4.0 Principiile generale ale Dreptului Muncii

/

Principios generales del Derecho laboral

Page start up on 01.11.2018_21.26 (UTC+1 / Paterna, España)

Fuente documental / Sursa bibliografica: Derecho laboral - Wikipedia en español . > 35.326 bytes (versión en rumano / versiune în română / romanian version = 1.345 bytes.

Column 1.

The original text .


Principios generales del Derecho laboral



Los principios generales del Derecho laboral tienen, por lo general, dos funciones fundamentales:


- Fuente supletoria : cuando la ley deja vacíos o lagunas, y no existe jurisprudencia, uso o costumbre aplicable, los principios de derecho del trabajo entran como suplemento.


- Fuente interpretadora : sirven también para interpretar la normativa vigente, cuando esta sea confusa o haya diversas interpretaciones posibles.


A continuación se señalan algunos principios básicos del Derecho laboral :


Principio protector

Artículo principal : Principio protector (Derecho laboral)

El principio protector es el principio más importante del Derecho laboral.

Es el que lo diferencia del Derecho civil .

.

Parte de una desigualdad, por lo que el Derecho laboral trata de proteger a una de las partes del contrato de trabajo para equipararla con la otra, a diferencia del principio de igualdad jurídica del Derecho privado .


El principio protector contiene tres reglas:


- Regla más favorable : cuando existe concurrencia de normas , debe aplicarse aquella que es más favorable para el trabajador.


- Regla de la condición más beneficiosa : una nueva norma no puede desmejorar las condiciones que ya tiene un trabajador.

- Regla in dubio pro operario : entre interpretaciones que puede tener una norma, se debe seleccionar la que más favorezca al trabajador .


Principio de irrenunciabilidad de derechos

Artículo principal : Principio de irrenunciabilidad de derechos (Derecho laboral)

El trabajador está imposibilitado de privarse, voluntariamente, de los derechos y garantías que le otorga la legislación laboral, aunque sea por beneficio propio. Lo que sea renunciado está viciado de nulidad absoluta. La autonomía de la voluntad no tiene ámbito de acción para los derechos irrenunciables.

Esto evidencia que el principio de la autonomía de la voluntad de Derecho privado se ve severamente limitado en el Derecho laboral.


Así, un trabajador no puede renunciar a su salario, o aceptar uno que sea menor al mínimo establecido por el ordenamiento; si la jornada de trabajo diaria máxima es de 12 horas, un trabajador no puede pedirle a su empleador que le deje trabajar durante 18 horas .



Principio de continuidad laboral

Artículo principal: Principio de continuidad laboral

Le da la más larga duración posible al contrato de trabajo, por el hecho de ser esta la principal (o única) fuente de ingresos del trabajador .

Principio de primacía de la realidad

Artículo principal: Principio de primacía de la realidad

No importa la autonomía de la voluntad, sino la demostración de la realidad que reina sobre la relación entre trabajador y empleador. Así, ambos pueden contratar una cosa, pero si la realidad es otra, es esta última la que tiene efecto jurídico.


Principio de razonabilidad

Artículo principal: Principio de razonabilidad (Derecho laboral)

Tanto el trabajador como el empleador deben ejercer sus derechos y obligaciones de acuerdo a razonamientos lógicos de sentido común, sin incurrir en conductas abusivas del derecho de cada uno. .


Principio de buena fe

Artículo principal: Principio de buena fe

El principio de la buena fe es una presunción: se presume que las relaciones y conductas entre trabajadores y empleadores se efectúan de buena fe. Por el contrario, aquel que invoque la mala fe, debe demostrarla .


Column 2.

Machine translation .


Principii generale ale dreptului muncii



Principiile generale ale dreptului muncii au în general două funcții fundamentale:



- Sursă suplimentară: atunci când legea lasă lacune sau lacune, și nu există jurisprudență, uz sau obicei aplicabil, intră ca supliment principiile dreptului muncii.



- Sursă interpretativă: servesc și la interpretarea reglementărilor actuale, atunci când aceasta este confuză sau există mai multe interpretări posibile.


Iată câteva principii de bază ale dreptului muncii:


principiul protector

Articolul principal: Principiul de protecție (Dreptul muncii)

Principiul de protecție este cel mai important principiu al dreptului muncii.

Este ceea ce o diferențiază de dreptul civil.

.

Face parte dintr-o inegalitate, deci dreptul muncii încearcă să protejeze una dintre părțile contractului de muncă pentru a o echivala cu cealaltă, spre deosebire de principiul egalității juridice de drept privat.


Principiul de protecție conține trei reguli:


- Regula cea mai favorabilă: atunci când există o concurență de standarde, trebuie aplicată cea mai favorabilă lucrătorului.


- Regula condiției celei mai benefice: o nouă normă nu poate înrăutăți condițiile pe care le are deja un muncitor.

- In dubio pro regula operator: dintre interpretările pe care le poate avea o regulă trebuie selectată cea care favorizează cel mai mult lucrătorul.


