Exploatarea prin muncă 

Explotación laboral

 Page start up on 09.07.2018_23.16 (UTC+1 / Paterna - España).

Articolul numit "Explotacion laboral" a constituit "sablonul" după care am creat această "copie", numită aici, "Exploatarea prin muncă".

In particular eu ii spun acestui termen "Exploatare laborală", iar despre relatia mea cu termenul ăsta, dai un clic pe cuvantul "Laboral" si afli mai multe.

Acest termen il am luat de foarte multi ani in evidentă spre a-l traduce dar, pe cat de important imi pare, pe atat de greu de obtinut (prin traducere) o copie cat mai conformă cu originalul, imi apare ca este.

Romania este in UE din 2007, si se presupune ca vorbeste . . . limba romana, dar limbajul UE, inca de la aderare, numai ca ea continua sa vorbeasca si limba romana dar si limbajul juridic romanesc (nu pe cel al UE) inca si in 2018 (si nu se vad sperante de imbunătătire).

Cine stie diferenta dintre "limbă" si "limbaj" o intelege ceva din ce am spus, iară cine nu, nu.

Aviz amatorilor!

1) Tot ce este blurat cu rosu (de genul: talleres de trabajo esclavo) si scris cu rosu (de forma: ateliere de "muncă în regim de sclavie) semnifica ca nu are versiune si in limba romana.

2) Tot ce e blurat cu galben (de genul: Karl Marx), indica faptul ca articolelor respective le gasim continut explicativ atat in limba spaniola cat si in limba romana dar ca recomand compararea ambelor versiuni.

3) Ceea ce este blurat cu albastru (de genul: trabajador) indica articole carora le-am creat eu (prin traducere) versiune in limba romana.

4) Ceea este indicat cu verde (de genul "descanso", indica faptul ca ii facusem o traducere (in Wikipedia) dar mi-a fost stearsa sau modificata de alti colaboratori ai Wikipedia, din motive de ei stiute).

5) Ceea ce este blurat cu violet (exemplu: "Dias festivos") indica ca exista varianta romaneasca la acest concept, dar ca este (in opinia admin), denaturata sau denaturanta acea varianta

1) Continutul explicativ "conform cu originalul" al termenului Explotacion laboral (la 10.07.2018)

2) Traducere facuta cu traducatorul automat Yandex) 

 La exploatarea prin muncă este definită ca a primit o plată mai mică decât cea care a fost efectuat, care include de la mic abuzurile la ateliere de sclavi. Karl Marx a dezvoltat teoria economiei de capitalism bazat pe ideea de exploatare prin muncă (diferența că nu este plătită lucrătorului, și că este capitalist, este numit un câștig de capital). Deși o muncă prost plătit pentru ceea ce este de făcut tinde să fie ceea ce definește scopul exploatării prin muncă, în sens larg poate cuprinde diferite situații, de la abuzul de angajator la angajat la precaritatea ocupării forței de muncă.

 2) Traducere automata cu traducatorul Yandex

 Teoriile de exploatare prin muncă

3) Traducere, adaptare si interpretare facută de admin 

Exploatarea prin muncă (labor exploitation, explotación laboral, exploatare laborala) este definită ca fiind o plată mai mică decât reprezintă produsul muncii ce s-a efectuat, definiție care include de la mici abuzuri pană la ateliere de "muncă în regim de sclavie".

 Karl Marx a explicat teoria economiei capitaliste, bazat in ideea de exploatare prin muncă (acea diferența care nu ii este plătită lucrătorului, și pe care și-o însușește, fraudulos, respectivul capitalist, si care diferenta este numită surplus. Deși munca prost plătită este cea care definește, in principal, exploatarea prin muncă, în sens larg definiția poate cuprinde diferite situații, de la abuzarea de către angajator a angajatului, până la condiția de precaritate în muncă.

