Embedded Files
The article previously processed by Ayord: Sat-reședință / Aldea-residencia.
The following article processed by Ayord: Tortura din șoferia profesionistă / La tortura en la conducción profesional
Page start up on 20.06.2024_11.54 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 26ºC, Humedad 43%, Viento 21 km/h <==> 39°30'24.1"N 0°26'40.3"W
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Column A.
Column B.
https://ia801302.us.archive.org/19/items/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf
SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÎNĂ
Fondată la 15 iunie 1875
Recunoscută drept instituție de utilitate publică prin legea din 20 februarie 1897.
DICȚIONAR GEORAFIC AL ROMÎNIEI
Alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe
de
Președinte al Înaltei Curți de Compturi,
Președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Romîn,
Secretar General al Societății Geografice Romîne.
General C. I. BRĂTIANU, Sub-șef al Statului-Major General,
director al Institutului Geografic al Armatei.
Grigore G. Tocilescu, Membru al Academiei Romîne,
profesor universitar
Director al Muzeului național de antichități.
Volumul 4.
București
Stabilimentul grafic J. V. Socec, strada Berzei 59, 1901.
https://ia801302.us.archive.org/19/items/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Pag. 643
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Păcureți, com. rur., jud. Prahova, pl. Podgoria. În vechime se numea Izești; mai târziu descoperindu-se, în Valea Seacă, păcură, locuitorii au început să facă puțuri de păcură și satul s'a numit Izești-Păcureți; cu încetul însă a pierdut numele de Izești, numindu-se numai Păcureți. Este situată pe dealul Păcureți, precum și pe văile: Matița și Valea-Seacă, la 27 kil de capitala județului și la 5 kil de reședința plășei. Se compune din doua căt. :.Păcureți și Matița, cu o populație de 2138 locuitori, din cari 576 contribuabili, locuind în 602 case. Are 2 biserici, una în Păcureți și a doua în Matița. Cea din Păcureți s-a zidit la anul 1807 cu cheltuiala locuitorilor, iar zugrăvitul cu a d-lor Stroe Vameșul și Moise Polcovnicul. Are următoarea Inscripție:
"În numele tatălui și al fiului și al sfântului Duh, s'a zidit această sf. biserică în zilele Domnului Mihail Sutu VV. si s-a zidit cu cheltuiala cinstiților săteni si s-a zugrăvit cu cheltuiala Dumnealor Stroe Vameșul și Moise Polcovnicul, să le fie pomenire Dumnealor și părinților Dumnealor. 1815. Octombrie 5, începută la 1807. Ion Zugravu."
Biserica din căt. Matița s'a fondat la anul 1800. Ambele sunt deservite de 2 preoți. Locuitorii se ocupă pe lângă agricultură cu săpatul puțurilor de păcură, cu fabricarea rachiului și cu transportul păcurei și a gazului. Cea mai mare parte din locuitori sunt moșneni; parte s'au împroprietărit la 1864, când li s'au dat 150 de hectare pe moșiile Sărasca, Matița și Delnița. Ei poseda 37 cai și iepe, 75 vaci. 410 boi, 55 capre, 450 oi, 317 porci. Școala există în comună de la 1864. E frecventată de 71 băieți și 15 fete. Toată întinderea comunei e de 650 hect. În raionul comunei e o fântână cu apă minerală numită Balalia, ce conține iod și pucioasă, și care se întrebuințează de locuitori la băut, contra a diferite boale.
Tuică se produce anual aproape.10.000 decalitri si vin, in cantitate cam de 1500 decalitri.
La localitatea numită Sărături, se presupune a fi sare în pământ.
Comerciul se exercită în comună de 13 cârciumari.
Budgetul comunei e la venituri și la cheltuieli de 4.173 lei.
Are o șosea, care se prelungește spre S. până la comuna Podeni-Vechi, iar spre N. până la com. Opăriți.
