Hora la Păcureți (anii 1900)
/
Hora (baile) en Păcureți (años 1900)
The article previously processed by Ayord: Administrație / Administración.
The following article processed by Ayord: Testamentul unui excentric / Testamento de un excéntrico.
Page start up on 28.07.2024_23.48 (UTC+2 / Lipănești, Prahova, România). 22ºC, Humedad 66%, Viento 5 km/h 45°03'31.2"N 26°00'56.1"E
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Captura de ecran a unui fragment din pagina 119 a volumului "Monografia comunei Păcureți" (de Andrei Nicolescu) plus transcrierea în format electronic a respectivului text.
Captura de pantalla de un fragmento de la página 119 del volumen "Monografía de la comuna de Păcureți" (de Andrei Nicolescu) más la transcripción electrónica de ese texto.
Page 121 PDF /119 Carte of 242 PDF/240 Carte
§ IV
Hora satului
,,Hai la horă"; ,,mergi azi la horă?". Astfel 'şi spun fluturându-le pe buze iubirea de viaţă, scânteindu-le ochii de lumină şi se întreabă cu zâmbete de bucurie fetele în dimineaţa zilelor de Dumineci şi sărbători adunate cu cofele la fântână, unde în noaptea de bobotează ,când se scaldă apele de la Isus", şi-a văzut norocul dacă busuiocul pus acolo a fost mai bogat înrourat de bruma nopţii.
Tot să trăeşti. Munca grea de peste săptâmănă nu împiedică...
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Traducerea din limba română în limba spaniolă, plus "wikipedizarea" ambelor texte (în română și în spaniolă), plus conservarea în "Column B", a textului rezultat prin traducere automatică.
La traducción del rumano al español, más la "wikipedizacion" de ambos textos (en rumano y español), más la conservación (en la "Column B") del texto resultante de la traducción automática.
Column A.
Original text.
§ IV
Hora satului
,,Hai la horă"; ,,mergi azi la horă?".
Astfel 'şi spun fluturându-le pe buze iubirea de viaţă, scânteindu-le ochii de lumină şi se întreabă cu zâmbete de bucurie fetele în dimineaţa zilelor de Dumineci şi sărbători adunate cu cofele la fântână, unde în noaptea de bobotează ,când se scaldă apele de la Isus", şi-a văzut norocul dacă busuiocul pus acolo a fost mai bogat înrourat de bruma nopţii.
Tot să trăeşti. Munca grea de peste săptâmănă nu împiedică...
Column B.
§IV
el coro del pueblo
“Vamos a clase”; “¿Vas a ir a clase hoy?”.
Así dicen, agitando el amor a la vida en sus labios, sus ojos brillando de luz, y se preguntan las muchachas con sonrisas de alegría en las mañanas de los domingos y festivos, reunidas con sus cestas junto a la fuente, donde por la noche bob, cuando las aguas sean bañadas por Jesús", veía su suerte si la albahaca allí colocada quedaba más ricamente cubierta por el rocío de la noche.
Sigue viviendo. El trabajo duro durante la semana no impide...
Column Z.
§IV
La hora en Pacureti
“Vamos a hora”; “¿Vas a ir hoy a la hora?”.
Así se están diciendo, resaltando el amor a la vida en sus labios, con los ojos brillando de luz, asi se preguntan las muchachas con sonrisas de alegría en las mañanas de los domingos y festivos, reunidas con sus cubos junto a la fuente, donde por la noche de epifanía, cuando las aguas de a Jesús están bañadas", veía su suerte si la albahaca allí colocada quedaba más ricamente cubierta por el rocío de la noche.
A seguir viviendo. El trabajo duro durante la semana no impide...
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Captura de ecran cu locația geografică aproximativă a locului în care știu eu că exista salonul de dans despre care cred că Andrei Nicolescu face vorbire într-a sa "Monogafie a comunei Păcureți".
La captura de pantalla con la ubicación geográfica aproximada, del lugar donde sé que estaba el salón de baile del que creo que habla Andrei Nicolescu en su "Monografía de la comuna de Păcureți".
