Page start up on 18.02.2025_13:04 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 16ºC, Humedad 65%, Viento 8 km/h 39°30'24.1"N 0°26'40.3"W
Google translation
Capitoliul Havanei, sediul Adunării Naționale a Puterii Populare.
Cuba es una república socialista unitaria marxista-leninista unipartidista. Después de la dictadura de Fulgencio Batista, Cuba fue dirigida por Fidel Castro durante casi cincuenta años, primero como primer ministro (1959) y luego como presidente del Consejo de Estado, y del Consejo de Ministros (1976), el máximo órgano ejecutivo, después sería presidido por su hermano Raúl Castro, en la actualidad por Miguel Díaz-Canel, presidente del Consejo de Estado de Cuba y del Consejo de Ministros desde el 19 de abril de 2018. Es el primer dirigente cubano nacido después de la Revolución Cubana que ha alcanzado dichos puestos. La constitución actual fue aprobada en un referéndum popular en el año 2019.
Cuba este o republică socialistă unitară marxist-leninistă cu un singur partid . După dictatura lui Fulgencio Batista, Cuba a fost condusă de Fidel Castro timp de aproape cincizeci de ani, mai întâi ca prim-ministru (1959) și apoi ca președinte al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri (1976), cel mai înalt organ executiv, urmat să fie prezidat ulterior de fratele său Raúl Castro, în prezent de Miguel Díaz-Canel din Consiliul de Stat al Președintelui Cubei 18 aprilie 1929. Este primul lider cubanez născut după Revoluția cubaneză care a ajuns în astfel de poziții. Actuala constituție a fost aprobată printr-un referendum popular în 2019
Cuba este o republică socialistă unitară marxist-leninistă cu un singur partid. În urma dictaturii lui Fulgencio Batista, Cuba a fost condusă de Fidel Castro timp de aproape cincizeci de ani, mai întâi ca prim-ministru (1959) și apoi ca președinte al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri (1976), cel mai înalt organ executiv, prezidat ulterior de fratele său Raúl Castro, iar în prezent de Miguel Díaz-Canel, președinte al Consiliului de Stat al Cubei 192 și 18 aprilie 2008. născut după Revoluţia cubaneză pentru a fi ajuns în asemenea poziţii. Actuala constituție a fost aprobată printr-un referendum popular în 2019.
Cuba este o republică socialistă unitară marxist-leninistă monopartidistă. După dictatura lui Fulgencio Batista, Cuba a fost condusă de Fidel Castro timp de aproape cincizeci de ani, mai întâi ca prim-ministru (1959) și apoi ca președinte al Consiliului Cubanes de Stat și al Consiliului Cubanez de Miniștri (1976), cel mai înalt organ executiv, functie prezidata ulterior de fratele său Raúl Castro, în prezent de Miguel Díaz-Canel, Președinte al Consiliul de Stat al Cubei din 19 aprilie 2018. Este primul lider cubanez născut după Revoluția cubaneză care a ajuns în astfel de poziții. Actuala constituție cubaneza a fost aprobată printr-un referendum popular cubanez în 2019.
Cuba este o republică socialistă unitară marxist-leninistă unipartidistă. După dictatura lui Fulgencio Batista, Cuba a fost condusă de Fidel Castro timp de aproape cincizeci de ani, mai întâi ca prim-ministru (1959) și apoi ca președinte al Consiliului Cubanez de Stat și al Consiliului Cubanez de Miniștri (1976), cel mai înalt organ executiv, prezidat ulterior de fratele său Raúl Castro, în prezent de Miguel Díaz-Canel, presedinte al Consiliului de Stat al Cubei, din 19 aprilie 2018. Este primul lider cubanez născut după Revoluția cubaneză care a ajuns în astfel de poziții. Actuala constituție cubaneză a fost aprobată printr-un referendum popular în 2019.
La actual Constitución de Cuba en vigor desde 2019, establece que Cuba es un Estado socialista de manera irrevocable, a pesar de no cumplir el principio 'A cada cual según su aporte' que es considerado por los socialistas y socialistas marxistas una de las características de una sociedad que está realizando su transición hacia el socialismo, impidiendo cualquier modificación del régimen socioeconómico. La Constitución dice en su artículo 5 que:
Actuala Constituție cubaneză, în vigoare din 2019, stabilește că Cuba este un stat socialist irevocabil, în ciuda faptului că nu respectă principiul „Fiecărui după contribuția lui” care este considerat de socialiști și socialiști marxiști drept una dintre caracteristicile unei societăți care face tranziția la socialism, împiedicând orice modificare a regimului socio-economic. Constituția prevede în articolul 5 că:
Actuala Constituție cubaneză, în vigoare din 2019, stabilește de maniera irevocabilă că Cuba este un stat socialist, în ciuda faptului că nu indeplineste principiul „Fiecăruia după contribuția sa”, care este considerat de socialiști și de socialiștii marxisti drept una dintre caracteristicile unei societăți care face tranziția la socialism, împiedicând orice modificare a regimului socio-economic. Constituția spune în articolul ei 5 că:
El [[Partido Comunista de Cuba]], único, [[José Martí|martiano]], [[Fidel Castro|fidelista]], [[Marxismo-leninismo|marxista y leninista,]] vanguardia organizada de la nación cubana, sustentado en su carácter democrático y la permanente vinculación con el pueblo, es la fuerza política dirigente superior de la sociedad y del Estado. Organiza y orienta los esfuerzos comunes en la construcción del socialismo y el avance hacia la sociedad comunista. Trabaja por preservar y fortalecer la unidad patriótica de los cubanos y por desarrollar valores éticos, morales y cívicos.
