Page start up on 10.01.2025_21:50 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 13ºC, Humedad 62%, Viento 18 km/h 39°30'24.1"N 0°26'40.3"W
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Autor Aurel Lecca
Editorial Juventud
Año de publicación 1966
Número de páginas 340
El 20 de julio de 1969, la misión estadounidense Apolo 11 colocó a los primeros hombres en la Luna: el comandante Neil Armstrong y el piloto Edwin F. Aldrin.
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Admin says:
O viață întreagă a zăcut în mintea mea amintirea că prin 1968-1969, aș fi citit cartea "Geografia distractivă", scrisă de un anume "Aurel Lecca" (De același autor am mai citit, mai târziu,) și cele două broșuri intitulate: "Vânătorii de capete".
În aceeași perioadă am fost contemporan și ai acelor "primi pași umani pe Lună" din 1969.
..................................................................
Dar azi am primit (în Spania, prin Whatsapp), veste de acasă, din România, de la persoana pe care o rugasem să îmi cumpere, online, cartea "Geografie distractivă" pe care o descoperisem de curând pe net, că îmi îndeplinise rugămintea.
Mi-a trimis o fotografie a copertei și a primei pagini, și am rugat respectiva persoană să mai fotografieze încă vreo trei-patru pagini, i să mi le trimită.
..................................................................
Am început transcrierea primeia dintre pagini (pagina 5), dar... m-a băgat în ceață, pentru că din ce am apucat să citesc, mi se pare un pic cam prea mare pentru un copil de doar 8-9 ani. Și totuși, la ziua aselenizării, nu aveam mai mult de 9 ani și jumătate, iar eu cartea asta o redasem bibliotecii de unde o împrumutasem.
Iar eu știu că citisem cartea asta.
Ia hai să îi re-parcurg eu rândurile, la peste 55 de ani distanță, dar acum, privind lucrurile dinspre cei 65 de ani ai mei, înspre 1968-1969, după ce cândva priveam dinspre 1968 spre viitor.
Înainte de aselenizare, oamenii priveau Lumea printr-o altă optică decât după aceea.
Cand citeam cartea asta prin anii '60 (1960), neavând la îndemână "hipertextul", așa cum îl am în 2025, ceea ce aveam în fața ochilor era un text mort. Acum, la aproape 60 de ani distanță,acelui text mort am să-i dau viața... pe care bine ar fi fost să o aibă, încă de-atunci.
Hai să vedem.
(1660 bytes)
Admin says:
Durante toda la vida, permaneció en mi mente el recuerdo de que allá por 1968-1969, habría leído el libro "Geografía entretenida", escrito por un tal "Aurel Lecca" (leí más tarde al mismo autor, y los dos folletos titulados: " "Los cazadores de cabezas").
Durante el mismo período, fui contemporáneo de aquellos "primeros pasos humanos en la Luna" en 1969.
......................................................
Pero hoy (2025) he recibido (en España, vía Whatsapp) noticias desde casa, en Rumanía, de la persona a la que le había pedido el favor de comprarme, online, el libro "Geografía divertida" que había descubierto recientemente en la red, de que había cumplido mi pedido. .
Élla me envió una foto de la portada y la primera página, y le pedí a esa persona que tomara fotos de unas tres o cuatro páginas más y me las enviara.
.............................................................
Comencé a transcribir la primera de las páginas (página 5), pero... me dejó confundido, porque por lo que he leído, me parece un poco grande para un niño de solo 8-9 años. Y, sin embargo, el día del alunizaje, yo no tenía más que 9 años y medio, y había devuelto este libro a la biblioteca desde donde lo había tomado prestado.
Y sé que había leído este libro.
Permítanme releer sus líneas, a cabo de más de 55 años después, pero ahora, mirando las cosas desde mis 65 años, hacia los aºos 1968-1969, después de haber mirado, algun dia, desde 1968 hacia el futuro.
Antes del alunizaje, la gente veía el mundo por una optica muy diferente a la que veía después.
Cuando leí este libro en los años 60, sin tener a mano el "hipertexto", como lo tengo en 2025, lo que tenía ante mis ojos era un texto muerto. Ahora, casi 60 años después, le daré a ese texto muerto... vida... vida que debería haber tenido, incluso en aquel entonces.
