The article previously processed by Ayord: Biblia (hypertext) / Biblia (hipertexto)
The following article processed by Ayord: Mic manual marinăresc / Breve manual del marinero
Page start up on 06.09.2024_16.35 (UTC+2 / Lipănești, Prahova, România). 26ºC, Humedad 52%, Viento 14 km/h 45°03'31.2"N 26°00'56.1"E
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Motor de arranque / Motor de pornire:
Vezi si / Véase también:
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Lista de subpagini / Listado de subpaginas:
Mic manual marinăresc / Breve manual del marinero > Page start up on 06.09.2024_18.59 (UTC+2)
Radu Tudoran > Page start up on 09.09.2024_15.56 (UTC+2).
TOATE PÂNZELE SUS | film românesc complet toate episoadele - YouTube
TODAS LAS VELAS ARRIBA | Película rumana completa, todos los episodios.
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Vezi si / Ver tambien:
>
Toate pânzele sus! - Wikipedia în limba română > 00:41 5 may 2024 Nenea hartia discusión contribs. m 7.343 bytes −20
¡Todas las velas izadas! - Wikipedia en español > 0
+2 languages
>
Toate pânzele sus! (film) - Wikipedia în limba română > 19:27 31 ene 2024 RolytheGK discusión contribs. m 14.825 bytes +20
¡Todas las velas izadas! - Wikipedia en español (pelicula) > 0
+ 2 languages
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Original text
Toate pînzele sus - Radu Tudoran (Google PDF)
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vîrtos cu cereale, grîu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora gîfîind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrîn, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpînului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adînci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbîrcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strîngînd pîntecele corăbiei în chingi – şi gîfîi şi gîfîi, ca şi cum ai sta pe brînci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămîi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul1 cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănîncă berbec fript, cîntă şi benchetuiesc.
1 Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
(1889 bytes)
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
E-text.
Traducere din română în spaniolă, cu păstrarea intactă a textului rezultat prin traducere 100% automată.
Traducción del rumano al español, manteniendo intacto el texto resultante mediante una traducción 100% automática.
Column A.
Original text.
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vârtos cu cereale, grâu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora găfâind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrân, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpânului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adânci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbârcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – şi gâfâi şi gâfâi, ca şi cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămâi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănâncă berbec fript, cântă şi benchetuiesc.
(1) Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
(1891 bytes)
Column B.
CAPITULO I
Cada naufragio tiene su secreto...
A mediados de marzo de 1881, el barco griego Penélope, muy cargado de cereales, trigo de Bărăgan, dulce, de granos pesados, bajaba jadeando por el brazo medio del Danubio, en dirección a Sulina, para salir al mar y tomar la carretera de Patrida. , al Pireo.
Su capitán era Kir Iani Ghinis, un hábil comerciante y viejo marinero, bautizado por todas las tormentas del archipiélago griego. Sin embargo, en este viaje, Kir Iani había cometido un error de cálculo tanto con la navegación como con el comercio. Al entrar en el Danubio a principios de diciembre del año pasado, Penélope quedó atrapada en el hielo temprano en Brăila y apenas logró deslizarse entre las capas para llegar al lugar adecuado para pasar el invierno, en el canal de Măcin. Y así, si te das cuenta de que un barco que está rígido en la orilla no mete nada en el bolso del capitán, sino que, por el contrario, lo saca todos los días, entenderás por qué este invierno aparecieron tres pliegues profundos en la frente del capitán, el único lugar donde aún una arruga podía encontrar cabida, en un rostro surcado por todo tipo de arrugas.
Ya ves, el hielo es vil; lo oyes crujir en la noche, apretando con correas la panza del barco, y jadeas y jadeas, como si estuvieras sentado en las ramas, con un saco de cien ocales a la espalda y sueñas con el archipiélago, con naranjas y limones, y golpeas en vano el puño en el tambuki de la cabina de proa, donde se eleva el olor a carnero asado y donde los tripulantes - ¡pezevenghii! - Estoy jugando con tu dinero. Y en vano lloras:
- Hermano Nicola, hermano Lachi, hermano Gherasim, ¡cuida el hielo, hermano! ¿Lo tienes o no puedes oírme?
Hay que romper el hielo todos los días, por todos lados, para que no te asfixie, pero los Pezevenghi permanecen en el calor, comen carnero asado, cantan y se divierten.
(1) La explicación de las palabras desconocidas, relativas a barcos y barcos, se puede encontrar al final del libro, en el pequeño manual marino.
