Oficial

09.10.2018_11.30

Ne aflăm în a doua zi de după încheierea Referendumului 2018 pentru modificarea articolului 48 din Constituția Romaniei.

Încă nu am găsit afișate rezultatele finale oficiale, dar din ce s-a afișat ne-oficial până acum, se știe că există o probabilitate extrem de redusă că rezultatul final să arate altceva decât faptul că acest Referendum a fost invalidat prin lipsa de "cvorum", neprezentându-se la vot decât 3.857.308 cetățeni, din cei 18.260.281 alegatori înscriși, adică un procent de 21,1%.

Din acești 21,1% (3857308) cetățeni, 91,56% (3.351.732) cetățeni au votat "DA" (în favoarea modificării în Constituție), în timp ce 6,47% (249.412) cetățeni au votat "NU" (în favoarea rămânerii Constituției la forma ei inițială) iar 1,97% (76.111) au fost "voturi nule".

Eu mă număr printre acei 6,47%  (249.412) cetățeni care au votat "NU", făcându-mi publică opțiunea, și care pentru asta am primit tot soiul de calificative, inclusiv din acelea care au ca sinonime cuvântul "ipocrizie".

La modul subiectiv, tot omul poate arăta spre oricare alt om, acuzându-l de ipocrizie, dar hai să vedem cine e mai ipocrit, și de ce.

Eu, ca persoană, am avut de cand mă știu, în relațiile mele cu oamenii din jurul meu, un comportament mai degrabă oficial, decât altfel.

Acuma . . . bine, ce înseamnă oficial, ce definiție îi dau oamenii, cum este perceput acest cuvânt, care sunt sinonimele și antonimele lui?

L-am intrebat și pe Google, dar . . . puțină tratație are acest termen.

Ia să vedem

09.10.2018_11.30

Estamos en el segundo día desde la conclusión del referéndum de 2018 para modificar el artículo 48 de la Constitución rumana.

Aún no he encontrado publicados los resultados finales oficiales, pero por lo que se ha publicado extraoficialmente hasta ahora, se sabe que hay una probabilidad extremadamente baja de que el resultado final muestre algo más que el hecho de que este referéndum fue invalidado debido a la A falta de "quórum", sólo acudieron a votar 3.857.308 ciudadanos, de los 18.260.281 electores registrados, es decir un porcentaje del 21,1%.

De este 21,1% (3.857.308) ciudadanos, el 91,56% (3.351.732) ciudadanos votaron "SÍ" (a favor de la enmienda a la Constitución), mientras que el 6,47% (249.412) ciudadanos votaron "NO" (a favor de mantener la Constitución en su forma actual). forma original) y el 1,97% (76.111) fueron "votos nulos".

Estoy entre ese 6,47% (249.412) ciudadanos que votaron “NO”, haciendo pública mi opción, y por ello recibí todo tipo de etiquetas, incluidas aquellas que tienen como sinónimo la palabra “hipocresía”.

Subjetivamente, cualquier hombre puede señalar a cualquier otro hombre, acusándolo de hipocresía, pero veamos quién es más hipócrita y por qué.

Como persona, siempre he tenido, en mis relaciones con la gente que me rodea, un comportamiento más oficial que cualquier otra cosa.

Ahora. . . Bien, ¿qué significa oficialmente, qué definición le da la gente, cómo se percibe esta palabra, cuáles son sus sinónimos y antónimos?

También le pregunté a Google, pero... . . Este término tiene poco tratamiento.

Vamos a ver.

Idioma español 

 oficial, conforme el diccionario RAE

Del lat. tardío officiālis 'propio del deber', 'oficioso', 'ministro, oficial'.

La forma oficiala, solo en aceps. 6-8, en las que se usa t. oficial para el f.

1. adj. Que emana de la autoridad del Estado. Documento, lengua, noticia oficial.

2. adj. Dicho de una institución, de un edificio, de un centro de enseñanza, etc.: Que se sufraga con fondos públicos y está bajo la dependencia del Estado o de las entidades territoriales.

3. adj. Dicho de un alumno: Inscrito en un centro oficial, y que asiste a las clases.

4. adj. Reconocido por quien puede hacerlo de manera autorizada.