Admin says (10.06.2024_01.06 UTC+2)
Când eram copil, îmi aduc aminte că am văzut, mai ales de pe prispa dispensarului, câte ceva din "salonul vechi". În mod sigur am văzut mai mult decât am putut memora dar, memoria... e atâta câta e. Unul dintre "obiectele" care mi-au rămas în memorie, din comentariile pe care mi le făcea mama mea arătând de pe prispa dispensarului în direcția acelui fost "salon", este "dulapul" (un fel de roată/noria).
Acel vechi salon a fost funcțional (se tineau baluri, poate și nunți) pânăă undeva prin jurul anilor 1977 - 1978. Locația geogafică (aproximativ) a locului în care se afla acel salon de nunți și de baluri, era aceasta: 45°08'39.2"N 26°07'45.4"E . Cred că horele la care făcea referință Andrei Nicolescu în "Monografia" sa, la acest salon aveau loc.
/
Cuando era niño, recuerdo haber visto, en principal desde la teraza del dispensario, algo del "viejo salón". Ciertamente vi más de lo que pude memorizar pero, la memoria... es lo que hay. Uno de los "objetos" que quedaron en mi memoria, por los comentarios que me hizo mi madre señalando desde aquella teraza del dispensario en la dirección de aquel antiguo "salón", se encuentra una especie de noria.
Ese antiguo salón funcionó (se celebraban bailes, tal vez también bodas) hasta alrededor de 1977 - 1978. La ubicación geográfica (aproximada) del lugar donde se encontraba ese salón de bodas y bailes era esta: 45°08' 39.2"N 26° 07'45.4"E. Creo que en este salón se desarrollaban los bailes a los que se refería Andrei Nicolescu en su "Monografía".
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Captura de ecran a unui fragment din pagina 120 a volumului "Monografia comunei Păcureți" (de Andrei Nicolescu) plus transcrierea în format electronic a respectivului text.
Captura de pantalla de un fragmento de la página 120 del volumen "Monografía de la comuna de Păcureți" (de Andrei Nicolescu) más la transcripción electrónica de ese texto.
Page 122 PDF/120 Carte of 242 PDF/240 Carte
... de fel hora să nu se ţie. Cei 15-20 ani sunt prilej de mari avânturi, făuritori de idealuri în neant!
Hora e veşnic tânără, ea nu are sfârşit. Ce nu înbătrâneşte?
,, hora" spun bătrânii.
E zi cu soare. Nici un nor nu vesteşte ploae sau furtună. Un vânt uşor adie în aer răcorind tinerele vlăstare spre bucuria sufletului lor ce pluteşte în dulcele iluzii ale unei vieţi înaripate de raiul speranţei.
La horă cântă din vreme, doină cântec dulce, cei doi lăutari din „diblă" şi o „lăută„ chemând din depărtare. întocmai ca şi clopotele bisericilor pe credincioşi, la petrecere.
Din cele răspântii vin fecioarele cu flori la cosiţele încolăcite pe cap, cu rochiţele învoalte, cu iele înfluturate, mamele după ele moare, gata să sară în horă. Ce sosesc din toate părţile sburând şi voinici flăcăi cu flori la pălărie, cu ilice în fir, fuste albe, alesături în borangic pe poalele creţe, prind în joc cu zor „ şi pe dreapta ... şi pe stânga tot aşa"!, o bătută până ce asudarea-i inundă.
Se aşez fetiţele în grup de o parte, mamele cât de cât în spatele lor privind, că aşa e din batrâni: ,,fetele să nu se deslipească de mama lor până ce nu se mărită".
De pe drumurile înprăfuite şi glodate sosesc cârduri, cârduri de bătrâni şi bătrânele cu copiii şi nepoţii de mână, la „uitare".
Animaţie mare. Toţi foesc cu voioşie. Hora înaintea prăvăliei la aer liber ţine cursul sau în pavilionul anume destinat. In prăvălii s'aud sunete de pahare, se cinstesc sătenii să mai uite de cele necazuri.
Doar e sărbătorile Paştelor. Suie şi coboară cele patru policiori ale dulapului încărcate cu perechi de inimi ce 'şi şoptesc în taina nemurirei lucruri aevea.
Roşesc fetiţele cu ochi negri când însoţitorii le arunc priviri secrete, săgetânde, deochetoare, sugestionante.