Column Z.
CAPITULO I
Cada pecio tiene su secreto...
A mediados de marzo de 1881, el velero griego Penélope, muy cargado de cereales, trigo de Bărăgan, dulce, de granos pesados, bajaba jadeando por el brazo medio del Danubio, en dirección a Sulina, para salir al mar y tomar rumbo hacia la Patrida, al Pireo.
Su capitán era Kir Iani Ghinis, un hábil comerciante y viejo marinero, bautizado por todas las tormentas del archipiélago griego. Sin embargo, en este viaje, Kir Iani había cometido un error de cálculo tanto con la navegación como con el comercio. Al entrar en el Danubio a principios de diciembre del año pasado, Penélope quedó atrapada en el hielo temprano en Brăila y apenas logró deslizarse entre las capas para llegar al lugar adecuado para pasar el invierno, en el canal de Măcin. Y así, si te das cuenta de que un barco que está rígido en la orilla no mete nada en el bolso del capitán, sino que, por el contrario, lo saca todos los días, entenderás por qué este invierno aparecieron tres pliegues profundos en la frente del capitán, el único lugar donde aún una arruga podía encontrar cabida, en un rostro surcado por todo tipo de arrugas.
Ya ves, el hielo es vil; lo oyes crujir en la noche, apretando con correas la panza del barco, y jadeas y jadeas, como si estuvieras sentado en las ramas, con un saco de cien ocales a la espalda y sueñas con el archipiélago, con naranjos y limones, y golpeas en vano el puño en el tambuki de la cabina de proa, donde se eleva el olor a carnero asado y donde los tripulantes - ¡charlatanes! - están festejando con tus dineros. Y en vano chillas:
- Hermano Nicola, hermano Lachi, hermano Gherasim, ¡cuidado con el hielo, hermanos! ¿Me estáis escuchando, o no?
El hielo es necesario romperlo cada día, por todos lados, para que no te asfixie, pero los charlatanes permanecen en el calor, comen carnero asado, cantan y hacen banquetes.
(1) La explicación de las palabras desconocidas, relativas a barcos y veleros, se puede encontrar al final del libro, en el pequeño manual marino.
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
Textul original (în "Column A") plus rezultatul obținut de admin prin traducerea din română în spaniolă (in "Column Z"), plus echiparea ambelor texte cu "linkuri permanente" (care trimit în general către pagini cu conținut explicativ, din Wikipedia), plus "verificarea parității dintre linkurile românești și cele spaniole”.
/
El texto original (en la "Column A") mas el resultado obtenido por el admin a través de la traducción del rumano al español (en la "Column Z"), además de dotar ambos textos de "enlaces permanentes" (que generalmente envían a páginas con contenido explicativo, de Wikipedia), además de "comprobar la paridad entre los enlaces rumano y español".
Column A.
Original text.
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vârtos cu cereale, grâu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora găfâind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrân, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpânului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adânci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbârcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – şi gâfâi şi gâfâi, ca şi cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămâi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănâncă berbec fript, cântă şi benchetuiesc.
(1) Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
(1891 bytes)
Column Z.
CAPITULO I
Cada pecio tiene su secreto...
A mediados de marzo de 1881, el velero griego Penélope, muy cargado de cereales, trigo de Bărăgan, dulce, de granos pesados, bajaba jadeando por el brazo medio del Danubio, en dirección a Sulina, para salir al mar y tomar rumbo hacia la Patrida, al Pireo.
Su capitán era Kir Iani Ghinis, un hábil comerciante y viejo marinero, bautizado por todas las tormentas del archipiélago griego. Sin embargo, en este viaje, Kir Iani había cometido un error de cálculo tanto con la navegación como con el comercio. Al entrar en el Danubio a principios de diciembre del año pasado, Penélope quedó atrapada en el hielo temprano en Brăila y apenas logró deslizarse entre las capas para llegar al lugar adecuado para pasar el invierno, en el canal de Măcin. Y así, si te das cuenta de que un barco que está rígido en la orilla no mete nada en el bolso del capitán, sino que, por el contrario, lo saca todos los días, entenderás por qué este invierno aparecieron tres pliegues profundos en la frente del capitán, el único lugar donde aún una arruga podía encontrar cabida, en un rostro surcado por todo tipo de arrugas.