3) Traducere admin 

 Teorii asupra conceptului "exploatarea prin muncă"

Idearul marxist - a persistat in susținerea că exploatarea angajatului (atunci când acesta nu este acelasi cu proprietarul), provoaca înțelegerea într-un mod imparțial al nivelurilor de prețuire și de ocupare a forței de muncă. Economiștii liberali au evaluat că prețu(i)rile sunt consecinta a unui inter-schimb ce iradiaza individuale distinctii ale interesatilor cumpărători sau ale interesatilor furnizori. Conflictul care apare în teoria impersonala, obiectiva, se explica prin mecanismul prețu(i)rilor relațiilor exploatarii forței de muncă de catre capitalism, care rezidă în diferențierea culturala și autentica a costului real de producție asociată lucrătorilor, acoperind valoarea deprinderii de abilități, de competențe, de artă, de maiestrie, sau în relațiile umane (capital cultural uman). 

3) Traducere admin 

 

La explotación laboral se define como recibir un pago inferior al trabajo que se realiza, lo que incluye desde pequeños abusos hasta los talleres de trabajo esclavo. Karl Marx desarrolló su teoría de la economía del capitalismo con base en la idea de explotación laboral (esa diferencia que no se le paga al trabajador, y que se la queda el capitalista, es llamada plusvalía). Aunque un trabajo mal pagado para lo que se realiza suele ser lo que define a la explotación laboral, en sentido amplio puede abarcar diferentes situaciones, desde el abuso por parte empleador hacia el empleado hasta la precariedad laboral.

 

 1) Text original

 Teorías de la explotación laboral

El ideario marxista ha mantenido que la explotación del trabajador, cuando éste no es el dueño, hace entender de una forma imparcial los niveles de precio y empleo. Los economistas liberales juzgaban que los precios eran la consecuencia de un intercambio que irradiaba las distinciones individuales de interesados compradores y proveedores. El conflicto que se da en la teoría impersonal, objetiva, es que se explica con mecanismo de precios las relaciones de la explotación de la fuerza de trabajo por parte del capitalismo, el cual reside en la diferenciación cultural y auténtica del coste de producción asociado a los trabajadores, abarcando el valor de enseñanza en destrezas, habilidades, artes, maestrías o en relaciones humanas (capital cultural humano). 

 1) Text original

Ideologia marxist - a susținut că exploatarea muncitorilor, atunci când acest lucru nu este proprietarul, te face să înțelegi într-un mod care este corect niveluri de preț și ocuparea forței de muncă. Economiștii liberali au simțit că prețurile au fost rezultatul unui schimb, care a împlinit la diferențele individuale de cumpărători interesați și de furnizori. Conflictul care apare în teoria impersonal, obiectiv, este explicat cu mecanism de preț relațiile de exploatare a forței de muncă pe de o parte a capitalismului, care se află într-culturale diferențiere și costul real de producție asociată a lucrătorilor, care acoperă valoarea de predare abilități, competențe, de artă, de masterat, sau în relațiile umane (capital cultural, uman).

Marx se pregunta y contesta en sus Manuscritos de 1844:

 

2) Traducere cu traducatorul automat Yandex

Marx a cere și răspunsuri în Manuscrisele din 1844:

 

Avizare

Acestui fragment care ar fi umplut casuta asta, nu ii gasesc (in locul oferit de Wikipedia insasi, cu instrumentele de traducere pe care le pune la indemana), nu ii gasesc posibilitatea de a-l traduce prin intermediul traducatorului automat "Yandex". 

La fel pentru toate "casutele albe" care vor urma, de aici in jos.

Pentru a suplini asta, voi arata cum ar traduce (daca ar fi doar dupa mintea lui) traducatorul automat Google.

2) Traducere cu traducatorul automat Yandex

Cazuri de exploatare a forței de muncă 

Aici sunt cazuri de exploatare a forței de muncă în corelație cu Starea de muncitori: 

Zile de lucru într-un rând, fără nici restul (cel puțin 12 ore între zile)

Lucrătorii vor avea dreptul la o odihnă minimă săptămânală, cumulată pentru perioade de până la paisprezece zile, o zi și jumătate neîntreruptă, care, ca regulă generală, va include după-amiaza zilei de sâmbătă sau, după caz, luni dimineața și întreaga duminică. . Durata de odihnă săptămânală a celor sub vârsta de optsprezece ani va fi, cel puțin, două zile neîntrerupte.