5. adj. En estilo cortesano, oficioso, hacendoso, cuidadoso.

6. m. y f. Persona que se ocupa o trabaja en un oficio.

7. m. y f. En un oficio manual, operario que ha terminado el aprendizaje y no es maestro todavía.

8. m. y f. Empleado que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara el despacho de los negocios en una oficina.

9. m. y f. Militar de categoría intermedia entre las de suboficial y oficial superior o jefe, que comprende los grados de alférez, teniente y capitán del Ejército y los de alférez de fragata, alférez de navío y teniente de navío en la Armada.

10. m. y f. En la Administración pública, persona que desempeña una función intermedia.

11. m. verdugo (‖ persona encargada de ejecutar la pena de muerte).

12. m. Carnicero que corta y pesa la carne.

13. m. provisor (‖ juez diocesano).

oficial de la sala

1. m. Auxiliar de los tribunales colegiados, de grado jerárquico inferior al de secretario.

2. m. En Madrid, escribano que actuaba en las causas criminales.

oficial de puente y cubierta

1. m. y f. Mar. oficial que se halla a las órdenes inmediatas del que manda el buque, efectúa las guardias de mar y de puerto, así como todas aquellas funciones de carácter técnico administrativo que losreglamentos o normas consuetudinarias le atribuyen.

oficial de secretaría

1. m. y f. Empleado de un ministerio, que tiene a su cargo el despacho de un negociado.

oficial general

1. m. y f. Cada uno de los generales de brigada, de división o tenientes generales en los ejércitos, y en la Armada los correspondientes a los cuerpos distintos del cuerpo general.

2. m. y f. En la Armada, cada uno de los contraalmirantes, vicealmirantes y almirantes.

oficial mayor

1. m. y f. En algunos organismos del Estado, funcionario público del que dependen servicios comunes, como inspección del personal administrativo, habilitación, registro, archivo, etc.

2. m. y f. Funcionario administrativo de mayor jerarquía o antigüedad en algunas dependencias oficiales.

oficial real

1. m. En diferentes lugares de las Indias, cierto ministro de capa y espada que con otros formaba tribunal y era su cuidado atender a la cuenta y razón de los caudales del rey.

oficial superior

1. m. y f. Mil. jefe (‖ militar).

primer, ra oficial

1. m. y f. Mar. El más antiguo de los oficiales enrolados en un buque mercante con título de capitán o piloto, jefe de los servicios de puente y cubierta, como más inmediato subordinado del capitán que ejerce el mando.

ser alguien buen oficial

1. loc. verb. coloq. Tener habilidad o inteligencia en cualquier materia.

enseñanza oficial

hora oficial

Limba romana

 Termenul "oficial", conform dictionarului DEX

 OFICIÁL, -Ă, oficiali, -e, adj.

1. Care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat; care emană de la o autoritate, de la un guvern, de la un stat; stabilit prin lege.

Declarație oficială.

 ▭ Totul trebuie vîndut pe loc, la preț oficial. De ce nu-ți faci datoria? GALAN, B. I 19. 

Convin și eu că n-ai însărcinări oficiale. SADOVEANU, Z. C. 177. 

La el se centralizează toate știrile acuma, cele oficiale, firește. REBREANU, R. II 76. 

Buletinul (sau, ieșit din uz, Monitorul ) oficial = publicație (periodică) în care se tipăresc legile, regulamentele, decretele, deciziile etc. autorităților de stat. 

Propriu actelor guvernamentale, documentelor administrației de stat, folosit în actele, în documentele administrației de stat. 

Stil oficial. 

Terminologie oficială.

 ▭ Cum ne-au părăsit limba latină oficială cu stingerea romanilor, asemine și limba slavonă ne lasă cu înființarea staturilor romîne. RUSSO, S. 71. 2. 

Care se conformează regulilor, formalităților, tradițiilor; care are caracter legal; aprobat, convenit între autorități. 

Sfeștania oficială trebuia să aibă loc la ora 9. SADOVEANU, O. VI 359. 

Mergem în vizită oficială la guvernator. BART, S. M. 21. 