[[Partidul Comunist din Cuba]], unic, [[José Martí|Marțian]], [[Fidel Castro|Fidelist]], [[Marxism-Leninism|Marxist și Leninist,]] avangarda organizată a națiunii cubaneze, susținută de caracterul său democratic și legătura permanentă cu poporul, este cea mai înaltă forță politică care conduce societatea și statul. Organizează și îndrumă eforturile comune în construcția socialismului și înaintarea către o societate comunistă. Lucrează pentru a păstra și întări unitatea patriotică a cubanezilor și pentru a dezvolta valori etice, morale și civice.
[[Partidul Comunist din Cuba]], unic, [[José Martí|martian]], [[Fidel Castro|fidelist]], [[Marxism-leninism|marxist și leninist]] reprezintă organizata avangardă a națiunii cubaneze, susținută de caracterul său democratic și de permanenta sa legătură cu poporul, fiind forța politică cea mai înaltă care conduce societatea și Statul. Organizează și îndrumă eforturile comune înspre construcția socialismului și înspre avansarea către o societate comunistă. Lucrează pentru a păstra și întări unitatea patriotică a cubanezilor și pentru a dezvolta valori etice, morale și civice.
Comenzando en el año 1959, las tierras fueron sometidas a dos radicales reformas agrarias en las que se limitó la tenencia de tierras a tres caballerías por una sola persona que, según la constitución del 1976, previa autorización estatal, pueden incorporar sus tierras únicamente a cooperativas de producción agropecuaria o venderlas o permutarlas al Estado, o a cooperativas y agricultores pequeños[1] y la autogestión de los organismos productivos. Sin embargo, desde la crisis económica provocada por el fin del Consejo de Ayuda Mutua Económica (CAME), el Gobierno ha promovido una apertura a la inversión de capital extranjero en condiciones de privilegio frente a la inversión que pudieran hacer los cubanos. Las inversiones del exterior son permitidas siempre que el capital extranjero no sea más del 49 % del capital invertido en una industria.
Începând cu 1959, pământurile au fost supuse a două reforme agrare radicale în care proprietatea asupra pământului a fost limitată la trei. caballerías de către o singură persoană care, conform constituției din 1976, cu autorizație prealabilă a statului, își poate încorpora terenurile numai în cooperativele de producție agricolă sau le poate vinde sau schimba către Stat, sau către cooperative și mici fermieri [1] și autogestionarea organizațiilor de producție. Cu toate acestea, de la criza economică provocată de sfârșitul Consiliului de Asistență Economică Reciprocă (CAME), Guvernul a promovat o deschidere către investițiile de capital străin în condiții preferențiale față de investițiile care ar putea fi făcute de cubanezi. Investițiile din străinătate sunt permise atâta timp cât capitalul străin nu depășește 49%. % din capitalul investit într-o industrie.
Începând cu anul 1959, terenurile au fost supuse a două reforme agrare radicale în care proprietatea asupra pământului a fost limitată la trei caballerii de către o singură persoană care, conform constituției din 1976, cu autorizație prealabilă a statului, își poate încorpora pământurile doar în cooperativele de producție agricolă sau le poate vinde sau schimba către Stat, sau către cooperative și mici fermieri[1] și organizațiile auto-productive. Cu toate acestea, de la criza economică provocată de sfârșitul Consiliului de Asistență Economică Reciprocă (CAME), Guvernul a promovat o deschidere către investițiile de capital străin în condiții preferențiale față de investițiile care ar putea fi făcute de cubanezi. Investițiile străine sunt permise atâta timp cât capitalul străin nu depășește 49% din capitalul investit într-o industrie.
Începând cu anul 1959, pământurile au fost supuse a două radicale reforme agrare în care proprietatea asupra pământului a fost limitată la trei. caballerías de către o singură persoană care, conform constituției din 1976, cu autorizație prealabilă a statului, își poate încorpora terenurile numai în cooperativele de producție agricolă sau le poate vinde sau schimba către Stat, sau către cooperative și mici fermieri [1] și autogestionarea organizațiilor de producție. Cu toate acestea, de la criza economică provocată de sfârșitul Consiliului de Asistență Economică Reciprocă (CAME), Guvernul a promovat o deschidere către investițiile de capital străin în condiții preferențiale față de investițiile care ar putea fi făcute de cubanezi. Investițiile din străinătate sunt permise atâta timp cât capitalul străin nu depășește 49%. % din capitalul investit într-o industrie.
Las fuerzas opositoras al Gobierno cubano argumentan que una de las razones de la permanencia en el poder de Castro desde 1959 se debe a la combinación de un sistema de partido único —según el artículo 5 de la Constitución de 1976, el Partido Comunista de Cuba es definido la «fuerza dirigente superior de la sociedad y del Estado»—. Ellos también señalan la imposibilidad de promover organizaciones opositoras, en referencia al artículo 62 de la Constitución vigente que establece:
Ninguna de las libertades reconocidas a los ciudadanos puede ser ejercida contra lo establecido en la Constitución y las leyes, ni contra la existencia y fines del Estado socialista, ni contra la decisión del pueblo cubano de construir el socialismo y el comunismo. La infracción de este principio es punible.
El gobierno socialista cubano ha sido acusado muchas veces de violar los derechos humanos en calidad de pena de muerte, represión a los ciudadanos y presos políticos.2