Copacul are acelasi rol, dand o senzatie de caldura si pace. De aceea, cine planteaza un tei in fata casei, va avea parte de liniste. Dincolo de energia lui benefica, teiul ne ofera si remedii naturale. Florile lui contin colinina, acetilcolina, flavonoide si saponine, dar si ulei volatil, cel care le confera mirosul imbatator. Cele cu un continut mai mare de tanin si unul mai mic de mucilagii produc un ceai mai aromat. Acest ceai este recunoscut drept cel mai eficient calmant natural. De aceea, ceaiul de flori de tei este bun in insomnie, stari de anxietate si nervozitate. Infuzia se prepara simplu, dintr-o lingurita cu flori la 250 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 5-10 minute si se beau 3-4 ceaiuri caldute pe zi, indulpanae cu miere de albine. Cunoscut pentru faptul ca nu provoaca efecte secundare (in afara de o stare de somnolenta), ceaiul din flori de tei poate fi utilizat pe o perioada mai mare de timp si poate fi prescris si copiilor. Acelasi ceai reduce inflamatia cailor respiratorii si ajuta la eliminarea secretiilor bronhice.

  • Pentru raceala si gripa

Ceaiul din flori de tei nu trebuie sa lipseasca niciunui bolnav de gripa si raceala, deoarece, stimuland transpiratia, face sa scada febra si ajuta si in expectoratie. Florile de tei intra in compozitia ceaiului impotriva tulburarilor cardiace. Asociate cu musetel si menta, florile de tei usureaza digestia si tonifica mucoasa gastrica. De asemenea, ceaiul este un remediu eficient in dureri de cap, colici abdominale si febra musculara. Se poate folosi si pentru calmarea simptomelor menstruale. Efectul relaxant si actiunea benefica a flavonoidelor asupra arterelor fac din florile de tei un remediu util pentru reducerea presiunii sangelui si a arterosclerozei. Este un remediu util in tratamentul palpitatiilor. O infuzie calda de tei are si efecte diuretice, ajutand la eliminarea toxinelor din organism pe cale urinara. Ceaiul de flori de tei, la care se adauga bicarbonat de sodiu, este utilizat sub forma de gargara in inflamatii ale amigdalelor. Se face infuzie din 25 g de flori la 250 ml apa clocotita, la care se adauga 5 g de bicarbonat de sodiu. Un studiu japonez arata ca principiile active din teiul argintiu au efecte hepatoprotectoare. Pentru tratarea hepatitelor cu posibila evolutie spre ciroza se recomanda 2-3 cani de infuzie de tei pe zi, in cure de patru saptamani, urmate de alte patru saptamani de pauza. Ceaiul din florile teiului cu frunze in forma de inima are efecte de inhibare a multiplicarii celulelor tumorale.

  • Leac pentru timiditate si colite

Pulberea se prepara din flori foarte bine uscate si maruntite si date prin rasnita electrica de cafea. Se administreaza ca adjuvant in hipertensiunea arteriala, in cure de 60 de zile, cu pauza de 15 zile. Se ia cate o lingurita de pulbere, de trei ori pe zi. Arsurile din gastrite sunt alinate si vindecate cu pulbere de tei. Se ia cate o lingurita de pulbere de trei-patru ori pe zi, inainte de masa si se consuma mari cantitati de infuzie de tei, neindulcita. Tinctura se obtine umpland o jumatate de borcan cu pulbere din flori de tei peste care se toarna alcool de 40 de grade. Se amesteca bine si se lasa la macerat zece zile, dupa care se filtreaza si se pastreaza in sticle mici, de culoare inchisa. Extractul vegetal din muguri de tei argintiu este recomandat pentru afectiuni psihice, cardiovasculare, hepatice si biliare. De asemenea, este util celor timizi, insomniaci, hipertensivi, cu colite spastice. Extractul hidroalcoolic de tei are si el actiune neurosedativa, antispastica, emolienta (fluidifica secretiile bronsice), sudorifica, fiind indicat in palpitatii, nervozitate, surmenaj, insomnii, stari gripale, bronsite, tuse spastica, nevralgii. Se administreaza 25 picaturi de extract diluate in 50 ml apa, de 2 ori pe zi. Extern, se foloseste in comprese, cataplasme si masaj, in caz de convulsii febrile la copii, convalescenta, astenie. Uleiul bogat in grasimi extras din florile de tei poate trata cu succes hemofilia, tulburarile digestive de origine nervoasa, iritabilitatea, insomnia, raceala.

  • Carbune, scoarta, frunze

De la tei mai folosim si frunzele tinere, foarte bune in salate. Se pot adauga in salate chiar flori de tei, pentru ca vor da un gust deosebit. Se mai gasesc in magazinele naturiste si carbune de tei, un excelent remediu pentru menstruatia abundenta, cat si pentru afectiuni digestive, intoxicatii cu medicamente, afectiuni cardiace sau astm bronsic. Carbunele din lemn de tei era folosit in satele românesti ca leac sigur contra ulcerului stomacal si a constipatiei. Se administrau 1-2 lingurite de carbune pisat, amestecat in lapte sau apa. Lemnul de tei (partea alba a scoartei) este cunoscut pentru proprietatile terapeutice deosebite: sporeste secretia si eliminarea bilei, calmeaza durerile de stomac, dilata vasele de sange, faciliteaza eliminarea digestiva si renala. Lemnul de tei ajuta in eliminarea toxinelor din organism, in caz de litiaza urica si in tulburari de origine hepatica. Din scoarta se poate prepara un decoct, care poate fi folosit pentru comprese, ce se aplica pe arsuri, furuncule, plagi dureroase si flegmoane. Scoarta are proprietati antispastice, vasodilatatoare, fiind utilizata in afectiuni hepato-biliare si in migrene. Indiferent care parte a teiului o folosim in scop terapeutic, se recomanda sa nu fie administrate intern doze mai mari decat cele precizate si nu pe perioade lungi, deoarece poate aparea dependenta.

  • Stiati ca?

- Romanii considerau ca teiul simboliza iubirea conjugala si fidelitatea in cuplu.

- Triburile germanice credeau ca teiul este arborele pacii si al dreptatii. De aceea, orice judecata se facea sub un tei, ca judecatorul sa poata da verdictul corect.

- In credinta populara poloneza, teiul din fata casei apara de duhuri rele.

- Francezii cred ca, daca mirii trec pe sub un tei, nu se mai despart niciodata.

- In Bucovina, se impodobesc mormintele cu ramuri de tei inflorite, pentru a aduce mortilor pacea si impacarea.

- In astrologie, teiul e asociat cu luna, miresmei sale fiindu-i atribuit un efect afrodisiac.

- O fata de perna umpluta cu flori de tei uscate alunga cosmarurile.

- Teiul poate trai 1.150 de ani.

Cititi si Carbunele si Cenusa si Parfumuri si Terapia florala si Suc de soc.