Principiul inalienabilității drepturilor

Articolul principal: Principiul inalienabilității drepturilor (Dreptul muncii)

Lucrătorul este în imposibilitatea de a se lipsi în mod voluntar de drepturile și garanțiile acordate de legislația muncii, chiar dacă este în beneficiul său. La ce se renunță este viciat de nulitate absolută. Autonomia voinței nu are sferă de acțiune pentru drepturi inalienabile.

Aceasta arată că principiul autonomiei voinței dreptului privat este sever limitat în dreptul muncii.


Astfel, un muncitor nu poate renunta la salariul sau, sau accepta unul mai mic decat minimul stabilit de lege; Dacă ziua maximă zilnică de lucru este de 12 ore, un lucrător nu poate cere angajatorului său să-l lase să lucreze timp de 18 ore.



Principiul continuității în muncă

Articolul principal: Principiul continuității angajării

Oferă cea mai mare durată posibilă contractului de muncă, datorită faptului că acesta este principala (sau singura) sursă de venit pentru lucrător.

Începutul primatului realității

Articolul principal: Principiul primatului realității

Nu contează autonomia voinței, ci demonstrarea realității care domnește asupra relației dintre muncitor și angajator. Astfel, amândoi pot contracta un lucru, dar dacă realitatea este alta, aceasta din urmă are efect juridic.


Principiul rezonabilității

Articolul principal: Principiul rezonabilității (Dreptul muncii)

Atât lucrătorul, cât și angajatorul trebuie să își exercite drepturile și obligațiile conform raționamentului logic de bun simț, fără a suporta un comportament abuziv asupra dreptului fiecăruia. .


Principiul bunei credințe

Articolul principal: Principiul bunei credințe

Principiul bunei-credințe este o prezumție: se presupune că relațiile și conduita dintre lucrători și angajatori se desfășoară cu bună-credință. Dimpotrivă, cine invocă rea-credință trebuie să o demonstreze.

Column 3.

Translation by admin .


Principiile generale ale Juridicii/Dreptului Muncii


Principiile generale ale Dreptului Muncii au, ca norma generala, doua functiuni fundamentale:


- Sursă suplimentară : atunci când legea are goluri sau lacune, și nu există jurisprudență, uz sau obicei aplicabil, aceste principii ale Dreptului Muncii intra in joc ca supliment pentru astuparea respectivelor goluri si/sau lacune.

- Sursă interpretativă : aceste resurse servesc, de asemenea, pentru a interpreta normativa în vigoare, când aceasta este neclară sau când există diverse interpretări posibile.

In continuare, iată câteva dintre principiile de bază ale Dreptului /Juridicii Muncii :


Principiul protector

Articolul principal: Principiul protector (Juridica Muncii).

Principiul protector este cel mai important principiu al Juridicii Muncii.

Este principiul care desparte / separa / diferențiază Dreptul Muncii de Dreptul Civil .

Pornește de la o inegalitate, astfel încât Dreptul Muncii încearcă să protejeze una dintre cele doua părți ale contractului de muncă pentru a o echilibra cu cealaltă, spre deosebire de principiul egalității juridice a Dreptului privat .


Principiul protector contine trei reguli:


Regula cea mai favorabilă : atunci când există o concomitență de norme , trebuie aplicată lucrătorului norma care ii este cea mai favorabilă.


Regula condiției celei mai avantajoase : o nou aparut ă regulă nu poate veni inspre inrautatirea condițiilor pe care deja le are un lucrător.

Regula in dubio pro operario : dintre interpretările care se pot face vreunei norme, trebuie selectata aceea care il favorizează cel mai bine pe lucrător.

Principiul inalienabilitatii de drepturi

Articolul principal: Principiul inalienabilitatii de drepturi (Derecho laboral)

Lucrătorul este imposibilitat de lege sa se priveze, în mod voluntar, de drepturile și de garanțiile acordate de legislația muncii, chiar și daca renuntarea are fi în beneficiul său. La orice ar renunța este lovit de nulitate juridic ă absolută. Sfera de acțiune a autonomiei de voința nu isi are efect asupra drepturilor inalienabile.

Asta evidentiază faptul că principiul autonomiei de voința , din Dreptul privat, se vede sever limitat în cadrul campului de actiune al Dreptului Muncii.


Astfel, un muncitor nu este autorizat să renunțe la salariul său, nu este autorizat să accepte un salariu mai mic decât minimul stabilit de sistemul juridic; dacă durata maximă a turnului de lucru este de 12 ore, un lucrător nu este autorizat sa ceara angajatorului sau să-l lase să lucreze timp de 18 ore.(n.a. :faptic o poate face, dar juridic gestul lui este lovit de "nulitate juridica" si atunci vinovat e.., "receptorul" pentru ca isi insuseste ceva... in pofida legii).



