Embedded Files
The article previously processed by Ayord: Site web / Sitio web
The following article processed by Ayord:
Page start up on 30.09.2024_10.41 (UTC+2 / Paterna, Valencia, España). 21ºC, Humedad 64%, Viento 3 km/h 39°30'24.1"N 0°26'40.3"W
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Caseta informativa
Wikipedias de Wikipedia.
Idioma - Wikipedia en español. > 08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Website - English Wikipedia. > 0.
Идиом - Русская Википедия. > 12:04, 9 марта 2023 AbiyoyoBot обсуждение вклад м 1.661 байт (+24)
Idiom - Wikipedia în limba română. > 09:35 19 sep 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 7.978 bytes (+112) <==> Wikipedia în limba română / Wikipedia en rumano.
+ 13 languages.
Non-wikipedias.
Idioma - EcuRed (Enciclopedia Colaborativa Cubana). > 23:38 22 ago 2019 Carlos idict (discusión | contribuciones) m . . (3.875 bytes) (-21) <==> Wikipedia în limba cubaneză / Wikipedia en cubano <==> EcuRed, organul online de îndoctrinare cubaneză, are probleme > mayo 12, 2024 / EcuRed, el órgano cubano de adoctrinamiento online, está en problemas > mayo 12, 2024
Grădină împrejmuită / Jardín vallado > Page start up on 11.01.2024_01.12 (UTC+1).
Cognat / Cognado > Page start up on 18.01.2022_00.00 (UTC+1 / Paterna, España) .
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Idioma - Wikipedia en español. > 08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Índice
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Véase también
Portal:Lenguas. Contenido relacionado con Lenguas.
Referencias
Enlaces externos
(3.241 bytes)
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Índice
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Véase también
Portal:Lenguas. Contenido relacionado con Lenguas.
Referencias
Enlaces externos
Idiom - Wikipedia în limba română
09:35 19 sep 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 7.978 bytes (+112)
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome[1], la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști[2] includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.[3]
După lingvistul francez Philippe Blanchet,
„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim[4] și o conștiință lingvistică specifice[5].”
În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia[6].
„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate[7].
Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi[8].
Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”[5].
Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei[9]. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”[1].
Note
Surse bibliografice
Vezi și
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Índice
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Véase también
Portal:Lenguas. Contenido relacionado con Lenguas.
Referencias
Enlaces externos
08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Índice
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Véase también
Portal:Lenguas. Contenido relacionado con Lenguas.
Referencias
Enlaces externos
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Idiom - Wikipedia în limba română
09:35 19 sep 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 7.978 bytes (+112)
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome[1], la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști[2] includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.[3]
După lingvistul francez Philippe Blanchet,
„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim[4] și o conștiință lingvistică specifice[5].”
În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia[6].
„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate[7].
Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi[8].
Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”[5].
Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei[9]. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”[1].
Note
Surse bibliografice
Vezi și
Idiom - Wikipedia în limba română
09:35 19 sep 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 7.978 bytes (+112)
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome[1], la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști[2] includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.[3]
După lingvistul francez Philippe Blanchet,
„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim[4] și o conștiință lingvistică specifice[5].”
În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia[6].
„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate[7].
Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi[8].
Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”[5].
Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei[9]. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”[1].
Note
Surse bibliografice
Vezi și
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
08:35 26 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 3.931 bytes (0)
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Índice
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Véase también
Portal:Lenguas. Contenido relacionado con Lenguas.
Referencias
Enlaces externos
Idiom - Wikipedia în limba română
09:35 19 sep 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 7.978 bytes (+112)
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome[1], la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști[2] includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.[3]
După lingvistul francez Philippe Blanchet,
„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim[4] și o conștiință lingvistică specifice[5].”
În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia[6].
„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate[7].
Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi[8].
Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”[5].
Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei[9]. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”[1].