Mai departe se văd fruntaşi, mai gânditori, mai aşezaţi, mai sfătoşi, şi ei în haine de sărbătoare, legând o convorbire despre nevoile zilei, sau privind cu regretul că nu pot să mai fie ce au fost odată!
,, Şi tot aşa şi iar aşa" până ce soarele pe mal ca şi trâmbiţaşul ce sună încetarea manevrei, anunţă că „fetişcanelor le şed bine...
Mama mea, Iordache Georgeta (nascuta Sersea) si casa parintilor ei. Aceasta este o amintire din 12 februarie 1960 (pe cand eu aveam vreo 14 zile). (45°09'09.9"N 26°07'33.5"E)
Aceste poze sunt făcute la 50 ani de ani distanță de momentul publicării Monografiei, dar distanța de 50 de ani este mult mai mică decât cea de 112 ani, cât masoară timpul la nivel de 2024.
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Traducerea din limba română în limba spaniolă, plus "wikipedizarea" ambelor texte (în română și în spaniolă), plus conservarea în "Column B", a textului rezultat prin traducere automatică.
La traducción del rumano al español, más la "wikipedizacion" de ambos textos (en rumano y español), más la conservación (en la "Column B") del texto resultante de la traducción automática.
Column A.
Original text.
... de fel hora să nu se ţie. Cei 15-20 ani sunt prilej de mari avânturi, făuritori de idealuri în neant!
Hora e veşnic tânără, ea nu are sfârşit.
Ce nu înbătrâneşte?
,, hora" spun bătrânii.
E zi cu soare. Nici un nor nu vesteşte ploae sau furtună. Un vânt uşor adie în aer răcorind tinerele vlăstare spre bucuria sufletului lor ce pluteşte în dulcele iluzii ale unei vieţi înaripate de raiul speranţei.
La horă cântă din vreme, doină cântec dulce, cei doi lăutari din „diblă" şi o „lăută„ chemând din depărtare, întocmai ca şi clopotele bisericilor pe credincioşi, la petrecere.
Din cele răspântii vin fecioarele cu flori la cosiţele încolăcite pe cap, cu rochiţele învoalte, cu iele înfluturate, mamele după ele moare, gata să sară în horă. Ce sosesc din toate părţile sburând şi voinici flăcăi cu flori la pălărie, cu ilice în fir, fuste albe, alesături în borangic pe poalele creţe, prind în joc cu zor „ şi pe dreapta ... şi pe stânga tot aşa"!, o bătută până ce asudarea-i inundă.
Column B.
... así que no te dejes engañar. ¡Los 15-20 años son oportunidad de grandes aventuras, creadoras de ideales en la nada!
Hora es siempre joven, no tiene fin. ¿Qué no envejece? "Hora", dicen los ancianos.
Es un día soleado. Ninguna nube presagia lluvia o tormenta. Un ligero viento sopla en el aire, refrescando los jóvenes retoños para la alegría de su alma flotando en las dulces ilusiones de una vida alada por el cielo de la esperanza.
A la hora, cantan desde el tiempo, una dulce canción, los dos violinistas del "taco" y un "laúd" llaman desde lejos, como las campanas de la iglesia, a los fieles de la fiesta.
De los campos vienen las doncellas con flores en las trenzas sobre la cabeza, con los vestidos velados, con las alas batiendo, las madres mueren tras ellas, dispuestas a saltar al coro. Que vienen volando de todos lados y muchachos fuertes con flores en los sombreros, con malvarrosas en el hilo, faldas blancas, escogidas en borangic sobre sus piernas rizadas, atrapadas en el juego "y a la derecha ... y a la izquierda todos los ¡igual"!, una paliza hasta que el sudor les inunda.
Column Z.
... la celebración de la hora. ¡Los 15-20 años son oportunidad de grandes energías, creadoras de ideales en la nada!
La hora es siempre joven, no tiene fin.
¿Qué no envejece?
"Hora", dicen los ancianos.
Es un día soleado. Ninguna nube presagia lluvia o tormenta. Un ligero viento sopla en el aire, refrescando los jóvenes retoños para la alegría de su alma flotando en las dulces ilusiones de una vida alada por el cielo de la esperanza.
A la hora, cantan desde temprano, una dulce canción, los dos cantares del "violín" y un "laúd" llaman desde lejos, como las campanas de la iglesia a sus fieles, a la fiesta.
