Lumea mea

Aceasta este figura cea mai demna de apreciat, din punctul meu de vedere, a omului-Om, in ceea ce priveste masculinul. Este o pictura, a lui Camile Pissaro si-mi aduce aproape, imaginea bunicului meu matern, Ion ( Gavrila ) Sersea si a celor de la el, la mine.

Fiecare dintre noi isi este ( lui insusi ), centru al "Universului personal", un "univers" in jurul caruia se invarte "lumea proprie" a acelui "mic punct", asemeni unor cercuri concentrice ce le provoaca un strop, la caderea intr-o "oglinda" de apa. Incepe "stropul " acesta prin a "starni valuri " si sfarseste in a se contopi, cu lumea in mijlocul careia atat de navalnic, vine.

Am sa pun aici, in pagina mea, imagini, din depozitul de imagini cel port cu mine, nu foarte bogat, nu foarte organizat, dar care as vrea sa aduca macar un pic de inseninare oricui ar "pasi" vreodata in aceasta casa a mea.

Am sa asez in aceasta pagina parte din ceea ce eu am gasit, gasesc sau voi gasi, placut si util, din ceea ce eu am gasit ( si am socotit ) placut ( si util ) mie insumi.

Timp, am putin. Pagina e "in lucru". Cand si cand, in limita spatiului de timp disponibil, ma voi ingriji de ea ca un Robinson Crusoe de insula ce-i gazduieste, oricat de vremelnic, viata.

Bun venitul, asadar, calatorule...

Iar in ce priveste linia-mi feminina, tot Camile Pissaro are pictura care-mi tine treaza imaginea bunicii mele, Elena ( Linica ) Sersea, si a celor de la ea, la mine.

Imagini, ca ..."de pe la mine"