Note
Surse bibliografice
Vezi și
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
Column A.
Original text.
Un idioma (del latín: idiōma, y este del griego: ιδίωμα 'peculiaridad, idiosincrasia, propiedad') o lengua (del latín: lingua) es un sistema de comunicación verbal (lengua oral y gráfica) o gestual (lengua signada), propia de una sociedad humana.
Cada idioma se subdivide en dialectos (por definición, cada una de las formas en que se habla un idioma o lengua en una región específica), pero actualmente se duda que exista un criterio válido para hacer tal división (de idiomas o lenguas en dialectos) de una manera objetiva y segura. La determinación de si dos variedades lingüísticas son parte o no del mismo idioma es más una cuestión sociopolítica que lingüística.
Column B.
O limbă (din latină: idioma, iar aceasta din greacă: ιδίωμα „particularitate, idiosincrazie, proprietate”) sau limba (din latină: lingua) este un sistem de comunicare verbală (limbaj oral și grafic) sau gestual (limba semnelor), propriu-zis. a unei societăţi umane.
Fiecare limbă este subdivizată în dialecte (prin definiție, fiecare dintre modurile în care se vorbește o limbă sau o limbă într-o anumită regiune), dar în prezent se îndoiește că există un criteriu valid pentru a face o astfel de împărțire (de limbi sau limbi în dialecte) într-un mod obiectiv și sigur. Determinarea dacă două varietăți lingvistice fac sau nu parte din aceeași limbă este mai mult o problemă sociopolitică decât una lingvistică.
Column Z.
Un idiom (din latină: idioma, iar aceasta din greacă: ιδίωμα „particularitate, idiosincrazie, proprietate”) sau limba (din latină: lingua) este un sistem de comunicare verbală (limbaj oral și grafic) sau gestual (limbajul semnelor), propriu-zis a unei societăţi umane.
Fiecare limbă este subdivizată în dialecte (prin definiție, fiecare dintre modurile în care se vorbește o limbă sau o limbă într-o anumită regiune), dar în prezent se îndoiește că există un criteriu valid pentru a face o astfel de împărțire (de limbi sau limbi în dialecte) într-un mod obiectiv și sigur. Determinarea dacă două varietăți lingvistice fac sau nu parte din aceeași limbă este mai mult o problemă sociopolitică decât una lingvistică.
Index
1 Număr de limbi
1.1 Clasificare
2 Lista de limbi
3 Vezi de asemenea
4 Referințe
5 Legături externe
Index
1 Număr de limbi
1.1 Clasificare
2 Lista de limbi
3 Vezi de asemenea
4 Referințe
5 Legături externe
Número de idiomas
El número de idiomas generalmente aceptado está en torno a siete mil o siete mil quinientos. El Etnólogo: Lenguas del Mundo, en su resultado del año 2009, indica que hay alrededor de seis mil novecientos nueve lenguas en el mundo. Sin embargo, el número de idiomas actualmente hablados es difícil de precisar debido a los siguientes factores:
En primer lugar, no hay un criterio universal que permita decidir si dos hablas con cierto grado de inteligibilidad mutua, deben considerarse dialectos de un mismo idioma histórico o dos lenguas diferentes.
En segundo lugar, existen áreas del planeta insuficientemente estudiadas como para precisar si los grupos humanos presentes en ellas hablan realmente las mismas lenguas que otros grupos humanos más conocidos. Esto se aplica especialmente a Nueva Guinea; ciertas áreas de la selva amazónica donde existe constancia de más de cuarenta tribus no contactadas; el área del sureste del Tíbet, oeste de Nepal y norte de Birmania, y las lenguas de las islas Andamán.
En tercer lugar, de tanto en tanto se descubren hablantes o personas que recuerdan alguna lengua que se presuponía extinta, y que son capaces de emplearla en su vida cotidiana. Así sucedió con el kusunda de Nepal o el ópata de México que habían sido dados por extintos, pero décadas más tarde se encontraron hablantes que conocían la lengua.