Vamos a ver.
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Column A.
Original text.
Ce ne spun geologii.
Formarea planetei noastre a început acum câteva miliarde de ani. În tot acest timp, imens pentru noi, oamenii, dar infim pentru scara universului, înfățișarea Pământului a suferit continue prefaceri sub acțiunea apelor vânturilor, ghețarilor, ploilor, cutremurelor, vulcanismului și mișcărilor de ridicare sau de coborâre a scoarței. Aceste ultime mișcări sunt de cele mai multe ori atât de lente, încât nu se pot identifica în timpul vieții unui om. Dar câteodată scoarța Pământului se prăbușește sau se ridică brusc, producând cutremure catastrofale, care schimbă fața unor regiuni întregi.
Înainte de a cunoaște felul a evoluat relieful Pământului, este interesant să știm cum este alcătuită structura internă a planetei noastre, stabilită de geologi în urma cercetărilor gefizice bazate pe viteza de propagare a undelor seismice.
După ipotezele emise de cei mai proeminenți geologi --- ca: Suess în anul 1909, Goldsmith, în anul 1923, Clark și Washington în anul 1925, Kuhn și Rittmann. În anul 1941 --- structura Pământului a fost împărțită în 3 zone concentrice: barisfera, pirosfera și perisfera. Barisfera formează sâmburele pământului și are o rază de aproximativ 3500 km. Mai este numită și Nife, deoarece se bănuiește că ar fi formată în cea mai mare parte din nichel și fier, densitatea ei fiind de 12 ori mai mare decât a apei. Pirosfera, zona care învelește sâmburele central pare să fie formată din silicați de fier și magneziu. Are o densitate medie de 6 și o grosime de 1700 km.
Column B.
¿Qué nos dicen los geólogos?
La formación de nuestro planeta comenzó hace varios miles de millones de años. A lo largo de este tiempo, inmenso para nosotros los humanos, pero diminuto a escala del universo, la apariencia de la Tierra ha sufrido continuas transformaciones bajo la acción del agua, los vientos, los glaciares, las lluvias, los terremotos, el vulcanismo y los movimientos de elevación o descenso de la corteza. . Estos últimos movimientos suelen ser tan lentos que no pueden identificarse durante la vida de una persona. Pero a veces la corteza terrestre colapsa o se eleva repentinamente, produciendo terremotos catastróficos que cambian la faz de regiones enteras.
Antes de conocer cómo evolucionó el relieve de la Tierra, es interesante conocer cómo está compuesta la estructura interna de nuestro planeta, según han establecido los geólogos a raíz de investigaciones geofísicas basadas en la velocidad de propagación de las ondas sísmicas.
Según las hipótesis planteadas por los geólogos más destacados --- tales como: Suess en 1909, Goldsmith en 1923, Clark y Washington en 1925, Kuhn y Rittmann. En 1941 --- la estructura de la Tierra se dividió en tres zonas concéntricas: la barisfera, la pirosfera y la perisfera. La barisfera forma el núcleo de la Tierra y tiene un radio de aproximadamente 3500 km. También se le llama Nife, porque se sospecha que está compuesto mayoritariamente de níquel y hierro, siendo su densidad 12 veces mayor que la del agua. La pirosfera, el área que rodea el núcleo central, parece estar formada por silicatos de hierro y magnesio. Tiene una densidad media de 6 y un espesor de 1700 km.
Column Z.
¿Qué nos dicen los geólogos?
La formación de nuestro planeta comenzó hace varios miles de millones de años. A lo largo de este tiempo, inmenso para nosotros los humanos, pero diminuto a escala del universo, la apariencia de la Tierra ha sufrido continuas transformaciones bajo la acción del agua, los vientos, los glaciares, las lluvias, los terremotos, el vulcanismo y los movimientos de elevación o descenso de la corteza. . Estos últimos movimientos suelen ser tan lentos que no pueden identificarse durante la vida de una persona. Pero a veces la corteza terrestre colapsa o se eleva repentinamente, produciendo terremotos catastróficos que cambian la faz de regiones enteras.