Desde las cruces de caminos vienen las doncellas con flores en las trenzas sobre la cabeza, con los vestidos velados, con las camisas batiendo, las madres orgullosas con ellas, dispuestas a saltar en la hora. Que vienen volando de todos lados y muchachos fuertes con flores en los sombreros, con malvarrosas en el hilo, faldas blancas, escogidas en seda sobre faldas rizadas, entrando con agilidad en el juego "y por la derecha ... y por la izquierda todos los ¡igual"!, una "paliza" hasta que el sudor les inunda.
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
Un pic de exemplificare video cu ceea ce ar putea însemna conceptul "Horă".
Un poco de ejemplificación vídeo de lo que podría significar el concepto de "Horă".
Hora romaneasca (+/- 1900)
Hora (baile) rumana +/- 1900
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
Column A.
Original text.
Se aşeaza fetiţele în grup de o parte, mamele cât de cât în spatele lor privind, că aşa e din batrâni: ,,fetele să nu se deslipească de mama lor până ce nu se mărită".
De pe drumurile înprăfuite şi glodate sosesc cârduri, cârduri de bătrâni şi bătrânele cu copiii şi nepoţii de mână, la „uitare".
Animaţie mare.
Toţi foesc cu voioşie. Hora înaintea prăvăliei la aer liber ţine cursul sau în pavilionul anume destinat. In prăvălii s'aud sunete de pahare, se cinstesc sătenii să mai uite de cele necazuri.
Doar e sărbătorile Paştelor. Suie şi coboară cele patru policiori ale dulapului încărcate cu perechi de inimi ce-şi şoptesc în taina nemurirei lucruri aevea.
Roşesc fetiţele cu ochi negri când însoţitorii le arunc priviri secrete, săgetânde, deochetoare, sugestionante.
Mai departe se văd fruntaşi, mai gânditori, mai aşezaţi, mai sfătoşi, şi ei în haine de sărbătoare, legând o convorbire despre nevoile zilei, sau privind cu regretul că nu pot să mai fie ce au fost odată!
,, Şi tot aşa şi iar aşa" până ce soarele pe mal ca şi trâmbiţaşul ce sună încetarea manevrei, anunţă că „fetişcanelor le şed bine...
Column B.
Las niñas se sientan en grupo a un lado, las madres un poco detrás de ellas observando, porque así dicen los mayores: "las niñas no deben separarse de sus madres hasta que estén casadas".
De los caminos polvorientos y llenos de baches llegan manadas, manadas de ancianos y ancianas con sus hijos y nietos en la mano, para "olvidar".
Gran animación. Todos navegan felices. La Hora antes de la tienda al aire libre tiene lugar en el pabellón designado. En las tiendas se escucha el tintineo de vasos, los aldeanos se sienten honrados de olvidar sus problemas.
Son sólo las vacaciones de Semana Santa. Los cuatro policías del armario suben y bajan, cargados de pares de corazones que se susurran el secreto de la inmortalidad.
Las niñas de ojos negros se sonrojan cuando los asistentes les lanzan miradas secretas, furtivas, desagradables y sugerentes.
Más adelante, se puede ver a los líderes, más reflexivos, más asentados, más aconsejados, también vestidos de fiesta, conversando sobre las necesidades del día, o mirando con pesar que ya no pueden ser lo que eran.
"Y tal y tal" hasta que el sol en la orilla, como el trompetista que suena el final de la maniobra, anuncia que "las chicas fetichistas están bien
Column Z.
Las niñas, en grupo, se sientan a un lado, las madres un poco detrás de ellas observando, porque así dicen los mayores: "las niñas no deben deslizarse de sus madres hasta que estén casadas".
De los caminos polvorientos y llenos de baches llegan manadas, manadas de ancianos y ancianas con sus hijos y con sus nietos de la mano, para "mirar".
Gran animación.
Todos se mueven felices. La Hora celebrada delante de la tienda al aire libre o en el pabellón especialmente destinado. En las tiendas se escucha el tintineo de vasos, los aldeanos beben para olvidar de sus problemas.
Son sólo las fiestas de Semana Santa. Los cuatro columpios de la noria suben y bajan, cargados de pares de corazones que se susurran el secreto de la inmortalidad.