E brăzdată de dealurile Vrănești, Pelini, Sărăști, Nucetul, Mălinei și Bărzila.
Toate aceste dealuri au fost plantate cu vii cari s'au distrus de filoxeră.
Astă zi parte din ele s'au lăsat de islaz, parte se cultivă cu porumb.
Eu brazdată de gârlele: Turburea, Matița, Sărățelul, Cuibeanca, Băii, Seaca si străbătută de vâlcelele Daliga, Miriceasca și Stoenelul.
Se mărginește cu comunele Surani, Opăriți, Șoimari, Podeni-Noi, Podeni-Vechi si Gornetul-Cuib.
Păcureți, sat, făcând parte din com. rur. Păcureți, pl. Podgoria, jud. Prahova.
Păcureți, deal, jud Prahova, pl. Podgoria, comuna Păcureți, pe care se cultivă 99.1/2 hectare vie.
Păcureți, deal, pe care e situată com Păcureți, pl. Podgoria, jud. Prahova.
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
Traducere si cibertextualizare / Traducción y cibertextualización
Column A.
Original text.
Păcureți, comună rurală, județul Prahova, plasa Podgoria.
În vechime se numea se numea Izești; mai târziu descoperindu-se, în Valea Seacă, păcură, locuitorii au început să facă puțuri de păcură și satul s-a numit Izești-Păcureți; cu încetul însă a pierdut numele de Izești, numindu-se numai Păcureți. Este situată pe dealul Păcureți, precum și pe văile: Matița și Valea-Seacă, la 27 kilometri de capitala județului și la 5 kilometri de reședința plasei (Podenii Vechi). Se compune din două cătune: Păcureți și Matița, cu o populație de 2138 locuitori, din care 576 contribuabili, locuind în 602 case. Are 2 biserici, una în Păcureți și a doua în Matița. Cea din Păcureți s-a zidit la anul 1807 cu cheltuiala locuitorilor, iar zugrăvitul cu a dumnealor Stroe Vameșul și Moise Polcovnicul.
Column B.
Păcureți, comuna rural, condado de Prahova, red Podgoria.
En la antigüedad se llamaba Izești; Más tarde, al descubrir, en Valea Seacă, fueloil, los habitantes comenzaron a hacer pozos para fueloil y el pueblo se llamó Izești-Păcureți; Sin embargo, poco a poco fue perdiendo el nombre de Izești, llamándose sólo Păcureți. Se encuentra en la colina Păcureți, así como en los valles: Matita y Valea-Seacă, a 27 kilómetros de la capital del condado y a 5 kilómetros de la residencia de la red. Se compone de dos aldeas: Păcureți y Matita, con una población de 2138 habitantes, de los cuales 576 son contribuyentes, que viven en 602 casas. Tiene 2 iglesias, una en Păcureți y la segunda en Matita. El de Păcureți fue construido en 1807 a expensas de los habitantes, y el que pintó usted, Stroe Vameșul y Moise Polcovnicul. Tiene la siguiente Inscripción:
Column Z.
Păcureți, comuna rural, distrito de Prahova, "plasa Podgoria".
En la antigüedad se llamaba Izești; Más tarde, al descubrir, en Valea Seacă, fueloil, los habitantes comenzaron a hacer pozos para fueloil y el pueblo se llamó Izești-Păcureți; Sin embargo, poco a poco fue perdiendo el nombre de Izești, llamándose sólo Păcureți. Se encuentra en la colina Păcureți, así como en los valles: Matita y Valea-Seacă, a 27 kilómetros de la capital del distrito y a 5 kilómetros de la residencia de la zona (Podenii Vechi). Se compone de dos aldeas: Păcureți y Matita, con una población de 2138 habitantes, de los cuales 576 son contribuyentes, que viven en 602 casas. Tiene 2 iglesias, una en Păcureți y la segunda en Matita. El de Păcureți fue construido en 1807 a expensas de los habitantes, y el que pintó usted, Stroe Vameșul y Moise Polcovnicul. Tiene la siguiente Inscripción:
Are următoarea Inscripție:
"În numele tatălui și al fiului și al sfântului Duh, s-a zidit această sfântă biserică în zilele Domnului Mihail Șuțu voievod si s-a zidit cu cheltuiala cinstiților săteni si s-a zugrăvit cu cheltuiala Dumnealor Stroe Vameșul și Moise Polcovnicul, să le fie pomenire Dumnealor și părinților Dumnealor. 1815. Octombrie 5, începută la 1807. Ion Zugravu."