Antes de conocer cómo evolucionó el relieve de la Tierra, es interesante conocer cómo está compuesta la estructura interna de nuestro planeta, según han establecido los geólogos a raíz de investigaciones geofísicas basadas en la velocidad de propagación de las ondas sísmicas.
Según las hipótesis planteadas por los geólogos más destacados --- tales como: Suess en 1909, Goldsmith en 1923, Clark y Washington en 1925, Kuhn y Rittmann. En 1941 --- la estructura de la Tierra se dividió en tres zonas concéntricas: la barisfera, la pirosfera y la perisfera. La barisfera forma el núcleo de la Tierra y tiene un radio de aproximadamente 3500 km. También se le llama Nife, porque se sospecha que está compuesto mayoritariamente de níquel y hierro, siendo su densidad 12 veces mayor que la del agua. La pirosfera, el área que rodea el núcleo central, parece estar formada por silicatos de hierro y magnesio. Tiene una densidad media de 6 y un espesor de 1700 km.
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
DIN BIOGRAFIA TERREI
CE NE SPUN GEOLOGII
Formarea planetei noastre a început acum câteva miliarde de ani. În tot acest timp, imens pentru noi, oamenii, dar infim pentru scara universului, înfățișarea Pământului a suferit continue prefaceri sub acțiunea apelor vânturilor, ghețarilor, ploilor, cutremurelor, vulcanismului și mișcărilor de ridicare sau de coborâre a scoarței. Aceste ultime mișcări sunt de cele mai multe ori atât de lente, încât nu se pot identifica în timpul vieții unui om. Dar câteodată scoarța Pământului se prăbușește sau se ridică brusc, producând cutremure catastrofale, care schimbă fața unor regiuni întregi.
Înainte de a cunoaște felul cum a evoluat relieful Pământului, este interesant să știm cum este alcătuită structura internă a planetei noastre, stabilită de geologi în urma cercetărilor geofizice bazate pe viteza de propagare a undelor seismice.
După ipotezele emise de cei mai proeminenți geologi --- ca: Suess în anul 1909, Goldsmith, în anul 1923, Clark și Washington în anul 1925, Kuhn și Rittmann în anul 1941 --- structura Pământului a fost împărțită în 3 zone concentrice: barisfera, pirosfera și perisfera. Barisfera formează sâmburele pământului și are o rază de aproximativ 3500 km. Mai este numită și Nife, deoarece se bănuiește că ar fi formată în cea mai mare parte din nichel și fier, densitatea ei fiind de 12 ori mai mare decât a apei.
Pirosfera, zona care învelește sâmburele central, pare să fie formată din silicați de fier și magneziu. Are o densitate medie de 6 și o grosime de 1700 km.
Page 5
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Original text. Page 5.
Ce ne spun geologii.
Formarea planetei noastre a început acum câteva miliarde de ani. În tot acest timp, imens pentru noi, oamenii, dar infim pentru scara universului, înfățișarea Pământului a suferit continue prefaceri sub acțiunea apelor vânturilor, ghețarilor, ploilor, cutremurelor, vulcanismului și mișcărilor de ridicare sau de coborâre a scoarței. Aceste ultime mișcări sunt de cele mai multe ori atât de lente, încât nu se pot identifica în timpul vieții unui om. Dar câteodată scoarța Pământului se prăbușește sau se ridică brusc, producând cutremure catastrofale, care schimbă fața unor regiuni întregi.
Înainte de a cunoaște felul cum a evoluat relieful Pământului, este interesant să știm cum este alcătuită structura internă a planetei noastre, stabilită de geologi în urma cercetărilor geofizice bazate pe viteza de propagare a undelor seismice.
După ipotezele emise de cei mai proeminenți geologi --- ca: Suess în anul 1909, Goldsmith, în anul 1923, Clark și Washington în anul 1925, Kuhn și Rittmann în anul 1941 --- structura Pământului a fost împărțită în 3 zone concentrice: barisfera, pirosfera și perisfera. Barisfera formează sâmburele pământului și are o rază de aproximativ 3500 km. Mai este numită și Nife, deoarece se bănuiește că ar fi formată în cea mai mare parte din nichel și fier, densitatea ei fiind de 12 ori mai mare decât a apei.
