Limba si limbajul
Santier deschis. Pagina in lucru! Scuze pentru deranj!
Articol de referinta: Lenguaje (Wikipedia.
Am vazut mai multe consideratii pe net, pe tema "Limba si limbajul" si am vazut ca sunt tot soiul de opinii.
In acceptiunea mea, limba este totuna cu "limba natala" iar limbajul este ca un fel de "limba straina"
Iata aici un mic exemplu de limbaj din care exemplu se poate intelege ca, desi textul este scris (si se aude cand il citesti), in limba romana, nu toti cititorii (sau ascultatorii) romani se vor identifica ca nefiind straini unor anumite cuvinte.
Astfel cititorul va citi sau auzi cuvinte pe care nu si le poate reprezenta mental, pentru ca nu stie despre ce e vorba (ca sa stii despre ce este vorba, se face practica si ti se indiva cu degetul: "Uite asta este "zaimeser", asta este "strockmesser", asta este batiu, papusa fixa, papusa mobila (pinola), universal, carucior, port-cutit . . . si alte "componente"
Avem asa:
2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere.
(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala.
(3) Fixarea cutitului in suport se va face cu toate suruburile din dispozitivul portscula.
Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.
Fixarea si demontarea pieselor
Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.
Art. 24. - La fixarea pieselor in universalul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere.
Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.
Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere. Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite.
Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue.
Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
Pornirea si exploatarea strungului
Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.
Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua electrica de alimentare.
Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.
Deci, limbajul este de fapt un jargon (un "limbaj specific).
Va urma