"En el nombre del padre, del hijo y del Espíritu Santo, esta santa iglesia fue construida en los días del voivoda Señor Mihail Șuțu y fue construida a expensas de los aldeanos honestos y pintada a expensas del Sr. Stroe Vameșul y Moise Polcovnicul, que sea un monumento para usted y sus padres 1815. 5 de octubre, comenzó en 1807. Ion Zugravu.
"En el nombre del padre, del hijo y del Espíritu Santo, esta santa iglesia fue construida en los días del voivoda Señor Mihail Șuțu y fue construida a expensas de los aldeanos honestos y pintada a expensas del Sr. Stroe Vameșul y Moise Polcovnicul, que sea un monumento para ellos y para sus padres. 1815. 5 de octubre, comenzó en 1807. Ion Zugravu.
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
Admin says;
În textul de mai sus am găsit niște inadvertențe. Se indică perioada de construcție a bisericii din Păcureți, între 1807 și 1815... "pe timpul domniei lui Mihail Șuțu", dar eu... am găsit un "Mihai Șuțu" care a trăit între anii 1730 - 1803 (fiind domnitor al Țării Romanesti în trei rânduri: 1783 -1786; 1791 - 1793; 1801 - 1802), și un "Mihail Șuțu" care ar fi fost "Dragoman al Porții Otomane" între 1815 și 1819 iar apoi domnitor al Moldovei, din 1819 până în 1821. Poate altcineva o găsi date mai clarificante.
En el texto anterior encontré algunas inadvertencias. Se indica como período de construcción de la iglesia en Păcureți, entre 1807 y 1815... "durante el reinado de Mihail Șuțu", pero yo... encontré un "Mihai Șuțu" que vivió entre 1730 - 1803 (siendo gobernante de los países rumanos en tres ocasiones: 1783 - 1786; 1791 - 1793; 1801 - 1802), y un "Mihail Șuțu" que fue "Dragomán de la Puerta Otomana" entre 1815 y 1819 y luego gobernante de Moldavia, de 1819 a 1821. Quizás alguna otra persona encontrara datos mas aclaratorios.
"Ion Zugravu" mentionat in aceste documente in PDF la pagina 102 de modul: "Ion zugravul se osteneste, in 1807, la cea din Pacureti".
Biserica din cătunul Matița s-a fondat la anul 1800.
Ambele sunt deservite de 2 preoți.
Locuitorii se ocupă pe lângă agricultură cu săpatul puțurilor de păcură, cu fabricarea rachiului și cu transportul păcurei și a gazului. Cea mai mare parte din locuitori sunt moșneni; parte s'au împroprietărit la 1864, când li s'au dat 150 de hectare pe moșiile Sărasca, Matița și Delnița. Ei posedă 37 cai și iepe, 75 vaci, 410 boi, 55 capre, 450 oi, 317 porci. Școala există în comună de la 1864. E frecventată de 71 băieți și 15 fete. Toată întinderea comunei e de 650 hectare. În raionul comunei e o fântână cu apă minerală numită Balalia, ce conține iod și pucioasă, și care se întrebuințează de locuitori la băut, contra a diferite boale.
Tuică se produce anual aproape.10.000 decalitri și vin, în cantitate cam de 1500 decalitri.
La iglesia del pueblo de Matita fue fundada en 1800.