Pirosfera, zona care învelește sâmburele central, pare să fie formată din silicați de fier și magneziu. Are o densitate medie de 6 și o grosime de 1700 km.
(1.535 bytes / 237 unitati lingvistice).
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
La o primă întâlnire cu vreun text, poate că ne punem întrebări asupra vreunora dintre termenii care compun acel text. Din cele 237 de unități lexice care compun acest corp de text, am ales eu vreo 30 de termeni care, zic eu, că ar fi putut ridica niște semne de întrebare unui copil de 9-10 ani, prin anii 1968-1969.
Cuando nos encontramos por primera vez con un texto, es posible hacernos preguntas sobre algunos de los términos que lo componen. De las 237 unidades léxicas que componen este cuerpo de texto, escogí unos 30 términos que, digo, podrían haber suscitado algunas preguntas para un niño de 9-10 años, por alrededor de los años 1968-1969.
Column Ro.
geolog = ???
planeta noastră = ???
noi, oamenii = ???
scara universului = ???
ape = ???
vânturi = ???
ghețari = ???
ploi = ???
cutremure = ???
vulcanism = ???
mișcările scoarței = ???
Suess = ???
1909 = ???
Goldsmith = ???
1923 = ???
Clark și Washington = ???
1925 = ???
Kuhn și Rittmann = ???
1941 = ???
concentric = ???
barisfera = ???
Nife = ???
pirosfera = ???
perisfera = ???
rază = ???
nichel = ???
fier = = ???
densitate = ???
silicați de fier = ???
magneziu = ???
grosime = ???
Column Es.
geólogo = ???
nuestro planeta = ???
nosotros, el pueblo = ???
escala del universo = ???
agua=???
vientos=???
glaciares = ???
lluvia = ???
terremotos = ???
vulcanismo = ???
movimientos de la corteza terrestre = ???
Suez=???
1909 = ???
Goldsmith = ???
1923 = ???
Clark y Washington = ???
1925 = ???
Kuhn y Rittmann = ???
1941 = ???
concéntrico = ???
barisfera = ???
Nife = ???
pirosfera = ???
perisfera = ???
radio = ???
níquel = ???
hierro = = ???
densidad = ???
silicatos de hierro = ???
magnesio = ???
espesor = ???
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
Column 1.
e-Text
Ce
ne
spun
geologii.
Formarea
planetei
noastre
a
început
acum
câteva
miliarde
de
ani.
În
tot
acest
timp,
imens
pentru
noi,
oamenii,
dar
infim
pentru
scara
universului,
înfățișarea
Pământului
a
suferit
continue
prefaceri
sub
acțiunea
apelor
vânturilor,
ghețarilor,
ploilor,
cutremurelor,
vulcanismului
și
mișcărilor
de
ridicare
sau
de
coborâre
a
scoarței.
Aceste
ultime
mișcări
sunt
de
cele
mai
multe
ori
atât
de lente,
încât
nu
se
pot
identifica
în
timpul
vieții
unui
om.
Dar
câteodată
scoarța
Pământului
se
prăbușește
sau
se
ridică
brusc,
producând
cutremure
catastrofale,
care
schimbă
fața
unor
regiuni
întregi.
Înainte
de
a
cunoaște
felul
cum
a
evoluat
relieful
Pământului,
este
interesant
să
știm
cum
este
alcătuită
structura
internă
a
planetei
noastre,
stabilită
de
geologi
în
urma
cercetărilor
geofizice
bazate
pe viteza
de
propagare
a undelor
seismice.
După
ipotezele
emise
de
cei
mai
proeminenți
geologi ---
ca:
Suess
în
anul
1909,
Goldsmith,
în
anul
1923,
Clark
și
Washington
în
anul
1925,
Kuhn
și
Rittmann.
În
anul
1941 ---
structura
Pământului
a
fost
împărțită
în
3
zone
concentrice:
barisfera,
pirosfera
și
perisfera.