Marx isi pune intrebari și isi da răspunsuri în Manuscrisele de la 1844:

 

„¿En qué consiste, entonces, la enajenación del trabajo? Primeramente en que el trabajo es "externo" al trabajador, es decir, no pertenece a su ser; en que en su trabajo, el trabajador no se afirma, sino que se niega; no se siente feliz, sino desgraciado; no desarrolla una libre energía física y espiritual, sino que mortifica su cuerpo y arruina su espíritu.  

Por eso el trabajador sólo se siente en sí fuera del trabajo, y en el trabajo fuera de sí. Está en lo suyo cuando no trabaja y cuando trabaja no está en lo suyo. Su trabajo no es, así, voluntario, sino forzado, "trabajo forzado". Por eso no es la satisfacción de una necesidad, sino solamente un medio para satisfacer las necesidades fuera del trabajo. Su carácter extraño se evidencia claramente en el hecho de que tan pronto como no existe una coacción física o de cualquier otro tipo se huye del trabajo como de la peste. El trabajo externo, el trabajo en que el hombre se enajena, es un trabajo de autosacrificio, de ascetismo. En último término, para el trabajador se muestra la exterioridad del trabajo en que éste no es suyo, sino de otro, que no le pertenece; en que cuando está en él no se pertenece a sí mismo, sino a otro. (...) Pertenece a otro, es la pérdida de sí mismo.”

1) Textul original 

 Casos de explotación laboral

Aquí se enumeran casos de explotación laboral en correlación al Estatuto de los trabajadores

Trabajar jornadas seguidas sin tener descanso alguno (como mínimo 12 horas entre jornadas)

Los trabajadores tendrán derecho a un descanso mínimo semanal, acumulable por períodos de hasta catorce días, de día y medio ininterrumpido que, como regla general, comprenderá la tarde del sábado o, en su caso, la mañana del lunes y el día completo del domingo. La duración del descanso semanal de los menores de dieciocho años será, como mínimo, de dos días ininterrumpidos.

Art 37, ep. 1 del ET

"In ce consta, așadar, înstrăinarea in ce priveste munca? În primul rând, prin aceea că respectiva afacere este "externă" lucrătorului, adică nu aparține ființei sale; pentru că în ceea ce lucrează, lucrătorul nu se afirmă, ci se neagă; el nu se simte fericit, ci mizerabil; el nu dezvoltă o liberă energie fizică și spirituală, ci își mortifică trupul și îsi ruinează spiritul. 

De aceea, lucrătorul se simte "în sine insusi" cand se afla in situatia de "afara din serviciu"  iar cand se afla in situatia de "in serviciu", se simte "în afara sinelui său". Se simte "intr-ale lui" cand se afla "in afara serviciului" (cand "e liber") iar cand se afla "in serviciu" se simte "ca in pielea altuia". Astfel ca munca sa nu este cu adevarat voluntara, ci mai degraba constransa. Aceasta ciudatenie iese imediat in evidenta prin faptul ca atunci cand nu exista constrangere fizica sau de oricare alt tip,  fuge de munca ca de pesta.

Munca prestata altuia, munca in care omul se simte instrainat, este o "munca de auto-sacrificiu", de ascetism. În cele din urmă, pentru lucrator, se arata exterioritatea actului muncii, act care nu este al lui (ci al altuia), actul acelei munci ne-aparținandu-i; în faptul că atunci când este în acel act, el nu isi aparține lui însuși, ci apartine altuia. A apartine altuia este echivalentul "pierderii de sine"

 3) Traducere, adaptare si interpretare, admin

 Cazuri de exploatare laborala (de "exploatare prin munca"

Aici sunt enumerate cazuri de exploatare laborala (de "exploatare prin munca) in corelatie cu "Statutul (spaniol) lucratorilor": 

Muncind schimburi/turnuri de lucru neintrerupte (fara a dispune de legalul repaus cel putin 12 ore intre o "schimb/turn de lucru" si altul)

Lucrătorii vor avea dreptul la un repaus minim săptămânal, acumulabil pe perioade de până la paisprezece zile, de o zi și jumătate neîntreruptă (36 0re = 2160 minute) , care, ca regulă generală, va include după-amiaza zilei de sâmbătă (sau, după caz, luni dimineața) și întreaga duminică. . Durata de repaus săptămânal a celor sub vârsta de optsprezece ani va fi, de cel puțin două zile neîntrerupte (48 ore = 2880 minute).