Principiul de continuitate laboral ă

Articolul principal: Principiul de continuitate laboral ă

Conferă o cat mai lungă durată posibilă contractului de muncă, datorită faptului că acesta este principala (sau unica) sursă de venit a unui lucrător.


Principiul de suprema ție a realității

Articolul principal: Principiul de suprema ție a realității

Nu are importanta autonomia de voința, ci demonstrarea realității care domnește asupra relației dintre angajat și angajator. Astfel, ambele pot contracta un lucru, dar dacă realitatea este diferită, aceasta din urmă este cea care are efect juridic.

Principiul rezonabilității

Articolul principal: Principiul rezonabilității (Legea muncii)

Atât angajatul, cât și angajatorul trebuie să își exercite drepturile și obligațiile conform raționamentului logic al bunului simț, fără a incalca, prin comportament abuziv, drepturile celeilalte parti (ale contractului).


Principiul bunei credințe

Articolul principal: Principiul bunei credințe

Principiul bunei credințe este o prezumție: se presupune că relațiile și comportamentele dintre angajați și angajatori se desfășoară sub semnul bunei-credințe. In caz contrar, cel ce invocă reaua-credință, este dator să o demonstreze.


Principios generales del Derecho laboral



Los principios generales del Derecho laboral tienen, por lo general, dos funciones fundamentales:


- Fuente supletoria : cuando la ley deja vacíos o lagunas, y no existe jurisprudencia, uso o costumbre aplicable, los principios de derecho del trabajo entran como suplemento.


- Fuente interpretadora : sirven también para interpretar la normativa vigente, cuando esta sea confusa o haya diversas interpretaciones posibles.


A continuación se señalan algunos principios básicos del Derecho laboral :


Principio protector

Artículo principal : Principio protector (Derecho laboral)

El principio protector es el principio más importante del Derecho laboral.

Es el que lo diferencia del Derecho civil .

.

Parte de una desigualdad, por lo que el Derecho laboral trata de proteger a una de las partes del contrato de trabajo para equipararla con la otra, a diferencia del principio de igualdad jurídica del Derecho privado .


El principio protector contiene tres reglas:


- Regla más favorable : cuando existe concurrencia de normas , debe aplicarse aquella que es más favorable para el trabajador.


- Regla de la condición más beneficiosa : una nueva norma no puede desmejorar las condiciones que ya tiene un trabajador.

- Regla in dubio pro operario : entre interpretaciones que puede tener una norma, se debe seleccionar la que más favorezca al trabajador .


Principio de irrenunciabilidad de derechos

Artículo principal : Principio de irrenunciabilidad de derechos (Derecho laboral)

El trabajador está imposibilitado de privarse, voluntariamente, de los derechos y garantías que le otorga la legislación laboral, aunque sea por beneficio propio. Lo que sea renunciado está viciado de nulidad absoluta. La autonomía de la voluntad no tiene ámbito de acción para los derechos irrenunciables.

Esto evidencia que el principio de la autonomía de la voluntad de Derecho privado se ve severamente limitado en el Derecho laboral.


Así, un trabajador no puede renunciar a su salario, o aceptar uno que sea menor al mínimo establecido por el ordenamiento; si la jornada de trabajo diaria máxima es de 12 horas, un trabajador no puede pedirle a su empleador que le deje trabajar durante 18 horas .



Principio de continuidad laboral

Artículo principal: Principio de continuidad laboral

Le da la más larga duración posible al contrato de trabajo, por el hecho de ser esta la principal (o única) fuente de ingresos del trabajador .

Principio de primacía de la realidad

Artículo principal: Principio de primacía de la realidad

No importa la autonomía de la voluntad, sino la demostración de la realidad que reina sobre la relación entre trabajador y empleador. Así, ambos pueden contratar una cosa, pero si la realidad es otra, es esta última la que tiene efecto jurídico.


Principio de razonabilidad

Artículo principal: Principio de razonabilidad (Derecho laboral)

Tanto el trabajador como el empleador deben ejercer sus derechos y obligaciones de acuerdo a razonamientos lógicos de sentido común, sin incurrir en conductas abusivas del derecho de cada uno. .


Principio de buena fe

Artículo principal: Principio de buena fe

El principio de la buena fe es una presunción: se presume que las relaciones y conductas entre trabajadores y empleadores se efectúan de buena fe. Por el contrario, aquel que invoque la mala fe, debe demostrarla .



Principios generales del Derecho laboral



Los principios generales del Derecho laboral tienen, por lo general, dos funciones fundamentales:


- Fuente supletoria : cuando la ley deja vacíos o lagunas, y no existe jurisprudencia, uso o costumbre aplicable, los principios de derecho del trabajo entran como suplemento.


- Fuente interpretadora : sirven también para interpretar la normativa vigente, cuando esta sea confusa o haya diversas interpretaciones posibles.


A continuación se señalan algunos principios básicos del Derecho laboral :


Principio protector

Artículo principal : Principio protector (Derecho laboral)

El principio protector es el principio más importante del Derecho laboral.