Ambos son atendidos por 2 sacerdotes.
Además de la agricultura, los habitantes se dedican a la excavación de pozos de combustible, a la fabricación de brandy y al transporte de fueloil y gas. La mayoría de los habitantes son Moşneni; parte se apropiaron en 1864, cuando se les entregaron 150 hectáreas en las fincas Sărasca, Matita y Delnița. Poseen 37 caballos y yeguas, 75 vacas, 410 bueyes, 55 cabras, 450 ovejas y 317 cerdos. La escuela existe en el municipio desde 1864. A ella asisten 71 niños y 15 niñas. La superficie total de la comuna es de 650 hectáreas. En el distrito de la comuna hay un pozo con agua mineral llamado Balalia, que contiene yodo y piedra pómez, y que es utilizada por los habitantes para beber, contra diversas enfermedades.
Anualmente, Tuica produce casi 10.000 decalitros y vino, en una cantidad de unos 1.500 decalitros.
La iglesia del pueblo de Matita fue fundada en 1800.
Ambos son atendidos por 2 sacerdotes.
Además de la agricultura, los habitantes se dedican a la excavación de pozos de combustible, a la fabricación de raki y al transporte de fueloil y gas. La mayoría de los habitantes son moşneni; parte consiguieron tierra en propiedad en 1864, cuando se les entregaron 150 hectáreas en las fincas Sărasca, Matita y Delnița. Poseen 37 caballos y yeguas, 75 vacas, 410 bueyes, 55 cabras, 450 ovejas y 317 cerdos. La escuela existe en el municipio desde 1864. A ella asisten 71 niños y 15 niñas. La superficie total de la comuna es de 650 hectáreas. En el distrito de la comuna hay un pozo con agua mineral llamado Balalia, que contiene yodo y piedra pómez, y que es utilizada por los habitantes para beber, contra diversas enfermedades.
Anualmente, Tuica produce casi 10.000 decalitros y vino, en una cantidad de unos 1.500 decalitros.
La localitatea numită Sărături, se presupune a fi sare în pământ.
Comerțul se exercită în comună de 13 cârciumari.
Bugetul comunei e la venituri și la cheltuieli de 4.173 lei.
Are o șosea, care se prelungește spre Sud până la comuna Podeni-Vechi, iar spre Nor până la com. Opăriți.
E brăzdată de dealurile Vrănești, Pelini, Sărăști, Nucetul, Mălinei și Bărzila.
Toate aceste dealuri au fost plantate cu vii cari s'au distrus de filoxeră.
Astăzi parte din ele s-au lăsat de islaz, parte se cultivă cu porumb.
E brăzdată de gârlele: Turburea, Matița, Sărățelul, Cuibeanca, Băii, Seaca si străbătută de vâlcelele Duliga, Miriceasca și Stoenelul.
Se mărginește cu comunele Surani, Opăriți, Șoimari, Podeni-Noi, Podeni-Vechi si Gornetul-Cuib.
En la localidad llamada Săraturi se supone que hay sal en el suelo.
El comercio lo realizan en el municipio 13 posaderos.
El presupuesto de la comuna asciende a 4.173 lei para ingresos y gastos.
Tiene una carretera que se extiende hacia el sur hasta la comuna de Podeni-Vechi y hacia Nor hasta la comuna de Opariti.
Está surcado por las colinas Vrănești, Pelini, Sărăști, Nucetul, Mălinei y Bărzila.
Todas estas colinas estaban plantadas de vides que fueron destruidas por la filoxera.
Hoy, parte de ellos ha sido abandonado, parte está cultivada con maíz.
Está surcado por las gargantas de Turburea, Matita, Sărățelul, Cuibeanca, Băii, Seaca y atravesado por los barrancos de Duliga, Miriceasca y Stoenelul.
Limita con las comunas de Surani, Opăriti, Șoimari, Podeni-Noi, Podeni-Vechi y Gornetul-Cuib.