Las niñas de ojos negros se sonrojan cuando los asistentes les lanzan miradas secretas, furtivas, ojeadoras y sugerentes.
Un poco más lejos, se puede ver a los líderes, más reflexivos, más asentados, más aconsejadores, también vestidos de fiesta, conversando sobre las necesidades del día, o mirando con pesar que ya no pueden ser lo que eran.
"Y tal y tal" hasta que el sol en la orilla, como el trompetista que suena el final de la maniobra, anuncia que "las chiquititas le viene mejor...
Secțiunea 8. SECTION 8. Sección 8.
Hora balcánica (sec XIX) - vezi "Hora - EsWiki"
Secțiunea 9. SECTION 9. Sección 9.
Page 123 PDF/121 Carte of 242 PDF/240 Carte
... să le prindă asfinţitul la vatră unde le aşteaptă rostul casei părăsit o clipă în voia întâmplării.
Se întorc şi bătrânii, răspândindu-se cum au venit cu un „să ne mai vedem cu bine vere".
Atât este de original şi de nevinovat acest bal ţărănesc improvizat fără acel artificiu de formalităţi goale şi costisitoare ale balurilor lumei elegante.
Cârciumarul plăteşte 2-3 lei de ziua de clntare; asta e toată cheltuiala horei, iar flăcăii sunt obligaţi să facă un dever de 50-60 bani de fiecare, alcătuind o masă comună ce o numesc refenea.
Ceea ce observi caracteristic la horă este cum timpul prea apropiat al vechilor obraze ce înpărţea poporul în mojici şi boeri, nu a şters încă urmele acelui dispreţ de la om la om. Tot trei clase : boeri, negustori şi mojici, fiecare se ţin deoparte, făcând colibă separată, deşi ranguri nu mai sunt.
Timpul va roade şi această linie de democraţie ~oci~lă, produs al unei civilizaţii ce .nu mai este, ce nu o să mai fie.
In sfârşit şi pe dreapta şi . . . . şi pe stânga tot aşa .... că nu de geaba a zis poetul într'o vară la ţară :
„ Daţi-mi mie valea verde
„Unde pierde
„Omul negrele gândiri
,, Şi sclavia auritelor zidiri.
Care sat, care primărie, care bancă populară va înscn întâi în bugetul său înfiinţarea de grădini câmpeneşti cu muzici populare, cu cavale, fluere, cimpoi etc? Costul nu va întrece 100-200 lei.
Secțiunea 10. SECTION 10. Sección 10.
Column A.
Original text.
... să le prindă asfinţitul la vatră unde le aşteaptă rostul casei părăsit o clipă în voia întâmplării.
Se întorc şi bătrânii, răspândindu-se cum au venit cu un „să ne mai vedem cu bine vere".
Atât este de original şi de nevinovat acest bal ţărănesc improvizat fără acel artificiu de formalităţi goale şi costisitoare ale balurilor lumei elegante.
Cârciumarul plăteşte 2-3 lei de ziua de cântare; asta e toată cheltuiala horei, iar flăcăii sunt obligaţi să facă un dever de 50-60 bani de fiecare, alcătuind o masă comună ce o numesc refenea.
Ceea ce observi caracteristic la horă este cum timpul prea apropiat al vechilor obraze ce împărţea poporul în mojici şi boieri, nu a şters încă urmele acelui dispreţ de la om la om. Tot trei clase: boieri, negustori şi mojici, fiecare se ţin deoparte, făcând colibă separată, deşi ranguri nu mai sunt.
Timpul va roade şi această linie de democraţie socială, produs al unei civilizaţii ce nu mai este, ce nu o să mai fie.
În sfârşit şi pe dreapta şi . . . . şi pe stânga tot aşa .... că nu degeaba a zis poetul într'o vară la ţară :
„Daţi-mi mie valea verde
Unde pierde
Omul negrele gândiri
Şi sclavia auritelor zidiri".
Care sat, care primărie, care bancă populară va înscrie întâi în bugetul său înfiinţarea de grădini câmpeneşti cu muzici populare, cu cavale, fluere, cimpoi etc? Costul nu va întrece 100-200 lei.
Column B.
Purely automatic translation..
.. a ver el atardecer junto al hogar donde les espera el final de la casa, dejado por un momento a la voluntad del azar.