Ya ves, el hielo es vil; lo oyes crujir en la noche, apretando con correas la panza del barco, y jadeas y jadeas, como si estuvieras sentado en las ramas, con un saco de cien ocales a la espalda y sueñas con el archipiélago, con naranjos y limones, y golpeas en vano el puño en el tambucho de la cabina de proa, donde se eleva el olor a carnero asado y donde los tripulantes - ¡charlatanes! - están festejando con tus dineros. Y en vano chillas:
- Hermano Nicola, hermano Lachi, hermano Gherasim, ¡cuidado con el hielo, hermanos! ¿Me estáis escuchando, o no?
El hielo es necesario romperlo cada día, por todos lados, para que no te asfixie, pero los charlatanes permanecen en el calor, comen carnero asado, cantan y hacen banquetes.
(1) La explicación de las palabras desconocidas, relativas a barcos y veleros, se puede encontrar al final del libro, en el pequeño manual marino.
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
Listă (în română si spaniolă) cu hyperlinkurile din text.
Listado (en rumano y español) con los hipervínculos del texto.
Column 1.
Original text.
epavă > 17:05 22 mar 2024 Miehs discusión contribs. 3.185 bytes +23
secret > 0
martie > 09:53 26 mar 2023 188.27.147.235 discusión 3.876 bytes +54
1881 > 22:29 3 may 2023 Leniszz discusión contribs. 7.985 bytes +6
corabie > 14:36 27 sep 2023 InternetArchiveBot discusión contribs. 1.220 bytes +105
Grecia > 04:42 14 jul 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 208.905 bytes +215
cereale > 21:31 9 may 2024 PatrocleBot discusión contribs. m 5.531 bytes −25
grâu > 0
Bărăgan > 17:53 27 abr 2024 VJFlow2018 discusión contribs. 8.402 bytes +66
braţul de mijloc al Dunării > 19:36 17 dic 2023 Sîmbotin discusión contribs. 2.624 bytes +3
Sulina > 15:07 23 oct 2023 Andrebot discusión contribs. 13.148 bytes −1576
mare > 17:15 28 jul 2023 Gdaniel111 discusión contribs. 2.329 bytes +1
Patrida > 0
Pireu > 15:13 4 oct 2023 Cetateanul Rosu discusión contribs. 3.160 bytes +427
căpitan > 0
negustor > 18:28 19 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 8.159 bytes −3
marinar > 09:36 19 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 2.360 bytes −3
furtună > 18:33 25 jul 2023 Gikü discusión contribs. m 2.436 bytes +6
arhipelag > 05:27 7 sep 2022 91.158.152.60 discusión 1.678 bytes +510
călătorie > 15:52 25 may 2024 PatrocleBot discusión contribs. m 2.121 bytes −41
navigaţie > 19:06 18 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 782 bytes −3
.Dunăre > 03:34 4 sep 2024 Andrebot discusión contribs. 119.937 bytes +2
decembrie > 00:37 18 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 1.560 bytes −3
anul trecut (1880) > 09:39 10 may 2023 Madboi82 discusión contribs. 5.981 bytes +48
gheţuri > 12:35 1 ago 2024 Turbojet discusión contribs. m 2.827 bytes +12
Brăila > 20:36 17 ago 2024 Sîmbotin discusión contribs. 85.201 bytes −60
.sloiuri > 0
Măcin > 12:24 31 ago 2024 Accipiter Gentilis Q. discusión contribs. m 24.316 bytes +110
prejudiciu > 0
iarnă > 22:40 22 abr 2024 109.233.196.212 discusión 2.214 bytes 0
zbârcitură > 0
oca > 21:22 14 jun 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 5.324 bytes +232
portocal > 19:50 19 ago 2024 92.85.60.37 discusión 9.070 bytes +50
lămâi > 09:33 11 jun 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 20.725 bytes +149
provă > 11:29 10 sep 2022 Turbojet discusión contribs. 2.790 bytes −113
carne de berbec > 0
carne fripta > 0
pezevenghi, șarlatan > 0
chiolhan, petrecere > 23:24 18 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 768 bytes −3
cântând > 10:48 19 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 3.157 bytes −3
banchet > 00:38 28 oct 2023 2a02:8440:7219:5ba7:c0f8:2515:99b0:d9fd discusión 856 bytes +1
navă > 00:32 14 jul 2024 Helgie12 discusión contribs. 11.119 bytes +11
11.119+ 856 + 3.157 + 768 + 2.790 + 20.725 + 9.070 + 5.324 + 2.214 + 24.316 + 85.201 + 2.827 + 5.981 + 1.560 + 119.937 + 782 + 2.121 + 1.678 + 2.436 + 2.360 + 8.159 + 3.160 + 2.329 + 13.148 + 2.624 + 8.402 + 5.531 + 208.905 +1.220 + 7.985 + 3.876 + 3.185 = 573.746 bytes
Column 2.