En la localidad llamada Săraturi se supone que hay sal en el suelo.
El comercio lo realizan en el municipio 13 posaderos.
El presupuesto de la comuna asciende a 4.173 lei para ingresos y gastos.
Tiene una carretera que se extiende hacia el sur hasta la comuna de Podeni-Vechi y hacia Nor hasta la comuna de Opariti.
Está surcado por las colinas Vrănești, Pelini, Sărăști, Nucetul, Mălinei y Bărzila.
Todas estas colinas estaban plantadas de vides que fueron destruidas por la filoxera.
Hoy, parte de ellos ha sido abandonado, parte está cultivada con maíz.
Está surcado por las gargantas de Turburea, Matita, Sărățelul, Cuibeanca, Băii, Seaca y atravesado por los barrancos de Duliga, Miriceasca y Stoenelul.
Limita con las comunas de Surani, Opăriti, Șoimari, Podeni-Noi, Podeni-Vechi y Gornetul-Cuib.
Păcureți, sat, făcând parte din comuna rurală Păcureți, plasa Podgoria, județul Prahova.
Păcureți, deal, județul Prahova, plasa Podgoria, comuna Păcureți, pe care se cultivă 99 1/2 hectare vie.
Păcureți, deal, pe care e situată com Păcureți, plasa Podgoria, județul Prahova.
(3006 bytes)
Păcureți, pueblo, parte de la comuna rural de Păcureți, red Podgoria, condado de Prahova.
Păcureți, colina, condado de Prahova, red de Podgoria, comuna de Păcureți, en la que se cultivan 99 1/2 hectáreas de vides.
Păcureți, colina en la que se encuentra con Păcureți, plasa Podgoria, condado de Prahova.
Păcureți, pueblo, parte de la comuna rural de Păcureți, red Podgoria, condado de Prahova.
Păcureți, colina, condado de Prahova, red de Podgoria, comuna de Păcureți, en la que se cultivan 99 1/2 hectáreas de vides.
Păcureți, colina en la que se encuentra con Păcureți, plasa Podgoria, condado de Prahova.
Secțiunea 9. SECTION 9. Sección 9.
Localizarea geografică a zonei / Ubicación geográfica de la zona.
Secțiunea 10. SECTION 10. Sección 10.
Palabras del admin / Cuvinte de-ale admin
În anul 2024 avem la îndemână mult mai multe instrumente care servesc comunicării interumane decât aveau antecesorii noștri, inclusiv cei contemporani ai anului 1901. Adaug și eu bobul meu de nisip monumentalului "Mare Dicționar Geografic al României anului 1901". Eu nu mă ocup aici de tot dicționarul, ci doar de pagina lui 648 (din 803), care se referă (printre altele) și la comuna mea natală, Păcureți. În Păcureți, la 1 iunie 1902, s-a născut bunicul meu matern, iar bunica mea maternă, la 1 august 1905. În aceeași localitate, la 12 iulie 1936, s-a născut mama mea, socrii mei în 1930 și 1932, eu la 29 decembrie 1959, soția mea la 24 martie 1962, iar copii mei în 1986 și 1991. Tatăl meu (născut in 1935) nu a fost păcurețean din naștere (a fost opărițean), dar a devenit pacuretean mai inainte de a mă naste eu, a fost păcurețean vreme de peste 60 de ani, și a murit pacurețean. Vreau ca nepoții și strănepoții mei, urmașii mei, să-și cunoască istoria cu mai multă claritate decât mi-am cunoscut-o eu, generația mea, și oricare altă generație.