Art 37, ep.1 al Statutului spaniol al lucratorilor

 Text original

  Exceso de tareas.

Supongamos un trabajo de una empresa de diseño multimedia y se haya contratado al empleado como "diseñador" y este, aparte de realizar su trabajo tenga que hacer además de programador, maquetador, desarrollador...

 

El trabajo efectivo que preste el trabajador en la empresa deberá estar relacionado con las tareas propias del nivel ocupacional, oficio o puesto de trabajo objeto del contrato.

Art 11, secc. 2 apartado f del ET

Impago o retraso de los pagos (cobrar el mes siguiente lo que tendría que haber cobrado el mes anterior) 

La liquidación y el pago del salario se harán puntual y documentalmente en la fecha y lugar convenidos o conforme a los usos y costumbres. 

El período a que se refiere el abono de las retribuciones periódicas y regulares no podrá exceder de un mes.

El trabajador y, con su autorización, sus representantes legales, tendrán derecho a percibir, sin que llegue el día señalado para el pago, anticipos a cuenta del trabajo ya realizado.

La documentación del salario se realizará mediante la entrega al trabajador de un recibo individual y justificativo del pago del mismo. El recibo de salarios se ajustará al modelo que apruebe el Ministerio de Trabajo y Seguridad Social, salvo que por convenio colectivo o, en su defecto, por acuerdo entre la empresa y los representantes de los trabajadores, se establezca otro modelo que contenga con la debida claridad y separación las diferentes percepciones del trabajador, así como las deducciones que legalmente procedan.

Art. 29 , epígrafe 1 del ET. 

 

Trabajar en la víspera de un examen para la obtención de un título reglado.

El trabajador tendrá derecho:

a) Al disfrute de los permisos necesarios para concurrir a exámenes, así como a una preferencia a elegir turno de trabajo, si tal es el régimen instaurado en la empresa, cuando curse con regularidad estudios para la obtención de un título académico o profesional.

Art. 23 epígrafe 1 del ET. 

 

Hacer trabajar al trabajador en horas de clase (horario lectivo).

Lucrătorul are dreptul:

Lucratul în ajunul unui examen pentru obținerea unui titlu reglementat

El trabajador tendrá derecho:

b) A la adaptación de la jornada ordinaria de trabajo para la asistencia a cursos de formación profesional o a la concesión del permiso oportuno de formación o perfeccionamiento profesional con reserva del puesto de trabajo.

a) Sa beneficiaze de permisele necesare pentru a-si sustine examenele, precum și de un tratament preferințial de a alege o schimb (turn) de muncă, dacă regimul de lucru instaurat de intreprindere este in ture, atunci când urmează în mod regulat cursuri pentru a obține o titulatură  academică sau profesională.

Art. 23 alineatul 1 din Statutul spaniol al Lucratorilor

Art. 23 epígrafe 2 del ET. 

 

Hacer trabajos durante el descanso del trabajador (llevarse el trabajo a casa sin estar estipulado)

 

Lucrați în ajunul unui examen pentru obținerea unui grad reglementat

 

 Cu privire la constrangerea lucrătorului de a lucra în orele de curs (in timpul orarului școlar).

 

El trabajador tendrá derecho a adaptar la duración y distribución de la jornada de trabajo para hacer efectivo su derecho a la conciliación de la vida personal, familiar y laboral en los términos que se establezcan en la negociación colectiva o en el acuerdo a que llegue con el empresario respetando, en su caso, lo previsto en aquella.

Lucrătorul are dreptul:

a) Pentru a beneficia de permisele necesare pentru a lua examenele, precum și cu preferința de a alege o schimbare de muncă, dacă acesta este regimul stabilit în companie, când studiază în mod regulat pentru a obține o diplomă academică sau profesională.

Lucrătorul are dreptul:

b) La adaptarea schimbului (turnului) sau normal de lucru astfel incat sa poata asista la cursurile de formare profesională sau de acordare a unui permis corespunzător necesar accederii la instruire sau dezvoltare profesională, cu rezervarea respectivului post de muncă.

Art. 34 epígrafe 8 del ET. 