Numărul de limbi
Numărul general acceptat de limbi este de aproximativ șapte mii sau șapte mii cinci sute. Etnologul: Limbi ale lumii, în rezultatele sale din 2009, indică faptul că există aproximativ șase mii nouă sute nouă limbi în lume. Cu toate acestea, numărul de limbi vorbite în prezent este dificil de identificat din cauza următorilor factori:
În primul rând, nu există un criteriu universal care să ne permită să decidem dacă două limbi cu un anumit grad de inteligibilitate reciprocă ar trebui să fie considerate dialecte ale aceleiași limbi istorice sau două limbi diferite.
În al doilea rând, există zone ale planetei care au fost insuficient studiate pentru a determina dacă grupurile umane prezente în ele vorbesc într-adevăr aceleași limbi ca și alte grupuri umane mai cunoscute. Acest lucru este valabil mai ales pentru Noua Guinee; anumite zone din pădurea tropicală amazoniană în care există dovezi ale a mai mult de patruzeci de triburi necontactate; zona din sud-estul Tibetului, vestul Nepalului și nordul Birmaniei și limbile insulelor Andaman.
În al treilea rând, din când în când se descoperă vorbitori sau oameni care își amintesc o limbă despre care se presupunea că a dispărut și care sunt capabile să o folosească în viața lor de zi cu zi. Așa s-a întâmplat cu Kusunda din Nepal sau Opata din Mexic, care fuseseră considerate dispărute, dar zeci de ani mai târziu au fost găsiți vorbitori care cunoșteau limba.
Numărul de limbi
Numărul general acceptat de limbi este de aproximativ șapte mii sau șapte mii cinci sute. Etnologul: Limbi ale lumii, în rezultatele sale din 2009, indică faptul că există aproximativ șase mii nouă sute nouă limbi în lume. Cu toate acestea, numărul de limbi vorbite în prezent este dificil de identificat din cauza următorilor factori:
În primul rând, nu există un criteriu universal care să ne permită să decidem dacă două limbi cu un anumit grad de inteligibilitate reciprocă ar trebui să fie considerate dialecte ale aceleiași limbi istorice sau două limbi diferite.
În al doilea rând, există zone ale planetei care au fost insuficient studiate pentru a determina dacă grupurile umane prezente în ele vorbesc într-adevăr aceleași limbi ca și alte grupuri umane mai cunoscute. Acest lucru este valabil mai ales pentru Noua Guinee; anumite zone din pădurea tropicală amazoniană în care există dovezi ale a mai mult de patruzeci de triburi necontactate; zona din sud-estul Tibetului, vestul Nepalului și nordul Birmaniei și limbile insulelor Andaman.
În al treilea rând, din când în când se descoperă vorbitori sau oameni care își amintesc o limbă despre care se presupunea că a dispărut și care sunt capabile să o folosească în viața lor de zi cu zi. Așa s-a întâmplat cu Kusunda din Nepal sau Opata din Mexic, care fuseseră considerate dispărute, dar zeci de ani mai târziu au fost găsiți vorbitori care cunoșteau limba.
Clasificación
Artículos principales: Familias de lenguas y Tipología lingüística.
Sin embargo, la lingüística histórica ha podido establecer que todas esas lenguas derivan de un número mucho más reducido de familias de lenguas. Ese hecho sirve habitualmente de base para la clasificación filogenética de las lenguas del mundo. Además de ese tipo de clasificación también se pueden hacer diversos tipos de clasificación tipológica, referidas al tipo de estructuras presentes en una lengua y no a su origen histórico o su parentesco con otras lenguas.
Clasificare
Articole principale: Familii de limbi și tipologie lingvistică.