En el año 2024, tenemos a mano muchas más herramientas al servicio de la comunicación interhumana que las que tuvieron nuestros predecesores (incluidos los contemporáneos del año 1901). Estoy contribuyendo y yo con mi granito de arena al monumental "Gran Diccionario Geográfico de Rumanía de 1901". No me dedico aquí a todo el diccionario, sino sólo a la página 648 (de 803), la que se refiere (entre otras cosas) a mi aldea natal, Păcureți. Esta aldea cabe desde siempre entre las filas de los "asentamientos informales". Como toda la gente del mundo, aspirando desde siempre a la condicion de "urbanidad" pero, aun estando lejos de esta condicion. En esta localidad, Păcureți, el 1 de junio de 1902 nació mi abuelo materno, el 1 de agosto de 1905 mi abuela materna. En la misma localidad, el 12 de julio de 1936, nació mi madre, mis suegros nacieron en 14 de julio 1930 y 20 de febrero 1932, yo el 29 de diciembre de 1959, mi esposa el 24 de marzo de 1962 y mis hijas en 1986 y 1991. Mi padre (nacido en 1935) no ha nacido en Pacureti (sino en una aldea limitrofa, Opariti), pero sí se hizo ciudadano de Pacureti antes de mi nacímiento, siendo el cidadano de este pueblo mas de 60 años, y murió como ciudadano de este pueblo. Quiero que mis nietos y bisnietos, mis descendientes, conozcan su propia historia más claramente que yo, que mi generación y que cualquier otra generación.
Secțiunea 11. SECTION 11. Sección 11.
Marele Dicționar Geografic al României - Wikipedia în limba română.
(A) 16:41 11 ene 2008 Teodoruc discusión contribs. 5.809 bytes +5.809
(Z) 07:47 15 nov 2016 188.27.104.120 discusión 8.929 bytes (+36)
Marele Dicționar Geografic al României - Wikipedia în limba română.
Lahovari, G.I., Brătianu, C.I., Tocilescu, G. Marele Dicționar Geografic al Romîniei, vol. IV, Stab. grafic J.V. Socecŭ, București, 1901.
Admin says:
Îmi plac mie enciclopediile, dar nu pot cuprinde eu singur, 1 persoană (ca toate persoanele), cuprinsul tuturor enciclopediilor de pe lumea asta. La acest "Mare dicționar geografic", m-a adus... nu mai știu ce "formulă de căutare", introdusă în bara de Google, căutând eu... nu mai știu ce, despre localitatea mea natală.
Probabil că există mai multe formate, pentru că acum (la 31.10.2024) nu mai găsesc conținutul despre comuna mea natală la același număr de pagină, așa cum apare mai sus într-o captură de ecran făcută de mine pe 20.06.2024, ci mai degrabă paginile pe care-mi ies la căutările de acum, sunt altfel numerotate.
Între cele menționate la capitolul "Legături externe", pe secțiunea în limba română a Wikipedia, am regăsit pagina pe care o căutam, în "Marele Dicționar Geografic al Romîniei, vol. IV", dar... de aceasta data nu tot la pagina 643, ci pe la pagina 639, sau 640. Bun și-așa, dar eu îmi fac datoria de a menționa inadvertențe care mi-au atras atenția.
Me gustan las enciclopedias, pero yo solo, 1 persona (como las demas personas), no puedo encubrir el contenido de todas las enciclopedias de este mundo. A este "Gran Diccionario Geográfico", me trajo... no sé qué "fórmula de búsqueda", que ingresé en la barra de Google, mientras buscaba... no sé qué, sobre mi aldea natal.
Probablemente haya más formatos, porque ahora (31.10.2024) ya no encuentro el contenido sobre mi aldea natal a el mismo número de página, como aparece mas arriba en una captura realizada el 20.06.2024, sino la paginas que tiene otras numeraciones.
Entre las mencionadas en el capítulo "Enlaces externos", en la sección de lengua rumana de Wikipedia, encontré en el "Gran Diccionario Geográfico de Rumania, vol. IV", el contenido que buscaba, pero esta vez no en la página 643, sino en página 639, o 640. Bien y tal, pero yo cumplo con mi deber de mencionar inadvertencias que me llamaron la atención.
Page updated
Google Sites
Report abuse