Barisfera
formează
sâmburele
pământului
și
are
o
rază
de
aproximativ
3500
km.
Mai
este
numită
și
Nife,
deoarece
se
bănuiește
că
ar
fi
formată
în cea
mai
mare
parte
din
nichel
și
fier,
densitatea
ei
fiind
de
12
ori
mai
mare
decât
a
apei.
Pirosfera,
zona
care
învelește
sâmburele
central
pare
să
fie
formată
din
silicați
de
fier
și
magneziu.
Are
o
densitate
medie
de
6
și
o
grosime
de
1700
km.
Column 2.
Hipertextext (Ro)
Ce
ne
spun
geologii.
Formarea
planetei
noastre
a
început
acum
câteva
miliarde
de
ani.
În
tot
acest
timp,
imens
pentru
noi,
oamenii,
dar
infim
pentru
scara
universului,
înfățișarea
Pământului
a
suferit
continue
prefaceri
sub
acțiunea
apelor
vânturilor,
ghețarilor,
ploilor,
cutremurelor,
vulcanismului
și
mișcărilor
de
ridicare
sau
de
coborâre
a
scoarței.
Aceste
ultime
mișcări
sunt
de
cele
mai
multe
ori
atât
de lente,
încât
nu
se
pot
identifica
în
timpul
vieții
unui
om.
Dar
câteodată
scoarța
Pământului
se
prăbușește
sau
se
ridică
brusc,
producând
cutremure
catastrofale,
care
schimbă
fața
unor
regiuni
întregi.
Înainte
de
a
cunoaște
felul
cum
a
evoluat
relieful
Pământului,
este
interesant
să
știm
cum
este
alcătuită
structura
internă
a
planetei
noastre,
stabilită
de
geologi
în
urma
cercetărilor
geofizice
bazate
pe viteza
de
propagare
a undelor
seismice.
După
ipotezele
emise
de
cei
mai
proeminenți
geologi ---
ca:
Suess
în
anul
1909,
Goldsmith,
în
anul
1923,
Clark
și
Washington
în
anul
1925,
Kuhn
și
Rittmann.
În
anul
1941 ---
structura
Pământului
a
fost
împărțită
în
3
zone
concentrice:
barisfera,
pirosfera
și
perisfera.
Barisfera
formează
sâmburele
pământului
și
are
o
rază
de
aproximativ
3500
km.
Mai
este
numită
și
Nife,
deoarece
se
bănuiește
că
ar
fi
formată
în cea
mai
mare
parte
din
nichel
și
fier,
densitatea
ei
fiind
de
12
ori
mai
mare
decât
a
apei.
Pirosfera,
zona
care
învelește
sâmburele
central
pare
să
fie
formată
din
silicați
de
fier
și
magneziu.
Are
o
densitate
medie
de
6
și
o
grosime
de
1700
km.
Column 3.
Hipertextext (Es)
Qué
nos
dicen
geólogos.
Formación
planeta
nuestro
a
comienzo
ahora
algunos
miles de millones
por
años.
En
todo
este
tiempo,
enorme
para
nosotros,
humanos,
pero
diminuto
para
escala
del universo,
apariencia
Tierra
a
sufrió
continuos
transformación
bajo
acción
aguas
vientos,
glaciares,
llueves,
terremotos,
vulcanismo
y
movimientos
por
levantamiento
o
por
descenso
a
corteza
Estos
últimos
movimientos
son
por
aquellos
mas
muchos
veces
tanto
lento,
de modo que
no
se
puede
identificar
en
tiempo
vida
de un
hombre.
Pero
a veces
corteza
Tierra
se
derrumba
o
se
levanta
de repente,
produciendo
terremotos
catastrófico,
que
cambian
rostro
algunos
regiones
enteras.
Antes
de
a
conocer
modo
cómo
a
evolucionado
el relieve
Tierra,
es
interesante
a
saber
cómo
es
compuesta
estructura
interna
de
planeta
nuestro,
establecido
por
geólogos
en
posterior
investigación
geofísico
basada
a la velocidad
de la
propagación
de las ondas
sísmicos.