 

Bibliografía 

 de Juan, J.L. (2014, 4 de mayo) "Esclavos del mundo libre", suplemento Babelia, El País.

Lucrătorul are dreptul:

b) Adaptarea zilei obișnuite de lucru la cursurile de formare profesională sau acordarea unui permis corespunzător de instruire sau dezvoltare profesională cu rezervarea locului de muncă.

Asigurați-lucrătorului să lucreze în orele de curs (orele de școală).

Art 23 , alineatul 2 al Statutului spaniol al Lucratorilor

Cu privire la constrangerea lucratorului de a lucra pe timpul cuvenitului sau repaus legal 

Lucrătorul are dreptul să i se adapteze durata și distribuția turei de lucru astfel incat sa-și poata face efectiv dreptul la concilierea vieții personale, familiale și profesionale în condițiile stabilite în negocierile colective sau în acordul încheiat cu lucrătorul. angajatorul respectând, in asa caz, prevederile respectivei si legalei negocieri.

Art 34, alineatul 8 al Statutului spaniol al Lucratorilor 

 

Bibliografie

 

Tressell, Robert (2014) Los filántropos en harapos trad. de Ricardo García Pérez. 1ª ed. en español. Madrid: Capitán Swing.

 

Véase también 

 

 

Lucrați în timpul odihnei muncitorului (luați locul de muncă fără a fi stipulat)

 

Lucrătorul are dreptul să adapteze durata și distribuția zilei de lucru pentru a-și exercita dreptul la concilierea vieții personale, familiale și profesionale în condițiile stabilite în negocierile colective sau în acordul încheiat cu lucrătorul. angajatorul respectând, dacă este cazul, dispozițiile acestuia.

 

 Bibliografie

Juan, J.L. (2014, 4 mai) "Sclavi ai lumii libere", supliment Babelia, El País.

Anotaciones acerca de la relación capitalista entre Trabajo y Riqueza (Análisis marxista de la Edición GegenStandpunkt).

Tressell, Robert (2014) Filantropi în trabucuri. de Ricardo García Pérez. Ed. 1 în spaniolă Madrid: Căpitanul Swing. 

 

Vezi si,

 

Atelier de exploatare prin munca

Precaritate laborala

Abuzul de incredere acordata

Intimidarea

Exploatarea prin munca a minorilor

Bani murdari

Economie subterana

Angajata/Angajatul domestic

 

Linkuri externe

 

Note cu privire la relația capitalistă dintre Muncă și Avere (Analiza marxistă facuta de Edition GegenStandpunkt)

 

Categorii:

 

Categorías:

 

de Juan, J.L. (2014, 4 mai) "Sclavi ai lumii libere", supliment Babelia, El País.

Tressell, Robert (2014) Filantropi în trabucuri. de Ricardo García Pérez. Ed. 1 în spaniolă Madrid: Căpitanul Swing. 

 

Vezi si,

 

Atelierul de lucru al sclavilor

 En otros idiomas

Se editó esta página por última vez el 13 may 2018 a las 21:48. 

Ocazionalitatea muncii

Abuz de încredere

Intimidare

Exploatarea muncii copiilor

Bani negri

Economia submersată

Cameristă

- Juridica Muncii;

- Delicte;

- Precaritate laborala;

- Sociologie.

 

Linkuri externe

Note despre relația capitalistă dintre muncă și avere (Analiza marxistă a ediției GegenStandpunkt) 

 

Categorii:

 

 

 

In alte limbi

 

catalana

spaniola

La 15/07/2018 ultima editare figura la data de 13/05/2018 la 0ra 21:48.

- Dreptul muncii;

- Crimes;

- Precaritatea muncii;

- Sociologie.

 

In alte limbi

 

catalana

spaniola

 

La 15/07/2018 ultima editare figura la data de 13/05/2018 la 0ra 21:48.

Exploatarea laborala (produsul final al traducerii, asezat in format de pagina, normal)

 

 A nu se uita!

1) Tot ce este blurat cu rosu (de genul: talleres de trabajo esclavo) si scris cu rosu (de forma: ateliere de "muncă în regim de sclavie) semnifica ca nu are versiune si in limba romana.