Es el que lo diferencia del Derecho civil .

.

Parte de una desigualdad, por lo que el Derecho laboral trata de proteger a una de las partes del contrato de trabajo para equipararla con la otra, a diferencia del principio de igualdad jurídica del Derecho privado .


El principio protector contiene tres reglas:


- Regla más favorable : cuando existe concurrencia de normas , debe aplicarse aquella que es más favorable para el trabajador.


- Regla de la condición más beneficiosa : una nueva norma no puede desmejorar las condiciones que ya tiene un trabajador.

- Regla in dubio pro operario : entre interpretaciones que puede tener una norma, se debe seleccionar la que más favorezca al trabajador .


Principio de irrenunciabilidad de derechos

Artículo principal : Principio de irrenunciabilidad de derechos (Derecho laboral)

El trabajador está imposibilitado de privarse, voluntariamente, de los derechos y garantías que le otorga la legislación laboral, aunque sea por beneficio propio. Lo que sea renunciado está viciado de nulidad absoluta. La autonomía de la voluntad no tiene ámbito de acción para los derechos irrenunciables.

Esto evidencia que el principio de la autonomía de la voluntad de Derecho privado se ve severamente limitado en el Derecho laboral.


Así, un trabajador no puede renunciar a su salario, o aceptar uno que sea menor al mínimo establecido por el ordenamiento; si la jornada de trabajo diaria máxima es de 12 horas, un trabajador no puede pedirle a su empleador que le deje trabajar durante 18 horas .



Principio de continuidad laboral

Artículo principal: Principio de continuidad laboral

Le da la más larga duración posible al contrato de trabajo, por el hecho de ser esta la principal (o única) fuente de ingresos del trabajador .

Principio de primacía de la realidad

Artículo principal: Principio de primacía de la realidad

No importa la autonomía de la voluntad, sino la demostración de la realidad que reina sobre la relación entre trabajador y empleador. Así, ambos pueden contratar una cosa, pero si la realidad es otra, es esta última la que tiene efecto jurídico.


Principio de razonabilidad

Artículo principal: Principio de razonabilidad (Derecho laboral)

Tanto el trabajador como el empleador deben ejercer sus derechos y obligaciones de acuerdo a razonamientos lógicos de sentido común, sin incurrir en conductas abusivas del derecho de cada uno. .


Principio de buena fe

Artículo principal: Principio de buena fe

El principio de la buena fe es una presunción: se presume que las relaciones y conductas entre trabajadores y empleadores se efectúan de buena fe. Por el contrario, aquel que invoque la mala fe, debe demostrarla .


Column 2.

Machine translation .


Principii generale ale dreptului muncii



Principiile generale ale dreptului muncii au în general două funcții fundamentale:


- Sursă suplimentară: atunci când legea lasă lacune sau lacune, și nu există jurisprudență, uz sau obicei aplicabil, intră ca supliment principiile dreptului muncii.


- Sursă interpretativă: servesc și la interpretarea reglementărilor actuale, atunci când aceasta este confuză sau există mai multe interpretări posibile.


Iată câteva principii de bază ale dreptului muncii:


principiul protector

Articolul principal: Principiul de protecție (Dreptul muncii)

Principiul de protecție este cel mai important principiu al dreptului muncii.

Este ceea ce o diferențiază de dreptul civil.

.

Face parte dintr-o inegalitate, deci dreptul muncii încearcă să protejeze una dintre părțile contractului de muncă pentru a o echivala cu cealaltă, spre deosebire de principiul egalității juridice de drept privat.


Principiul de protecție conține trei reguli:


- Regula cea mai favorabilă: atunci când există o concurență de standarde, trebuie aplicată cea mai favorabilă lucrătorului.


- Regula condiției celei mai benefice: o nouă normă nu poate înrăutăți condițiile pe care le are deja un muncitor.

- In dubio pro regula operator: dintre interpretările pe care le poate avea o regulă trebuie selectată cea care favorizează cel mai mult lucrătorul.


Principiul inalienabilității drepturilor

Articolul principal: Principiul inalienabilității drepturilor (Dreptul muncii)

Lucrătorul este în imposibilitatea de a se lipsi în mod voluntar de drepturile și garanțiile acordate de legislația muncii, chiar dacă este în beneficiul său. La ce se renunță este viciat de nulitate absolută. Autonomia voinței nu are sferă de acțiune pentru drepturi inalienabile.

Aceasta arată că principiul autonomiei voinței dreptului privat este sever limitat în dreptul muncii.


Astfel, un muncitor nu poate renunta la salariul sau, sau accepta unul mai mic decat minimul stabilit de lege; Dacă ziua maximă zilnică de lucru este de 12 ore, un lucrător nu poate cere angajatorului său să-l lase să lucreze timp de 18 ore.