Después
hipótesis
emitido
por
aquellos
puede
prominentes
geólogos ---
como:
Suez
en
año
1909,
Goldsmith,
en
año
1923,
Clark
y
Washington
en
año
1925,
Kuhn
y
Rittman.
en
año
1941 ---
estructura
Tierra
a
sido
dividida
en
3
áreas
concéntricas:
barisfera,
pirosfera
y
perisfera.
Barisfera
forma
la semilla
de la Tierra
y
tiene
un
radio
de
aproximadamente
3500
kilómetros.
Tambien
es
nombrada
y
Nife,
porque
se
sospecha
que
puede
ser
formada
en la
mas
gran
parte
por
níquel
y
hierro,
densidad
de ella
siendo
de
12
veces
mas
grande
que
a
agua.
Pirosfera,
área
cual
envolve
la semilla
central
parece
a
ser
formada
de
silicatos
de
hierro
y
magnesio.
Tiene
una
densidad
promedio
de
6
y
una
espesor
de
1700
kilometros.
Column 4.
Definitii DEX.
Ce
ne
spun
geologii. > geolog = Specialist în geologie
Formarea
planetei > planetă
noastre
a
început
acum
câteva
miliarde
de
ani. > an = 12 luni
În
tot
acest
timp,
imens
pentru
noi,
oamenii,
dar
infim
pentru
scara
universului,
înfățișarea
Pământului
a
suferit
continue
prefaceri
sub
acțiunea
apelor
vânturilor,
ghețarilor,
ploilor,
cutremurelor,
vulcanismului
și
mișcărilor
de
ridicare
sau
de
coborâre
a
scoarței.
Aceste
ultime
mișcări
sunt
de
cele
mai
multe
ori
atât
de lente,
încât
nu
se
pot
identifica
în
timpul
vieții
unui
om.
Dar
câteodată
scoarța
Pământului
se
prăbușește
sau
se
ridică
brusc,
producând
cutremure
catastrofale,
care
schimbă
fața
unor
regiuni
întregi.
Înainte
de
a
cunoaște
felul
cum
a
evoluat
relieful
Pământului,
este
interesant
să
știm
cum
este
alcătuită
structura
internă
a
planetei
noastre,
stabilită
de
geologi
în
urma
cercetărilor
geofizice
bazate
pe viteza
de
propagare
a undelor
seismice.
După
ipotezele
emise
de
cei
mai
proeminenți
geologi ---
ca:
Suess
în
anul
1909,
Goldsmith,
în
anul
1923,
Clark
și
Washington
în
anul
1925,
Kuhn
și
Rittmann.
În
anul
1941 ---
structura
Pământului
a
fost
împărțită
în
3
zone
concentrice:
barisfera,
pirosfera
și
perisfera.
Barisfera
formează
sâmburele
pământului
și
are
o
rază
de
aproximativ
3500
km.
Mai
este
numită
și
Nife,
deoarece
se
bănuiește
că
ar
fi
formată
în cea
mai
mare
parte
din
nichel
și
fier,
densitatea
ei
fiind
de
12
ori
mai
mare
decât
a
apei.
Pirosfera,
zona
care
învelește
sâmburele
central
pare
să
fie
formată
din
silicați
de
fier
și
magneziu.
Are
o
densitate
medie
de
6
și
o
grosime
de
1700
km.
Secțiunea 8. SECTION 8. Sección 8.
Column A.
Original text.
Ce ne spun geologii.
Formarea planetei noastre a început acum câteva miliarde de ani. În tot acest timp, imens pentru noi, oamenii, dar infim pentru scara universului, înfățișarea Pământului a suferit continue prefaceri sub acțiunea apelor vânturilor, ghețarilor, ploilor, cutremurelor, vulcanismului și mișcărilor de ridicare sau de coborâre a scoarței. Aceste ultime mișcări sunt de cele mai multe ori atât de lente, încât nu se pot identifica în timpul vieții unui om. Dar câteodată scoarța Pământului se prăbușește sau se ridică brusc, producând cutremure catastrofale, care schimbă fața unor regiuni întregi.
Înainte de a cunoaște felul a evoluat relieful Pământului, este interesant să știm cum este alcătuită structura internă a planetei noastre, stabilită de geologi în urma cercetărilor gefizice bazate pe viteza de propagare a undelor seismice.