Los ancianos también regresan, dispersándose como venían con un "hasta pronto primos".
Así de original e inocente es este improvisado baile campesino sin el artificio de formalidades vacías y costosas de los bailes del mundo elegante.
El posadero paga entre 2 y 3 lei por día de canto; Estos son todos los gastos del grupo, y los muchachos están obligados a ganar un devar de 50 a 60 monedas cada uno, para preparar una comida común que llaman refenea.
Lo que se nota característicamente en el coro es cómo el tiempo, demasiado cercano a los viejos rostros que dividían al pueblo en turbas y boyardos, aún no ha borrado las huellas de ese desprecio de hombre a hombre. También hay tres clases: boyardos, comerciantes y mojiks, cada uno se mantiene separado, formando una choza separada, aunque ya no hay rangos.
El tiempo también devorará esta línea de socialdemocracia, producto de una civilización que ya no existe, que nunca existirá.
Por último y a la derecha y . . . . y de izquierda también.... que no en vano el poeta dijo un verano en el campo:
"Dame el valle verde
donde pierde
El hombre de pensamientos oscuros
Y la esclavitud de los edificios de oro".
¿Qué pueblo, qué ayuntamiento, qué banco popular incluirá primero en su presupuesto la creación de jardines rurales con música folclórica, con caballos, flautas, gaitas, etc.? El coste no superará los 100-200 lei.
Column Z.
... a coincidir con el atardecer junto al hogar donde les espera el razón de la casa, dejado por un momento a la voluntad del azar.
Los ancianos también regresan, dispersándose como venían con un "hasta pronto primos".
Así de original e inocente es este improvisado baile campesino sin el artificio de formalidades vacías y costosas de los bailes del mundo elegante.
El posadero paga a los cantores entre 2 y 3 lei por día de canto; estos son todos los gastos de la Hora, y los muchachos están obligados a hacer una consumación de 50 a 60 bani cada uno, constituyendo así una comida común que llaman "refenea".
Lo que se nota característicamente en la hora es cómo el tiempo, demasiado cercano a los viejos rostros que dividían al pueblo en labradores y boyardos, aún no ha borrado las huellas de ese desprecio de hombre a hombre. También hay tres clases: boyardos, comerciantes y mojiks, cada uno se mantiene separado, formando una choza separada, aunque ya no hay rangos.
El tiempo también devorará esta línea de socialdemocracia, producto de una civilización que ya no existe, que nunca existirá.
Por último y a la derecha y . . . . y de izquierda también.... que no en vano el poeta dijo un verano en el medio rural:
"Dadme el valle verde
donde pierde
El hombre los pensamientos oscuros
Y la esclavitud de los edificios de oro".
¿Cuál pueblo, cual ayuntamiento, cual banco popular incluirá primero en su presupuesto la creación de jardines rurales con música folclórica, con cavals, flautas, gaitas, etc.? El coste no superará los 100-200 lei.
Secțiunea 11. SECTION 11. Sección 11.
Hora (baile) - Wikipedia en español.> 00:29 22 sep 2023 Danielyepezgarces discusión contribs. m 2.202 bytes
Hora (dance) - English Wikipedia. > 03:39, 6 July 2024 80.62.116.130 talk 13.566 bytes
Хора (танец) - Русская Википедия. > 01:38, 7 мая 2024 158.181.71.43 обсуждение 19.307 байт
Hora - Wikipedia în limba română. > 21:53 4 mar 2024 37.251.223.139 discusión 1.319 bytes
+ 20
La hora u horo (en búlgaro: "хоро", en macedonio: "oro", en griego: "χορός", en rumano "horă", en turco "hora", en albanés "valle" y en hebreo הורה horah) es un tipo de baile tradicional colectivo originario del este de Europa y típico del folclore de los Balcanes, de Rumanía, de Moldavia y también incluso de Israel, cuyo rasgo más característico consiste en un gran círculo abierto o cerrado.
Incorpora elementos que también se observan en la danza debka árabe.1 Este baile, de tono alegre, se ejecuta entrecruzando los brazos o manos en rondas formadas por numerosos bailarines que giran en sentido horario.