Principiul continuității în muncă

Articolul principal: Principiul continuității angajării

Oferă cea mai mare durată posibilă contractului de muncă, datorită faptului că acesta este principala (sau singura) sursă de venit pentru lucrător.

Începutul primatului realității

Articolul principal: Principiul primatului realității

Nu contează autonomia voinței, ci demonstrarea realității care domnește asupra relației dintre muncitor și angajator. Astfel, amândoi pot contracta un lucru, dar dacă realitatea este alta, aceasta din urmă are efect juridic.


Principiul rezonabilității

Articolul principal: Principiul rezonabilității (Dreptul muncii)

Atât lucrătorul, cât și angajatorul trebuie să își exercite drepturile și obligațiile conform raționamentului logic de bun simț, fără a suporta un comportament abuziv asupra dreptului fiecăruia. .


Principiul bunei credințe

Articolul principal: Principiul bunei credințe

Principiul bunei-credințe este o prezumție: se presupune că relațiile și conduita dintre lucrători și angajatori se desfășoară cu bună-credință. Dimpotrivă, cine invocă rea-credință trebuie să o demonstreze.

Column 3.

Machine translation .


General principles of labor law



The general principles of labor law generally have two fundamental functions:


- Supplementary source: when the law leaves gaps or gaps, and there is no jurisprudence, use or applicable custom, the principles of labor law enter as a supplement.


- Interpretive source: they also serve to interpret the current regulations, when this is confusing or there are several possible interpretations.


Here are some basic principles of labor law:


protective principle

Main article: Protective principle (Labor law)

The protective principle is the most important principle of labor law.

It is what differentiates it from civil law.

.

Part of an inequality, so labor law tries to protect one of the parties to the employment contract to equate it with the other, unlike the principle of legal equality of private law.


The protective principle contains three rules:


- Most favorable rule: when there is a concurrence of standards, the one that is most favorable to the worker must be applied.


- Rule of the most beneficial condition: a new norm cannot worsen the conditions that a worker already has.

- In dubio pro operator rule: among interpretations that a rule may have, the one that most favors the worker must be selected.


Principle of inalienability of rights

Main article: Principle of inalienability of rights (Labor law)

The worker is unable to voluntarily deprive himself of the rights and guarantees granted by labor legislation, even if it is for his own benefit. Whatever is renounced is vitiated by absolute nullity. The autonomy of the will has no scope of action for inalienable rights.

This shows that the principle of the autonomy of the will of private law is severely limited in labor law.


Thus, a worker cannot waive his salary, or accept one that is less than the minimum established by law; If the maximum daily working day is 12 hours, a worker cannot ask his employer to let him work for 18 hours.



Principle of employment continuity

Main article: Principle of employment continuity

It gives the longest possible duration to the employment contract, due to the fact that this is the main (or only) source of income for the worker.

Beginning of primace of reality

Main article: Reality primacy principle

The autonomy of the will does not matter, but the demonstration of the reality that reigns over the relationship between worker and employer. Thus, both can contract one thing, but if the reality is another, it is the latter that has legal effect.


Principle of reasonableness

Main article: Principle of reasonableness (Labor law)

Both the worker and the employer must exercise their rights and obligations according to logical reasoning of common sense, without incurring in abusive behavior of the right of each one. .


Principle of good faith

Main article: Principle of good faith

The principle of good faith is a presumption: it is presumed that the relations and conduct between workers and employers are carried out in good faith. On the contrary, whoever invokes bad faith must demonstrate it.

Column 2.

Machine translation .


Общие принципы трудового права



Общие принципы трудового права обычно выполняют две основные функции:


- Дополнительный источник: когда в законе остаются пробелы или пробелы, и нет судебной практики, обычаев или применимых обычаев, в качестве дополнения вступают принципы трудового права.


- Источник толкования: они также служат для толкования действующих правил, когда это сбивает с толку или существует несколько возможных интерпретаций.


Вот некоторые основные принципы трудового права:


защитный принцип

Основная статья: Защитный принцип (Трудовое право)

Защитный принцип является важнейшим принципом трудового права.

Это то, что отличает его от гражданского права.

.

Часть неравенства, поэтому трудовое право пытается защитить одну из сторон трудового договора, приравнять ее к другой, в отличие от принципа юридического равенства частного права.


Защитный принцип содержит три правила:


- Правило наибольшего благоприятствования: при совпадении стандартов должен применяться тот, который наиболее благоприятен для работника.


- Правило наиболее благоприятного условия: новая норма не может ухудшать уже сложившиеся у работника условия.

- Правило оператора dubio pro: из интерпретаций, которые может иметь правило, должна быть выбрана та, которая наиболее благоприятна для работника.


Принцип неотчуждаемости прав

Основная статья: Принцип неотчуждаемости прав (Трудовое право)

Работник не может добровольно лишать себя прав и гарантий, предоставляемых трудовым законодательством, даже если это делается в его интересах. Все, от чего отказываются, обесценивается абсолютной ничтожностью. Автономия воли не имеет сферы действия для неотчуждаемых прав.