Cu toate acestea, lingvistica istorică a reușit să stabilească că toate aceste limbi derivă dintr-un număr mult mai mic de familii de limbi. Acest fapt servește de obicei ca bază pentru clasificarea filogenetică a limbilor lumii. Pe lângă acest tip de clasificare, se pot face și diverse tipuri de clasificare tipologică, referindu-se la tipul de structuri prezente într-o limbă și nu la originea ei istorică sau relația sa cu alte limbi.
Clasificare
Articole principale: Familii de limbi și tipologie lingvistică.
Cu toate acestea, lingvistica istorică a reușit să stabilească că toate aceste limbi derivă dintr-un număr mult mai mic de familii de limbi. Acest fapt servește de obicei ca bază pentru clasificarea filogenetică a limbilor lumii. Pe lângă acest tip de clasificare, se pot face și diverse tipuri de clasificare tipologică, referindu-se la tipul de structuri prezente într-o limbă și nu la originea ei istorică sau relația sa cu alte limbi.
Lista de idiomas
Idiomas por orden alfabético
Artículo principal: Anexo:Idiomas por orden alfabético
Idiomas por número de hablantes
Artículo principal: Anexo:Lenguas por número de hablantes
Lista de limbi
Limbi în ordine alfabetică
Articolul principal: Anexă: Limbi în ordine alfabetică
Limbi după numărul de vorbitori
Articolul principal: Anexă: Limbi după numărul de vorbitori
Lista de limbi
Limbi în ordine alfabetică
Articolul principal: Anexă: Limbi în ordine alfabetică
Limbi după numărul de vorbitori
Articolul principal: Anexă: Limbi după numărul de vorbitori
Vezi de asemenea
Portal: Limbi. Conținut legat de limbi.
Gramatică
Vorbește
Jargon
Argou
Scoala oficiala de limbi străine
Traducere
Limbă
Limbă maternă
limbaj natural
Proiectul Rosetta
ISO 639
comunitate imaginată
Limbi pe Internet
Limbi inteligibile reciproc
Anexă: Lista limbilor indigene ale Americii
Vezi de asemenea
Portal: Limbi. Conținut legat de limbi.
Gramatică
Vorbește
Jargon
Argou
Scoala oficiala de limbi străine
Traducere
Limbă
Limbă maternă
limbaj natural
Proiectul Rosetta
ISO 639
comunitate imaginată
Limbi pe Internet
Limbi inteligibile reciproc
Anexă: Lista limbilor indigene ale Americii
Referencias
Enlaces externos
Referințe
Legături externe
Referințe
Legături externe
Lenguas mutuamente inteligibles . > 18:18 13 jul 2024 Stefbarbosa discusión contribs. 27.153 bytes +60 .
Limbi reciproc inteligibile.
Secțiunea 8. SECTION 8. Sección 8.
Column A.
Original text.
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome[1], la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști[2] includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.[3]
După lingvistul francez Philippe Blanchet,
„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim[4] și o conștiință lingvistică specifice[5].”
În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia[6].
„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate[7].
Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi[8].
Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”[5].
Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei[9]. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”[1].
Note
Surse bibliografice
Vezi și
(2,196 bytes)
Column B.
En lingüística, el término "idioma" (en rumano de la palabra francesa idiome, a su vez del latín idioma procedente de la palabra griega ἰδίωμα – idíōma) incluye el término "lengua", los términos que nombran los distintos tipos de lenguas. (por ejemplo "lengua criolla", "pidgin", "lingua franca", "lengua vehicular", etc.), variedades regionales de una lengua ("dialecto", "subdialecto", "grai") y variedades sociales de una lengua : "jerga", "jerga", etc. Algunos lingüistas también incluyen aquí el término "idiolecto". Por tanto, se puede hablar, por ejemplo, del idioma rumano, del idioma arrumano (macedorrumano), del idioma montañés, del idioma olteano, etc.