2) Tot ce e blurat cu galben (de genul: Karl Marx), indica faptul ca articolelor respective le gasim continut explicativ atat in limba spaniola cat si in limba romana dar ca recomand compararea ambelor versiuni.

3) Ceea ce este blurat cu albastru (de genul: trabajador) indica articole carora le-am creat eu (prin traducere) versiune in limba romana.

4) Ceea este indicat cu verde (de genul "descanso", indica faptul ca ii facusem o traducere (in Wikipedia) dar mi-a fost stearsa sau modificata de alti colaboratori ai Wikipedia, din motive de ei stiute).

5) Ceea ce este blurat cu violet (exemplu: "Dias festivos") indica ca exista varianta romaneasca la acest concept, dar ca este (in opinia admin), denaturata sau denaturanta acea varianta

Exploatarea prin muncă (labor exploitation, explotación laboral, exploatare laborala) este definită ca fiind o plată mai mică decât reprezintă produsul muncii ce s-a efectuat, definiție care include de la mici abuzuri pană la ateliere de "muncă în regim de sclavie".

 Karl Marx a explicat teoria economiei capitaliste, bazat in ideea de exploatare prin muncă (acea diferența care nu ii este plătită lucrătorului, și pe care și-o însușește, fraudulos, respectivul capitalist, si care diferenta este numită surplus. Deși munca prost plătită este cea care definește, in principal, exploatarea prin muncă, în sens larg definiția poate cuprinde diferite situații, de la abuzarea de către angajator a angajatului, până la condiția de precaritate în muncă.

 Teorii asupra conceptului "exploatarea prin muncă"

Idearul marxist - a persistat in susținerea că exploatarea angajatului (atunci când acesta nu este acelasi cu proprietarul), provoaca înțelegerea într-un mod imparțial al nivelurilor de prețuire și de ocupare a forței de muncă. Economiștii liberali au evaluat că prețu(i)rile sunt consecinta a unui inter-schimb ce iradiaza individuale distinctii ale interesatilor cumpărători sau ale interesatilor furnizori. Conflictul care apare în teoria impersonala, obiectiva, se explica prin mecanismul prețu(i)rilor relațiilor exploatarii forței de muncă de catre capitalism, care rezidă în diferențierea culturala și autentica a costului real de producție asociată lucrătorilor, acoperind valoarea deprinderii de abilități, de competențe, de artă, de maiestrie, sau în relațiile umane (capital cultural uman). 

Marx isi pune intrebari și isi da răspunsuri în Manuscrisele de la 1844:

"In ce consta, așadar, înstrăinarea in ce priveste munca? În primul rând, prin aceea că respectiva afacere este "externă" lucrătorului, adică nu aparține ființei sale; pentru că în ceea ce lucrează, lucrătorul nu se afirmă, ci se neagă; el nu se simte fericit, ci mizerabil; el nu dezvoltă o liberă energie fizică și spirituală, ci își mortifică trupul și îsi ruinează spiritul. 

De aceea, lucrătorul se simte "în sine insusi" cand se afla in situatia de "afara din serviciu"  iar cand se afla in situatia de "in serviciu", se simte "în afara sinelui său". Se simte "intr-ale lui" cand se afla "in afara serviciului" (cand "e liber") iar cand se afla "in serviciu" se simte "ca in pielea altuia". Astfel ca munca sa nu este cu adevarat voluntara, ci mai degraba constransa. Aceasta ciudatenie iese imediat in evidenta prin faptul ca atunci cand nu exista constrangere fizica sau de oricare alt tip,  fuge de munca ca de pesta.

Munca prestata altuia, munca in care omul se simte instrainat, este o "munca de auto-sacrificiu", de ascetism. În cele din urmă, pentru lucrator, se arata exterioritatea actului muncii, act care nu este al lui (ci al altuia), actul acelei munci ne-aparținandu-i; în faptul că atunci când este în acel act, el nu isi aparține lui însuși, ci apartine altuia. A apartine altuia este echivalentul "pierderii de sine"

Cazuri de exploatare laborala (de "exploatare prin munca"

Aici sunt enumerate cazuri de exploatare laborala (de "exploatare prin munca) in corelatie cu "Statutul spaniol al Lucratorilor": 