Это показывает, что принцип автономии воли частного права строго ограничен в трудовом праве.


Таким образом, работник не может отказаться от своей заработной платы или принять ее меньше установленного законом минимума; Если максимальная дневная продолжительность рабочего дня составляет 12 часов, работник не может просить своего работодателя разрешить ему работать 18 часов.



Принцип непрерывности занятости

Основная статья: Принцип непрерывности занятости

Он дает максимально возможную продолжительность трудового договора, в связи с тем, что это основной (или единственный) источник дохода для работника.

Начало примата реальности

Основная статья: Принцип первенства реальности

Не автономия воли имеет значение, а демонстрация реальности, которая царит в отношениях между работником и работодателем. Таким образом, оба могут заключить одно, но если в действительности другое, то последнее имеет юридическую силу.


Принцип разумности

Основная статья: Принцип разумности (Трудовое право)

И работник, и работодатель должны осуществлять свои права и обязанности в соответствии с логическими рассуждениями здравого смысла, не допуская злоупотребления правами каждого из них. .


Принцип добросовестности

Основная статья: Принцип добросовестности

Принцип добросовестности является презумпцией: предполагается, что отношения и поведение между работниками и работодателями осуществляются добросовестно. Наоборот, тот, кто говорит о недобросовестности, должен ее продемонстрировать.

Общие принципы трудового права



Общие принципы трудового права обычно выполняют две основные функции:


- Дополнительный источник: когда в законе остаются пробелы или пробелы, и нет судебной практики, обычаев или применимых обычаев, в качестве дополнения вступают принципы трудового права.


- Источник толкования: они также служат для толкования действующих правил, когда это сбивает с толку или существует несколько возможных интерпретаций.



Вот некоторые основные принципы трудового права:


защитный принцип

Основная статья: Защитный принцип (Трудовое право)

Защитный принцип является важнейшим принципом трудового права.

Это то, что отличает его от гражданского права.

.

Часть неравенства, поэтому трудовое право пытается защитить одну из сторон трудового договора, приравнять ее к другой, в отличие от принципа юридического равенства частного права.


Защитный принцип содержит три правила:


- Правило наибольшего благоприятствования: при совпадении стандартов должен применяться тот, который наиболее благоприятен для работника.


- Правило наиболее благоприятного условия: новая норма не может ухудшать уже сложившиеся у работника условия.

- Правило оператора dubio pro: из интерпретаций, которые может иметь правило, должна быть выбрана та, которая наиболее благоприятна для работника.


Принцип неотчуждаемости прав

Основная статья: Принцип неотчуждаемости прав (Трудовое право)

Работник не может добровольно лишать себя прав и гарантий, предоставляемых трудовым законодательством, даже если это делается в его интересах. Все, от чего отказываются, обесценивается абсолютной ничтожностью. Автономия воли не имеет сферы действия для неотчуждаемых прав.

Это показывает, что принцип автономии воли частного права строго ограничен в трудовом праве.


Таким образом, работник не может отказаться от своей заработной платы или принять ее меньше установленного законом минимума; Если максимальная дневная продолжительность рабочего дня составляет 12 часов, работник не может просить своего работодателя разрешить ему работать 18 часов.



Принцип непрерывности занятости

Основная статья: Принцип непрерывности занятости

Он дает максимально возможную продолжительность трудового договора, в связи с тем, что это основной (или единственный) источник дохода для работника.

Начало примата реальности

Основная статья: Принцип первенства реальности

Не автономия воли имеет значение, а демонстрация реальности, которая царит в отношениях между работником и работодателем. Таким образом, оба могут заключить одно, но если в действительности другое, то последнее имеет юридическую силу.


Принцип разумности

Основная статья: Принцип разумности (Трудовое право)

И работник, и работодатель должны осуществлять свои права и обязанности в соответствии с логическими рассуждениями здравого смысла, не допуская злоупотребления правами каждого из них. .


Принцип добросовестности

Основная статья: Принцип добросовестности

Принцип добросовестности является презумпцией: предполагается, что отношения и поведение между работниками и работодателями осуществляются добросовестно. Наоборот, тот, кто говорит о недобросовестности, должен ее продемонстрировать.

Obshchiye printsipy trudovogo prava



Obshchiye printsipy trudovogo prava obychno vypolnyayut dve osnovnyye funktsii:


- Dopolnitel'nyy istochnik: kogda v zakone ostayutsya probely ili probely, i net sudebnoy praktiki, obychayev ili primenimykh obychayev, v kachestve dopolneniya vstupayut printsipy trudovogo prava.


- Istochnik tolkovaniya: oni takzhe sluzhat dlya tolkovaniya deystvuyushchikh pravil, kogda eto sbivayet s tolku ili sushchestvuyet neskol'ko vozmozhnykh interpretatsiy.