pecio > 18:54 11 ago 2024 83.58.117.139 discusión 7.841 bytes +19
secreto > 13:17 6 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 12.097 bytes −49
marzo > 08:17 22 ago 2024 IsaGC discusión contribs. 20.836 bytes −1
1881 > 13:48 19 jul 2024 Virum Mundi discusión contribs. m 10.997 bytes +4
velero > 11:37 23 ene 2024 NacaruBot discusión contribs. 9.377 bytes −4
Grecia > 15:59 19 ago 2024 Virum Mundi discusión contribs. m 234.942 bytes −33
cereales > 14:42 26 feb 2024 SeroBOT discusión contribs. m 108.328 bytes +6
trigo > 14:49 24 ago 2024 RGLago discusión contribs. m 92 722 bytes +23
Bărăgan > 0
Sulina > 16:49 9 ene 2024 Semibot discusión contribs. m 3.644 bytes −8
mar > 08:53 21 ago 2024 Kku discusión contribs. m 213.204 bytes +4
Patrida > 20:11 7 abr 2024 Dhidalgo discusión contribs. m 21.008 bytes +27
Pireo > 16:47 18 jul 2024 Dorieo discusión contribs. m 27.054 bytes +1
capitán > 20:55 28 feb 2024 Leoncastro discusión contribs. m 2.471 bytes −2
comerciante > 01:10 2 abr 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 20.396 bytes (+314)
marinero > 21:25 2 jun 2023 Virum Mundi discusión contribs. m 6.779 bytes −23
tormenta > 15:35 24 jun 2024 Trigenibinion discusión contribs. 36.776 bytes +335
archipiélago > 07:10 16 jul 2024 Sergio27-R discusión contribs. 5.717 bytes +113
viaje > 08:41 22 ago 2024 Toni Comes discusión contribs. 12.430 bytes +155
navegación > 14:16 6 jun 2024 999ф discusión contribs. m 24.621 bytes −32
Danubio > 08:40 30 ago 2024 Vanbasten 23 discusión contribs. 286.524 bytes −68
diciembre > 21:19 25 ago 2024 Roberto Fiadone discusión contribs. m 10.534 bytes (−12)
año pasado (1880) > 20:27 9 may 2024 Jarould discusión contribs. m 20.291 bytes (−1273)
hielo > 11:54 23 jul 2024 Beta15 discusión contribs. m 21.995 bytes (+2)
Brăila > 20:14 7 sep 2024 Strakhov discusión contribs. 6.051 bytes (−1512)
capas > 20:03 10 jun 2024 InternetArchiveBot discusión contribs. 4.330 bytes (+72)
Măcin > 21:42 2 sep 2024 Bagratun discusión contribs. 3..432 bytes +253
beneficio económico > 18:30 30 abr 2024 SeroBOT discusión contribs. m 12.568 bytes −31
daño (Derecho civil) > 10:29 16 ene 2024 Virum Mundi discusión contribs. m 8.165 bytes −20
invierno > 02:05 7 sep 2024 Cysquatch discusión contribs. m 22.324 bytes −19
arruga > 02:11 22 ago 2022 186.132.174.116 discusión 3.948 bytes +5
.oca (unidad de masa) > 15:06 9 jul 2019 Aosbot discusión contribs. m 1.990 bytes +27
naranjo > 18:54 13 jul 2024 Camaron Bombay discusión contribs. 11.374 bytes +5
limón > 18:04 25 ago 2024 BallenaBlanca discusión contribs. m 32.981 bytes +12
proa > 19:14 28 jul 2024 Trigeminoso discusión contribs. m 11.497 bytes −9
carne de cordero > 19:37 19 oct 2023 2800:a4:239d:8c00:81ae:67cd:7eae:55bf discusión 19.406 bytes +1
carne asada > 17:12 22 ago 2024 Tector discusión contribs. 48.929 bytes −98
tripulante > 16:08 3 abr 2024 BenjaBot discusión contribs. m 2.503 bytes +1
charlatán > 02:58 23 jun 2024 Trigenibinion discusión contribs. 8.593 bytes −95
fiesta, festejar > 03:41 18 jun 2024 Felino Volador discusión contribs. m 19.122 bytes −13 +
cantando > 03:54 8 sep 2024 SeroBOT discusión contribs. m 22.188 bytes +2562
banquete > 12:40 18 ago 2024 Dhidalgo discusión contribs. m 7.919 bytes +10
barco > 20:07 30 jul 2024 Khiari discusión contribs. m 31.829 bytes 0
31.829 + 7.919 + 22.188 + 19.122 + 8.593 + 2.503 + 48.929 + 19.406 + 11.497 + 32.981 + 11.374 + 1.990 + 3.948 + 22.324 + 8.165 + 12.568 + 3..432 + 4.330 + 6.051 + 21.995 + 20.291 + 10.534 + 286.524 + 24.621 + 12.430 + 5.717 + 36.776 + 6.779 + 20.396 + 2.471 + 27.054 + 21.008 + 213.204 + 3.644 + 92 722 + 108.328 + 234.942 + 9.377 +10.997 + 20.836 + 12.097 + 7.841 = 1.489.733 bytes
1.489.733 bytes - 573.746 bytes = 915.987 bytes.