Muncind schimburi/turnuri de lucru neintrerupte (fara a dispune de legalul repaus cel putin 12 ore intre o "schimb/turn de lucru" si altul)

Lucrătorii vor avea dreptul la un repaus minim săptămânal, acumulabil pe perioade de până la paisprezece zile, de o zi și jumătate neîntreruptă (36 0re = 2160 minute) , care, ca regulă generală, va include după-amiaza zilei de sâmbătă (sau, după caz, luni dimineața) și întreaga duminică. . Durata de repaus săptămânal a celor sub vârsta de optsprezece ani va fi, de cel puțin două zile neîntrerupte (48 ore = 2880 minute).

Art 37, ep.1 al Statutului spaniol al lucratorilor.

Ore suplimentare lucrate.

 Când este stipulat în contract x ore și lucrează in mod real  x + n ore mai mult, și, de asemenea, facerea platii totalului de ore totale x + n ca x ore.

Neplata muncii efectuate in  "zile ne-lucrătoare".

Ore suplimentare (ore extra)

1) Au consideratie de "ore extra" acele "ore de muncă" care se realizeaza peste durata maxima a "turnului (schimbului) normal de lucru",  durata maxima fixata in acord cu articolul anterior.

Prin intermediul contractului colectiv de munca sau, in lipsa acestuia, prin intermediul  contractului individual de muncă, se va opta pentru plata orelor suplimentare in cuantumul deja fixat, in nici un caz aceasta plata nu poate fi inferioară valorii orelor normale, sau compensate cu timp echivalent de "repaus plătit". In lipsa existentei unui pact in acest sens, se va intelege că orele extra realizate trebuiesc compensate prin intermediul repausului plătit intr-o perioada de cel mult patru luni de la realizarea lor.

2) Numărul de "ore extra" nu poate depăsi numarul de 80 de ore pe an, cu exceptia cazurilor prevazute la punctul 3 al acestui articol. In ce priveste lucrătorii care, prin specificul sau durata contractului lor, realizeaza "turnuri de lucru" reduse (in comparatie cu "turnul de lucru obisnuit" in acea intreprindere) maximumul anual de ore extra se reduce prin pastrarea proportiei existente intre acele turnuri (schimburi)

In sensul celor prevazute in paragraful anterior, nu se iau in calcul "orele extra" care au fost compensate prin repaus platit in cadrul perioadei de patru luni de la realizarea lor.

Guvernul poate suprima sau reduce numarul maxim de "ore extra" pentru perioade de timp determinate, de caracter general sau pentru diferite ramuri de activitate sau pentru anumite zone teritoriale, pentru a mari oportunitatile de situare a lucratorilor (a celor fara munca) in evidentele somajului fortat.

3. Nu va fi luata in considerare, ca efect al duratei maxime a "turnului (schimbului) de munca normal", nici pentru calculul numarului maxim al orelor extra autorizate, excedentul de ore de munca facut pentru prevenirea sau repararea catastrofelor sau altor daune extraordinare si urgente, dar asta fara a se prejudicia compensarea lor ca "ore extra-ordinare". 

4. Prestarea orelor suplimentare de munca nu poate fi decât voluntară, cu excepția cazului în care realizarea lor  a fost convenită printr-o convenție colectivă sau printr-un contract individual de muncă, în cadrul  limitelor punctului 2 ale prezentului articol.

5) In vederea calcularii "orelor extra", activitatea din turnul (tura, schimbul) de munca al fiecarui lucrator se va inregistra zi de zi si se va totaliza pe acea perioada de timp stabilita pentru plata remuneratiei, furnizandu-se o copie a acestui rezumat, lucratorului, ca  "fisa de plata" ce ii corespunde.

Art. 35 al Statutului (spaniol) al lucratorilor.

 Excedenta de sarcini

Sa presupunem un job (un serviciu) al unei intreprinderi de design multimedia unde un x este angajat ca "designer", iar acestuia, in afara de a realiza "fisa postului" sau y se da in sarcina sa realizeze si activitati care intra in "fisa postului" altor posturi de munca (programator, machetador, dezvoltator...

Munca efectivă ce ii poate fi atribuită unui lucrător de către angajatorul său, trebuie să fie strans legată de sarcinile proprii nivelului ocupațional,  oficiu sau post de lucru pentru care a fost angajat prin contract.