Vot nekotoryye osnovnyye printsipy trudovogo prava:


zashchitnyy printsip

Osnovnaya stat'ya: Zashchitnyy printsip (Trudovoye pravo)

Zashchitnyy printsip yavlyayetsya vazhneyshim printsipom trudovogo prava.

Eto to, chto otlichayet yego ot grazhdanskogo prava.

.

Chast' neravenstva, poetomu trudovoye pravo pytayetsya zashchitit' odnu iz storon trudovogo dogovora, priravnyat' yeye k drugoy, v otlichiye ot printsipa yuridicheskogo ravenstva chastnogo prava.


Zashchitnyy printsip soderzhit tri pravila:


- Pravilo naibol'shego blagopriyatstvovaniya: pri sovpadenii standartov dolzhen primenyat'sya tot, kotoryy naiboleye blagopriyaten dlya rabotnika.


- Pravilo naiboleye blagopriyatnogo usloviya: novaya norma ne mozhet ukhudshat' uzhe slozhivshiyesya u rabotnika usloviya.

- Pravilo operatora dubio pro: iz interpretatsiy, kotoryye mozhet imet' pravilo, dolzhna byt' vybrana ta, kotoraya naiboleye blagopriyatna dlya rabotnika.


Printsip neotchuzhdayemosti prav

Osnovnaya stat'ya: Printsip neotchuzhdayemosti prav (Trudovoye pravo)

Rabotnik ne mozhet dobrovol'no lishat' sebya prav i garantiy, predostavlyayemykh trudovym zakonodatel'stvom, dazhe yesli eto delayetsya v yego interesakh. Vse, ot chego otkazyvayutsya, obestsenivayetsya absolyutnoy nichtozhnost'yu. Avtonomiya voli ne imeyet sfery deystviya dlya neotchuzhdayemykh prav.

Eto pokazyvayet, chto printsip avtonomii voli chastnogo prava strogo ogranichen v trudovom prave.


Takim obrazom, rabotnik ne mozhet otkazat'sya ot svoyey zarabotnoy platy ili prinyat' yeye men'she ustanovlennogo zakonom minimuma; Yesli maksimal'naya dnevnaya prodolzhitel'nost' rabochego dnya sostavlyayet 12 chasov, rabotnik ne mozhet prosit' svoyego rabotodatelya razreshit' yemu rabotat' 18 chasov.



Printsip nepreryvnosti zanyatosti

Osnovnaya stat'ya: Printsip nepreryvnosti zanyatosti

On dayet maksimal'no vozmozhnuyu prodolzhitel'nost' trudovogo dogovora, v svyazi s tem, chto eto osnovnoy (ili yedinstvennyy) istochnik dokhoda dlya rabotnika.

Nachalo primata real'nosti

Osnovnaya stat'ya: Printsip pervenstva real'nosti

Ne avtonomiya voli imeyet znacheniye, a demonstratsiya real'nosti, kotoraya tsarit v otnosheniyakh mezhdu rabotnikom i rabotodatelem. Takim obrazom, oba mogut zaklyuchit' odno, no yesli v deystvitel'nosti drugoye, to posledneye imeyet yuridicheskuyu silu.


Printsip razumnosti

Osnovnaya stat'ya: Printsip razumnosti (Trudovoye pravo)

I rabotnik, i rabotodatel' dolzhny osushchestvlyat' svoi prava i obyazannosti v sootvetstvii s logicheskimi rassuzhdeniyami zdravogo smysla, ne dopuskaya zloupotrebleniya pravami kazhdogo iz nikh. .


Printsip dobrosovestnosti

Osnovnaya stat'ya: Printsip dobrosovestnosti

Printsip dobrosovestnosti yavlyayetsya prezumptsiyey: predpolagayetsya, chto otnosheniya i povedeniye mezhdu rabotnikami i rabotodatelyami osushchestvlyayutsya dobrosovestno. Naoborot, tot, kto govorit o nedobrosovestnosti, dolzhen yeye prodemonstrirovat'.


Acest articol va găzdui o lista a mea de termeni... adunați de mine din Wikipedia în limba spaniolă, începând de la crearea primului meu site web (16 februarie 2010), termeni care, la momentul la care i-am abordat eu, nu aveau articol corespondent si în Wikipedia în limba română.


În septembrie 2010 Wikipedia în limba română cuprindea 150.000 de articole, în timp ce Wikipedia în spaniolă cuprindea 650.000 de articole (650.000 : 150.000 = 4,33).

Azi, Wikipedia în limba spaniolă cuprinde 1.776.635 articole, în timp ce Wikipedia în limba română, cuprinde 430.388 de articole. 1.776.635 : 430.388 = 4,10) .


Vis al meu a fost, si este... să reducem (ca lume a limbii române) din handicap, pentru că în materie de "cultură politică", la nivel de 2021 Spania era cotată cu o medie generală de 8,13, în vreme ce România era cotată ca având media generala 3,75/4,25 la aceeași materie.


