Spartacus / Espartaco

Page started at 23.11.2019_01.15 (UTC+1 / España)

Fuente de informacion: Espartaco - Wikipedia (44.375 bytes).

A este articulo existe version correspondiente en mi idioma (en rumano) pero es muy poca como volumen (10.094 bytes) y, comparando las dos versiones, de muy baja calidad. Intentare aqui una traducción, adaptación y interpretación mejor, el lector teniendo la posibilidad de averiguar de forma inmediata la fidelidad (o la non-fidelidad) de la misma.

Sursa de informatie: Espartaco - Wikipedia (44.375 octeti).

La acest articol (Espartaco), exista versiune corespondenta si in limba romana dar, este mult mai putina ca volum (10.094 octeti) si, comparand intre cele doua versiuni, de calitate mult mai slaba. Intentionez aci sa fac eu o traducere, adaptare si interpretare mai buna, cititorul avand si posibilitatea de a verifica de forma imediata fidelitatea (sau non-fidelitatea acesteia.

Versiunea spaniola a articolului Espartaco - Wikipedia

Espartaco (griego: Σπάρτακος Spártakos; latín: Spartacus; Tracia, 113 a. C.-¿Lucania, 71 a. C.?) fue un esclavo de origen tracio, de la tribu maidoi,​ con probable localización en la región de influencia de Macedonia, que según fuentes griegas y romanas, dirigió la rebelión más importante contra la República romana en suelo itálico, ocurrida entre los años 73 a. C. y 71 a. C., conocida como tercera guerra servil, guerra de los Esclavos o guerra de los Gladiadores. La guerra de los Gladiadores se extendió a toda la península durante casi tres años, y los acontecimientos siguieron teniendo efectos directos e indirectos en la política romana de los años posteriores. Los gladiadores eran esclavos de las regiones sometidas por Roma, y comprados por mercaderes, peleaban en combates hasta la muerte para el entretenimiento del público romano, en sitios como el Coliseo. (874 bytes)

Espartaco, junto con otros esclavos gladiadores, idearon un plan de escape que desencadenó en un estallido en toda la península. Se les unían esclavos escapados de todas partes, conformándose de esta manera un ejército que fue creciendo hasta llegar a ser de, aproximadamente, ciento veinte mil personas. Guiados por Espartaco lograron una fuerza armada mixta formada por hombres, mujeres y niños que, sorpresivamente, constituyó una combinación que demostró repetidas veces su capacidad para resistir y superar al equipado y entrenado ejército romano, las cualificadas legiones. Tras numerosas victorias, y a punto de obtener la libertad cruzando los Alpes, regresaron para sitiar Roma. La guerra culminó finalmente en 71 a. C. (728 bytes)

Traducere, interpretare, adaptare.... admin.

Spartacus (greacă: Σπάρτακος Spártakos; latină: Spartacus; Tracia, 113 î.Hr. - Lucania, 71 î.Hr.) a fost un sclav de origine tracică, din tribul Maidoi, cu locație probabilă în regiunea de influență. din Macedonia, care în conformitate cu surse grecești și romane, a condus cea mai importantă revoltă împotriva Republicii Romane pe pământ italic, care a avut loc între anii 73 a. C. și 71 a. C., cunoscut sub numele de al treilea război al servilor, războiul sclavilor sau războiul gladiatorilor. Războiul Gladiatorilor s-a extins pe întreaga peninsulă timp de aproape trei ani, iar evenimentele au continuat să aibă efecte directe și indirecte asupra politicii romane în anii următori. Gladiatorii erau sclavi ai regiunilor depuse de Roma și cumpărați de comercianți, au luptat în luptă până la moarte pentru divertismentul publicului roman, în locuri precum Colosseumul.

Contenido

1 Orígenes

2 Escuela de gladiadores

3 Rebelión y fuga

4 La guerra. Ejército de Espartaco. Derrotas de Roma

4.1 Batalla del Vesubio

4.2 Organización del ejército de Espartaco

4.3 Batallas hacia el norte

4.4 Primer separación del ejército esclavo

4.5 Batalla en los Montes Apeninos

4.6 Batalla de Módena. Vuelta al sur.

4.7 Batalla de Samnio. Sitio de Roma.

4.8 Marcha hacia el sur. Mercaderes y piratas

5 Fin de la guerra

5.1 Segunda separación del ejército esclavo

5.2 Batalla de Río Silario

5.3 Supervivientes

6 Consecuencias

7 Espartaco en el arte

7.1 Monumentos

7.2 Novelas

7.3 Películas

7.4 Televisión

7.5 Ballet

8 Véase también

9 Bibliografía

10 Referencias

11 Enlaces externos

(692 bytes)

Spartacus, împreună cu alți sclavi gladiatori, au conceput un plan de evadare care a declanșat un focar în întreaga peninsulă. Lor li s-au alăturat sclavi evadați de pretutindeni, formând astfel o armată care a ajuns să fie de aproximativ o sută douăzeci de mii de oameni.

Ghidați de Spartacus au obținut o forță armată mixtă formată din bărbați, femei și copii care, în mod surprinzător, au constituit o combinație care a demonstrat în mod repetat capacitatea lor de a rezista și a depăși armata romană echipată și instruită, legiunile calificate.

După numeroase victorii și pe cale să obțină libertatea în Alpi, s-au întors să asedieze Roma.

Războiul a culminat în sfârșit în 71 a. C.

Cuprins

1 Origini

2 Școala de gladiatori

3 Rebeliunea și evadarea

4 Războiul. Armata lui Spartacus. Înfrângerile Romei

4.1 Bătălia de la Vezuviu

4.2 Organizarea armatei lui Spartacus

4.3 Bătălii către nord

4.4 Prima separatie intervenita in armata de sclavi

4.5 Bătălie în Munții Apenini

4.6 Bătălia de la Modena. Înapoi la sud.

4.7 Bătălia de la Samnio. Site-ul Romei.

4.8 martie sud. Comercianți și pirați

5 Sfârșitul războiului

5.1 A doua separare de armata de sclavi

5.2 Bătălia de la Rio Silario

5.3 Supraviețuitori

6 Consecințe

7 Spartacus în art

7.1 Monumente

7.2 Romane

7.3 Filme

7.4 Televiziune

7.5 Balet

8 Vezi și

9 Bibliografie

10 Referințe

11 Link-uri externe