Se baila todavía esta danza en bodas o grandes festividades populares en los pueblos; a veces puede contemplarse también por televisión. Es un corro que sin embargo puede abrirse y avanzar en línea, lo que reúne a toda la asamblea. Los bailarines y bailarinas se sostienen por la mano, caminando diagonalmente, hacia adelante o hacia atrás, mientras giran en círculo, en principio a la derecha. Los participantes cantan la canción acompañados por los músicos. El címbalo húngaro, el acordeón, el violín, la viola, el contrabajo, el saxofón, la trompeta y la flauta de pan son los instrumentos que acompañan tradicionalmente una hora.
La hora ha sido adoptada por los judíos de origen balcánico de Israel como su baile tradicional y se hizo muy popular en la década de 1950, por ejemplo para las fiestas de Benei Mitzvá, entre otras.
Secțiunea 12. SECTION 12. Sección 12.
La hora u horo (en búlgaro: "хоро", en macedonio: "oro", en griego: "χορός", en rumano "horă", en turco "hora", en albanés "valle" y en hebreo הורה horah) es un tipo de baile tradicional colectivo originario del este de Europa y típico del folclore de los Balcanes, de Rumanía, de Moldavia y también incluso de Israel, cuyo rasgo más característico consiste en un gran círculo abierto o cerrado.
Incorpora elementos que también se observan en la danza debka árabe.1 Este baile, de tono alegre, se ejecuta entrecruzando los brazos o manos en rondas formadas por numerosos bailarines que giran en sentido horario.
Se baila todavía esta danza en bodas o grandes festividades populares en los pueblos; a veces puede contemplarse también por televisión. Es un corro que sin embargo puede abrirse y avanzar en línea, lo que reúne a toda la asamblea. Los bailarines y bailarinas se sostienen por la mano, caminando diagonalmente, hacia adelante o hacia atrás, mientras giran en círculo, en principio a la derecha. Los participantes cantan la canción acompañados por los músicos. El címbalo húngaro, el acordeón, el violín, la viola, el contrabajo, el saxofón, la trompeta y la flauta de pan son los instrumentos que acompañan tradicionalmente una hora.
La hora ha sido adoptada por los judíos de origen balcánico de Israel como su baile tradicional y se hizo muy popular en la década de 1950, por ejemplo para las fiestas de Benei Mitzvá, entre otras.
La hora u horo (en búlgaro: "хоро", en macedonio: "oro", en griego: "χορός", en rumano "horă", en turco "hora", en albanés "valle" y en hebreo הורה horah) es un tipo de baile tradicional colectivo originario del este de Europa y típico del folclore de los Balcanes, de Rumanía, de Moldavia y también incluso de Israel, cuyo rasgo más característico consiste en un gran círculo abierto o cerrado.
Incorpora elementos que también se observan en la danza debka árabe.1 Este baile, de tono alegre, se ejecuta entrecruzando los brazos o manos en rondas formadas por numerosos bailarines que giran en sentido horario.
Se baila todavía esta danza en bodas o grandes festividades populares en los pueblos; a veces puede contemplarse también por televisión. Es un corro que sin embargo puede abrirse y avanzar en línea, lo que reúne a toda la asamblea. Los bailarines y bailarinas se sostienen por la mano, caminando diagonalmente, hacia adelante o hacia atrás, mientras giran en círculo, en principio a la derecha. Los participantes cantan la canción acompañados por los músicos. El címbalo húngaro, el acordeón, el violín, la viola, el contrabajo, el saxofón, la trompeta y la flauta de pan son los instrumentos que acompañan tradicionalmente una hora.
La hora ha sido adoptada por los judíos de origen balcánico de Israel como su baile tradicional y se hizo muy popular en la década de 1950, por ejemplo para las fiestas de Benei Mitzvá, entre otras.
Secțiunea 13. SECTION 13. Sección 13.
Column A.
Original text.
La hora u horo (en búlgaro: "хоро", en macedonio: "oro", en griego: "χορός", en rumano "horă", en turco "hora", en albanés "valle" y en hebreo הורה horah) es un tipo de baile tradicional colectivo originario del este de Europa y típico del folclore de los Balcanes, de Rumanía, de Moldavia y también incluso de Israel, cuyo rasgo más característico consiste en un gran círculo abierto o cerrado.