În percepția mea, "cultura politică" cuprinde "cultura generală + cultura juridică. Sunt destui cei care se străduiesc pe toate căile, ca poporul român să rămână cât se poate mai dezinformat.


Eu sunt adeptul informării din cel puțin trei lumi lingvistice diferite (cu cât mai multe, cu atât mai bine), iar simultaneitate ca Wikipedia pentru o astfel de informare, nu găsim la nimeni altcineva.




În octombrie 2021 Wikipedia în limba spaniolă, contribuțiile veneau în felul următor: 29,7 % din Spania, 13,4 din Mexic, 11,5 din Argentina, 7,4 din Columbia, 7,3 din Peru, 7.0 din Chile, 1,9 din Ecuador, 1,8 din SUA, 1,8 din Uruguay, 1,3 din Costa Rica și 17, 0 din alte părți.


Procesul de aducere al termenilor de pe unde îi am salvați, de prin diversele locuri pe unde îi am păstrați, va fi un proces destul de lent dar, bine că am făcut primul pas, creând acest articol.


Ordinea aducerii lor aici va fi pur și simplu aleatorie, și de câte ori voi aduce câte unul, voi încerca să nu uit și să anunț asta și în Facebook.


Este artículo albergará una lista de mis términos... recopilados por mí de la Wikipedia en español, desde la creación de mi primer sitio web (16 de febrero de 2010), términos que, en el momento en que los abordé, no tenían también un artículo correspondiente en la Wikipedia rumana.


En septiembre de 2010, la Wikipedia en rumano contenía 150.000 artículos, mientras que la Wikipedia en español contenía 650.000 artículos (650.000: 150.000 = 4,33).

Hoy en día, la Wikipedia en español contiene 1.776.635 artículos, mientras que la Wikipedia en rumano contiene 430.388 artículos. 1.776.635: 430.388 = 4,10).


Mi sueño era, y es... reducir (como mundo de la lengua rumana) la discapacidad, porque en términos de "cultura política", a nivel de 2021 España fue calificada con un promedio general de 8.13, mientras que Rumania fue calificado con un promedio general de 3.75 / 4.25 en la misma materia.


En mi percepción, la "cultura política" incluye "cultura general + cultura legal. Hay suficientes personas que se esfuerzan en todos los sentidos para mantener al pueblo rumano lo más desinformado posible.


Cuanto más, mejor) y al mismo tiempo Wikipedia para tal información, no encontramos a nadie más.






En la Wikipedia en español de octubre de 2021, las contribuciones fueron las siguientes: 29,7% de España, 13,4 de México, 11,5 de Argentina, 7,4 de Colombia, 7,3 de Perú, 7,0 de Chile, 1,9 de Ecuador, 1,8 de USA, 1,8 de Uruguay, 1,3 de Costa Rica y 17,0 de otras partes.


Este artículo albergará una lista mia de términos... recopilados por mí de la Wikipedia en español, comenzando desde la creación de mi primer sitio web (16 de febrero de 2010), términos que, en el momento en que los abordé, no tenían algún artículo correspondiente en la Wikipedia en rumano.

En septiembre de 2010, la Wikipedia en rumano contenía 150.000 artículos, mientras que la Wikipedia en español contenía 650.000 artículos (650.000: 150.000 = 4,33).

Hoy en día, la Wikipedia en español contiene 1.776.635 artículos, mientras que la Wikipedia en rumano contiene 430.388 artículos. 1.776.635: 430.388 = 4,10).


Mi sueño era, y es... reducir (como mundo idiomático rumano) esta gran diferencia, porque en términos de "cultura política", a nivel de 2021 España era calificada con un promedio general de 8.13, mientras que Rumania era calificada con un promedio general de 3.75 / 4.25 en la misma materia.


En mi percepción, la "cultura política" incluye "cultura general + cultura legal. Hay suficientes personas que se esfuerzan en todos los sentidos para mantener al pueblo rumano lo más desinformado posible.


Yo soy de los que sostienen la ideea de informarse uno, simultáneamente, de por lo menos tres mundos lingüísticos diferentes (de cuanto más, mejor) y esta posibilidad de simultaneidad como en Wikipedia para tal forma de información, no encontramos a nadie más.


En la Wikipedia en español, a nivel de octubre de 2021, las contribuciones venían de forma siguiente: 29,7% de España, 13,4 de México, 11,5 de Argentina, 7,4 de Colombia, 7,3 de Perú, 7,0 de Chile, 1,9 de Ecuador, 1,8 de USA, 1,8 de Uruguay, 1,3 de Costa Rica y 17,0 de otras partes.


El proceso de traer los términos desde los diversos lugares por donde los he guardado, será un proceso bastante lento, pero es bueno que hayamos dado el primer paso al crear este artículo.


El orden de traerlos aquí será simplemente aleatorio, y cada vez que traiga alguno, trataré de no olvidar y lo anunciar también en el Facebook.