Art 11, sectiunea 2, punctul f al Statutului spaniol al Lucratorilor

Neplata sau întârzierea plăților 

(incasezi în luna următoare banii ce ar fi trebuit să iti fi fost plătiți în luna anterioară):

 

Lichidarea si plata salariului se vor face punctual si cu proba documentala, la data si locul convenite sau, conform uzantelor si obiceiurilor respectivei intreprinderi.

Perioada la care se referă plata remunerației periodice și regulate nu poate depăși o lună.

Lucrătorul și (cu autorizația acestuia), reprezentanții săi legali, au dreptul să primească, mai inainte de  ziua stabilită pentru plată. avans in contul lucrului deja realizat.

Documentalizarea salariului se va face prin livrarea către salariat a unei chitanțe individuale și justificative a respectivei plăți

Fisa de plata a salariilor se conformează modelului aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu excepția cazului în care prin convenție colectivă sau, în lipsa acestuia, prin acord între respectiva societate și reprezentanții legali ai lucrătorilor, se stabileste un alt model care conține, cu obligatorie claritate și specificatie, diferitele drepturi cuvenite pe care le percepe respectivul lucrător, precum și cuvenitele deduceri legale.

Art. 29 , alineatul 1 al Statutului spaniol al Lucratorilor.

Lucratul în ajunul unui examen de sustinut pentru obținerea unui titlu reglementat

Lucrătorul are dreptul: 

a) Sa beneficiaze de permisele necesare pentru a-si sustine examenele, precum și de un tratament preferințial de a alege o schimb (turn) de muncă, dacă regimul de lucru instaurat de intreprindere este in ture, atunci când urmează în mod regulat cursuri pentru a obține o titulatură  academică sau profesională.

Art. 23 alineatul 1 din Statutul spaniol al Lucratorilor

Cu privire la constrangerea lucrătorului de a lucra în orele de curs (in timpul orarului școlar).

b) La adaptarea schimbului (turnului) sau normal de lucru astfel incat sa poata asista la cursurile de formare profesională sau de acordare a unui permis corespunzător necesar accederii la instruire sau dezvoltare profesională, cu rezervarea respectivului post de muncă.

Art 23 , alineatul 2 al Statutului spaniol al Lucratorilor

Cu privire la constrangerea lucratorului de a lucra pe timpul cuvenitului sau repaus legal 

Lucrătorul are dreptul să i se adapteze durata și distribuția turei de lucru astfel incat sa-și poata face efectiv dreptul la concilierea vieții personale, familiale și profesionale în condițiile stabilite în negocierile colective sau în acordul încheiat cu lucrătorul. angajatorul respectând, in asa caz, prevederile respectivei si legalei negocieri.

Art 34, alineatul 8 al Statutului spaniol al Lucratorilor 

Bibliografie

.Juan, J.L. (2014, 4 mai) "Sclavi ai lumii libere", supliment Babelia, El País.

Tressell, Robert (2014) Filantropi în trabucuri. de Ricardo García Pérez. Ed. 1 în spaniolă Madrid: Căpitanul Swing. 

.

Vezi si,

.Taller de trabajo esclavo  (Atelier de exploatare prin munca)

Precariedad laboral (Precaritate laborala)

Abuso de confianza  (Abuzul de incredere acordata)

Intimidación (Intimidarea)

Explotación laboral infantil (Exploatarea prin munca a minorilor)

Dinero negro (Bani murdari)

Economía sumergida (Economie subterana)

Empleada de hogar  (Angajata/Angajatul domestic)

Linkuri externe

Note cu privire la relația capitalistă dintre Muncă și Avere (Analiza marxistă facuta de Edition GegenStandpunkt)

 Categorii:

- Derecho laboral (Juridica Muncii);

- Delitos (Delicte);

- Precariedad laboral (Precaritate laborala);

- Sociología (Sociologie).

 In alte limbi

 - catalana

 - spaniola

-

Véase también (Por el mismo autor) / A se vedea si (de acelasi autor):

 - Supra-exploatatori vs supra-exploatați .

 - Sobrexplotadores y sobreexplotados .