Según el lingüista francés Philippe Blanchet,
"Un idioma es una red mínima de sistemas lingüísticos individuales que se identifican a través de una autoglotonía y una conciencia lingüística específicas"
En general, el término “idioma” se utiliza cuando el tema abordado por el investigador no requiere que éste opte por alguno de los términos “lengua”, “dialecto”, “subdialecto” y “habla”, especialmente cuando resulta difícil o Incluso imposible detenerse en uno de ellos.
"Idioma" es un término particularmente útil en sociedades multilingües, como las de la mayoría de los países africanos, donde coexisten muchas variedades de lenguas que ni siquiera están suficientemente estudiadas.
El término “modismo” también se utiliza como género aproximado para definir términos que nombran tipos de lenguas o variedades de una lengua.
Porque la pregunta "¿idioma o dialecto?" A menudo provoca controversias extralingüísticas, algunos autores utilizan el término "modismo" para evitarlo. Pierre Blanchet, en la obra en la que lo utiliza, lo justifica por el deseo de "evitar las connotaciones ideológicas de la terminología tradicional".
Este término también se utiliza mal con el significado de "expresión idiomática", bajo la influencia de la palabra inglesa modismo que también tiene este significado, especialmente en materiales sobre el idioma inglés y su aprendizaje. Los diccionarios explicativos de la lengua rumana no dan el significado de "expresión idiomática" a la palabra "modismo".
Notas
Fuentes bibliográficas
Ver también
Jerga
Dialecto
discurso
Idiolecto
Jerga
idioma criollo
Lengua franca
Lengua macarrónica
Sociolecto
Variedad (lingüística)
Column Z.
En lingüística, el término "idioma" (en rumano de la palabra francesa idiome, a su vez del latín idioma procedente de la palabra griega ἰδίωμα – idíōma) incluye el término "lengua", los términos que nombran los distintos tipos de lenguas. (por ejemplo "lengua criolla", "pidgin", "lingua franca", "lengua vehicular", etc.), variedades regionales de una lengua ("dialecto", "subdialecto", "grai") y variedades sociales de una lengua : "jerga", "jerga", etc. Algunos lingüistas también incluyen aquí el término "idiolecto". Por tanto, se puede hablar, por ejemplo, del idioma rumano, del idioma arrumano (macedorrumano), del idioma montañés, del idioma olteano, etc.
Según el lingüista francés Philippe Blanchet,
"Un idioma es una red mínima de sistemas lingüísticos individuales que se identifican a través de una autoglotonía y una conciencia lingüística específicas"
En general, el término “idioma” se utiliza cuando el tema abordado por el investigador no requiere que éste opte por alguno de los términos “lengua”, “dialecto”, “subdialecto” y “habla”, especialmente cuando resulta difícil o Incluso imposible detenerse en uno de ellos.
"Idioma" es un término particularmente útil en sociedades multilingües, como las de la mayoría de los países africanos, donde coexisten muchas variedades de lenguas que ni siquiera están suficientemente estudiadas.
El término “modismo” también se utiliza como género aproximado para definir términos que nombran tipos de lenguas o variedades de una lengua.
Porque la pregunta "¿idioma o dialecto?" A menudo provoca controversias extralingüísticas, algunos autores utilizan el término "modismo" para evitarlo. Pierre Blanchet, en la obra en la que lo utiliza, lo justifica por el deseo de "evitar las connotaciones ideológicas de la terminología tradicional".
Este término también se utiliza mal con el significado de "expresión idiomática", bajo la influencia de la palabra inglesa modismo que también tiene este significado, especialmente en materiales sobre el idioma inglés y su aprendizaje. Los diccionarios explicativos de la lengua rumana no dan el significado de "expresión idiomática" a la palabra "modismo".
Notas
Fuentes bibliográficas
Ver también
Jerga
Dialecto
discurso
Idiolecto
Jerga
idioma criollo
Lengua franca
Lengua macarrónica
Sociolecto
Variedad (lingüística)
Page updated
Google Sites
Report abuse