◊ (Adverbial) Nu putem frecventa oficial spectacule unde se debitează în limbi străine. CARAGIALE, O. VII 33. 3. 

Fig. De o politețe rece, calculată; formal, stereotip. Ton oficial în conversație. 

▭ Bine, bine! Vocea devenise mai rece, mai oficială. GALAN, B. I 171. 2Ș 

(Adverbial) Sănătoasă, mersi, răspunse ea politicos și cam oficial. CONTEMPORANUL, VIII 119. – Pronunțat: -ci-al. – Variantă: (învechit) ofițial, -ă (RUSSO, S. 95) adj.

OFICIÁL, -Ă adj. 

1. Care emană de la guvern, de la o autoritate; declarat, publicat de o înaltă autoritate. 

◊ Buletinul oficial = periodic în care se publică legile, decretele etc. Marii Adunări Naționale, hotărârile guvernului etc.

 ♦ În stilul, în maniera actelor, a documentelor autorităților, ale statului. 

2. Care are caracter legal. 

3. (Fig.) Rece, stăpânit; stereotip, formal. [Var. ofițial, -ă adj. / cf. fr. officiel, lat. officialis].

OFICIÁL, -Ă adj. 

1. care emană de la guvern, de la o autoritate; publicat de o înaltă autoritate. ♦ buletinul ~ = periodic în care se publică acte normative. ◊ (despre limbă) propriu actelor, documentelor autorităților, ale statului. 

2. care are caracter de lege; (p. ext.) declarat, fățiș. 3. (fig.) rece, stereotip; solemn. (< fr. officiel, lat. officialis)

De retinut de aici, ca sinonim al cuvantului " oficial "  ( pentru ceea ce eu incerc aici sa transmit), mai ales cuvantul " fățiș "

FĂŢÍŞ adj., adv. 1. adj. declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livr.) manifest. (Duşman ~ al războiului.) 2. adj. direct. (Provocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (înv.) aievea, avedere, (fig.) neted, verde. (I-a spus ~ tot ce avea de spus.)

FĂȚÍȘ adv. (În opoziție cu într-ascuns, (pe) furiș) În fața tuturor, (în) public, pe față; deschis, netăinuit, . . .

Fățiș.  Cuvantului romanesc "fățiș", ii corespund in limba spaniola cuvinte precum: "abiertamente", "francamente", "publicamente".

Cuvantului spaniol "abiertamente" ii corespund cuvinte romanesti precum: "deschis", "direct", "in mod deschis", "mod deschis", "fățiș".

1) Antonime pentru fatis:

sub acoperire, ascuns, ascunse, necinstite.

2) Cateva antonime pentru ''fatis'' ar fi 

- Ascuns, enigmatic, tainic, închis.

- Pe la spate, pe ascuns.

Otra paralela que se puede utilizar para comprender correctamente el sentido de "oficial" (cuando se trata de el comportamiento de alguna persona) es la paralela entre lo que denominamos "lenguaje formal" y lo que denominamos el "lenguaje natural".

El idioma oficial (de algún país) es un ejemplo de idioma formal, mientras el idioma materna (pre-escolar) es una idioma informal.

Es muy útil comparar el "formal" de la "Educacion formal" con el "non-formal" de la "Educacion no formal" y con el "informal" de la "Educacion informal" para comprenderse mejor el sentido de estas las palabras: "formal" (oficial), "informal" (no oficial)

O alta paralela ce se poate utiliza pentru a intelege mai indeaproape sensul cuvantului "oficial" (cand vorbim de comportamentul vreunei persoane) este paralela intre ceea ce numim "limbajul formal" si ceea ce denumim "limba/limbajul natural".

Limba oficiala (a unei tari) este un exemplu elocvent de "limbaj formal", in timp ce "limba materna (prescolara)" este un bun exemplu de "limbaj informal".

De asemeni, serveste foarte bine acestui scop compararea cuvantului  "formal" din sintagma "Educatie formala", cu expresia "non-formal" din sintagma "Educatie non-formala" si cu expresia "informal", din sintagma "Educatie informala, pentru a avea o mai buna intelegere asupra a ceea ce vreau sa ma refer cu cuvintele "formal (oficial), "informal (non oficial)