Incorpora elementos que también se observan en la danza debka árabe.1 Este baile, de tono alegre, se ejecuta entrecruzando los brazos o manos en rondas formadas por numerosos bailarines que giran en sentido horario.
Column B.
Ora sau horo (în bulgară: „хоро”, în macedoneană: „aur”, în greacă: „χορός”, în română „horă”, în turcă „hora”, în albaneză „vale” și în ebraică הורה horah) este un tip de dans colectiv tradițional originar din Europa de Est și tipic folclorului din Balcani, România, Moldova și chiar Israel, a cărui trăsătură cea mai caracteristică constă într-un cerc mare deschis sau închis.
Încorporează elemente care se observă și în dansul arab debka. Acest dans, cu un ton vesel, este executat prin încrucișarea brațelor sau a mâinilor în runde formate din numeroși dansatori care se rotesc în sensul acelor de ceasornic.
Column Z.
Ora sau horo (în bulgară: „хоро”, în macedoneană: „oro”, în greacă: „χορός”, în română „horă”, în turcă „hora”, în albaneză „vale” și în ebraică הורה horah) este un tip de dans colectiv tradițional originar din Europa de Est și tipic folclorului din Balcani, România, Moldova și chiar Israel, a cărui trăsătură cea mai caracteristică constă într-un cerc mare deschis sau închis.
Încorporează elemente care se observă și în dansul arab debka. Acest dans, cu un ton vesel, este executat prin încrucișarea brațelor sau a mâinilor în cercuri formate din numeroși dansatori care se rotesc în sensul acelor de ceasornic.
Se baila todavía esta danza en bodas o grandes festividades populares en los pueblos; a veces puede contemplarse también por televisión. Es un corro que sin embargo puede abrirse y avanzar en línea, lo que reúne a toda la asamblea. Los bailarines y bailarinas se sostienen por la mano, caminando diagonalmente, hacia adelante o hacia atrás, mientras giran en círculo, en principio a la derecha.
Los participantes cantan la canción acompañados por los músicos. El címbalo húngaro, el acordeón, el violín, la viola, el contrabajo, el saxofón, la trompeta y la flauta de pan son los instrumentos que acompañan tradicionalmente una hora.
La hora ha sido adoptada por los judíos de origen balcánico de Israel como su baile tradicional y se hizo muy popular en la década de 1950, por ejemplo para las fiestas de Benei Mitzvá, entre otras.
Acest dans se mai dansează la nunți sau mari festivități populare din orașe; Uneori poate fi văzut și la televizor. Este un cerc care se poate deschide totuși și avansează în linie, care reunește întregul ansamblu. Dansatorii se țin de mână, mergând în diagonală, înainte sau înapoi, în timp ce se întorc în cerc, inițial spre dreapta.
Participanții cântă melodia însoțiți de muzicieni. Chimbalul maghiar, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta si flautul de tii sunt instrumentele care insotesc in mod traditional o ora.
Hora a fost adoptată de evreii balcanici din Israel ca dansul lor tradițional și a devenit foarte populară în anii 1950, de exemplu pentru sărbătorile Benei Mitzvah, printre altele.
Acest dans inca se mai dansează la nunți sau mari festivități populare din popor; Uneori poate fi văzut și la televizor. Este un cerc care se poate deschide totuși și avansează în linie, si care reunește întreaga asistenta. Dansatorii se țin de mână, mergând în diagonală, înainte sau înapoi, în timp ce se întorc în cerc, in general spre dreapta.
Participanții cântă melodia acompaniați de muzicieni. Chimbalul maghiar, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta si flautul lui Pan sunt instrumentele care insotesc in mod traditional o ora.
Hora a fost adoptată de evreii balcanici din Israel ca dansul lor tradițional și a devenit foarte populară în anii 1950, de exemplu pentru sărbătorile Benei Mitzvah, printre altele.
La nivel de 2024, cu ajutorul Google Maps Wiew, cam așa văd că arată locul unde cândva era acest salon de nunți și de baluri, pomenit de Andrei Nicolescu într-a sa "Monografie a comunei Păcureți".
A nivel de 2024, con la ayuda de Google Maps Wiew, así veo el lugar donde solía estar este salón de bodas y baile, mencionado por Andrei Nicolescu en su "Monografía de la comuna de Păcureți".