După ipotezele emise de cei mai proeminenți geologi --- ca: Suess în anul 1909, Goldsmith, în anul 1923, Clark și Washington în anul 1925, Kuhn și Rittmann. În anul 1941 --- structura Pământului a fost împărțită în 3 zone concentrice: barisfera, pirosfera și perisfera. Barisfera formează sâmburele pământului și are o rază de aproximativ 3500 km. Mai este numită și Nife, deoarece se bănuiește că ar fi formată în cea mai mare parte din nichel și fier, densitatea ei fiind de 12 ori mai mare decât a apei. Pirosfera, zona care învelește sâmburele central pare să fie formată din silicați de fier și magneziu. Are o densitate medie de 6 și o grosime de 1700 km.
Column Z.
Lo qué nos dicen los geólogos.
La formación de nuestro planeta comenzó hace varios miles de millones de años. A lo largo de este tiempo, inmenso para nosotros, los humanos, pero diminuto a escala del universo, la apariencia de la Tierra ha sufrido continuas transformaciones bajo la acción del agua, los vientos, los glaciares, las lluvias, los terremotos, el vulcanismo y los movimientos de elevación o descenso de la corteza. . Estos últimos movimientos suelen ser tan lentos que no pueden identificarse durante la vida de una persona. Pero a veces la corteza terrestre colapsa o se eleva repentinamente, produciendo terremotos catastróficos que cambian la faz de regiones enteras.
Antes de conocer cómo evolucionó el relieve de la Tierra, es interesante conocer cómo está compuesta la estructura interna de nuestro planeta, según han establecido los geólogos a raíz de investigaciones geofísicas basadas en la velocidad de propagación de las ondas sísmicas.
Según las hipótesis planteadas por los geólogos más destacados --- tales como: Suess en 1909, Goldsmith en 1923, Clark y Washington en 1925, Kuhn y Rittmann. En 1941 --- la estructura de la Tierra se dividió en tres zonas concéntricas: la barisfera, la pirosfera y la perisfera. La barisfera forma el núcleo de la Tierra y tiene un radio de aproximadamente 3500 km. También se le llama Nife, porque se sospecha que está compuesto mayoritariamente de níquel y hierro, siendo su densidad 12 veces mayor que la del agua. La pirosfera, el área que rodea el núcleo central, parece estar formada por silicatos de hierro y magnesio. Tiene una densidad media de 6 y un espesor de 1700 km.
geolog = ??? > 732 bytes
geologie > 12 757 bytes
planeta noastră = ??? > 155.666 bytes
miliard > 472 bytes
an > 5.789 bytes
noi, oamenii = ??? > 24.527 bytes
scara universului = ???
ape = ???
vânturi = ???
ghețari = ???
ploi = ???
cutremure = ???
vulcanism = ???
mișcările scoarței = ???
Suess = ???
1909 = ???
Goldsmith = ???
1923 = ???
Clark și Washington = ???
1925 = ???
Kuhn și Rittmann = ???
1941 = ???
concentric = ???
barisfera = ???
Nife = ???
pirosfera = ???
perisfera = ???
rază = ???
nichel = ???
fier = = ???
densitate = ???
silicați de fier = ???
magneziu = ???
grosime = ???
geologo = ??? > 0
geología = ??? > 40.300 bytes
nuestro planeta = ??? > 176.887 bytes
millardo > 12.940 bytes
año > 45.597 bytes
nosotros, los humanos = ???
escala del universo = ???
agua=???
vientos=???
glaciares = ???
lluvia = ???
terremotos = ???
vulcanismo = ???
movimientos de la corteza terrestre = ???
Suez=???
1909 = ???
Goldsmith = ???
1923 = ???
Clark y Washington = ???
1925 = ???
Kuhn y Rittmann = ???
1941 = ???
concéntrico = ???
barisfera = ???
Nife = ???
pirosfera = ???
perisfera = ???
radio = ???
níquel = ???
hierro = = ???
densidad = ???
silicatos de hierro = ???
magnesio = ???
espesor = ???