Secțiunea 8. SECTION 8. Sección 8.
Libro de texto | Libro electrónico | Hiper o Ciber... libro
Carte | Carte electronica | Hiper sau Ciber... carte
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vîrtos cu cereale, grîu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora gîfîind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrîn, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpînului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adînci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbîrcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strîngînd pîntecele corăbiei în chingi – şi gîfîi şi gîfîi, ca şi cum ai sta pe brînci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămîi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vîrtos cu cereale, grîu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora gîfîind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrîn, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpînului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adînci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbîrcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strîngînd pîntecele corăbiei în chingi – şi gîfîi şi gîfîi, ca şi cum ai sta pe brînci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămîi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul(1) cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănîncă berbec fript, cîntă şi benchetuiesc.
1 Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
CAPITOLUL I
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vârtos cu cereale, grâu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora găfâind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrân, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpânului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adânci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbârcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – şi gâfâi şi gâfâi, ca şi cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămâi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănâncă berbec fript, cântă şi benchetuiesc.
(1) Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
Libro (desambiguación) - Wikipedia en español.
16:16 8 sep 2024 Ayord discusión contribs. 560 bytes (+178)
Libro puede referirse a:
Libro, (del latín liber, libri) es una obra impresa, manuscrita o pintada en una serie de hojas de papel, pergamino, vitela u otro material,
Libro electrónico, libro digital o ciberlibro, conocido en inglés como e-book o eBook, es la publicación electrónica o digital de un libro.
Column Z.
Carte (dezambiguizare).
16:16 8 septembrie 2024 Ayord contribuții /discuții . 560 de octeți (+178)
Prin conceptul "carte" se poate face referință la:
Carte, (din latinescul liber, libri) lucrare tipărită, scrisă de mână sau pictată pe o serie de coli de hârtie, pergament, "velin" sau alt material.
Carte electronică, carte digitală sau cybercarte, cunoscută în engleză ca e-book sau eBook, este publicația electronică sau digitală a unei cărți.
Carte clasica / Libro
Carte electronica
Fiecare epavă îşi are taina ei...
Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vârtos cu cereale, grâu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora găfâind pe braţul de mijloc al Dunării, către Sulina, ca să iasă în mare şi să ia drumul Patridei, la Pireu.
Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit şi marinar bătrân, botezat de toate furtunile arhipelagului grecesc. Numai că în această călătorie, kir Iani îşi cam greşise socotelile şi cu navigaţia, şi cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsă de gheţuri timpurii la Brăila, şi abia izbutise să se strecoare printre sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpânului, ci dimpotrivă, stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adânci se iviseră pe fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o faţă brăzdată în toate chipurile de zbârcituri.
Fiindcă vezi, gheaţa e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – şi gâfâi şi gâfâi, ca şi cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare şi visezi la arhipelag, la portocali şi la lămâi, şi zadarnic baţi cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript şi unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Şi zadarnic strigi:
― Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţă, bre! Ce, aţi căpiat, ori nu m-auziţi?
Gheaţa trebuie spartă în fiecare zi, de jur împrejur, ca să nu te sugrume, dar pezevenghii stau la căldură, mănâncă berbec fript, cântă şi benchetuiesc.
(1) Explicaţia cuvintelor necunoscute, privitoare la vapoare şi corăbii, se găseşte la sfîrşitul cărţii, în micul manual marinăresc.
View on Google Maps > Brațul de mijloc al Dunării / El brazo medio del Danubio