Când ești sărac, ești și urât și prost

Page start up on 20.06.2023_11.50 (UTC+1 / Paterna, España)

Când ești sărac, ești considerat și urât, și prost.

Când ești sărac, ești desconsiderat

/

Cuando eres pobre, eres y feo y estúpido

Cuando eres pobre, eres considerado y feo y estúpido

Cuando eres pobre, eres desconsiderado.

Column I. RO.

Nu cu mult timp mai înainte de ziua de azi, am creat o pagină web intitulată: "Tu cărei clase sociale crezi că îi aparții"?

Am început să o distribui în grupuri șoferești la care sunt membru, am publicat în vreo 30 din cele peste 100 de grupuri din care fac parte, dar reacțiile (mai degrabă negative) le numeri pe degetele de la o mână.

Clasamentul oamenilor pe clase sociale este o chestie extrem de relativă, depinzând de multe variabile.

Spre un exemplu, lumea în care m-am născut eu, era o lume săracă, dar în cadrul acelui ambient social sărac, familia mea (părintească), se cota printre familiile clasate în "clasa mijlocie de sus".

Prin felul în care mi-am trăit eu viața, am decăzut însă de la "clasa mijlocie de sus", nu la "clasa mijlocie medie", nici la "clasa mijlocie de jos", ci... la "clasa de jos".

M-am născut, am crescut, am trăit și am muncit într-un regim politic în care toată lumea avea "condiția de funcționar public", intr-un regim în care era interzis să nu fii angajat, angajare pe care nu o puteai face decât la un singur angajator,... Statul.

Statul (comunist) era unica entitate autorizată ca entitate angajatoare.

Cei care se sustrăgeau acelei forme de angajare, erau desconsiderați atât de respectivul stat, cât și de societate.

Cine nu întreținea acea relație cu Statul comunist, era considerat o problemă socială, și chiar era, pentru că altă formă de ași câștiga pâinea cea de toate zilele pe o cale licită, nu avea.

Ori acceptai prostituția cu Statul comunist, ori piereai.

Pentru că lumea din jurul meu, nu se schimba (nu își schimba mentalitatea), fiindu-mi imposibil să o schimb eu pe ea, am schimbat-o (după 44 de ani) cu o altă lume (cu lumea spaniolă).

La sfârșit de 2003, când am "aselenizat" eu din lumea românească în lumea spaniolă, am simțit un puternic curent de aer proaspăt, de aer curat, ozonat. Dar, pe măsură ce cronometrul a aratat "2005, 2006, 2007, etc", pe măsura ascensiunii, aerul în loc să-și păstreze prospețimea, a început să devină de la o zi la alta mai poluat.

Până la nivel de 2012, cu toate suișurile și coborâșurile din traseu, am ținut pasul cu restul lumii, dar din 2012... calitatea mea de angajat a încetat, și de atunci... rostogolul meu dinspre "clasa medie" înspre "clasa de jos" a fost continuu.

Ca într-o haită de lupi (și aici îmi vine în minte "Cartea junglei"), imediat ce ceilalți membri ai haitei te simt mai slab, te împing (din mână în mână, ca pe o minge) către coada turmei.

Cei care până la acel moment îți făceau reverențe, încep a te privi de sus, încep a te privi cu dispreț, încep... a nu te mai privi deloc.

Este foarte greu de explicat de ce un om ca mine (care consideră munca ca pe un lucru sfânt) stă în afara relației sale cu Munca, de peste 11 ani.

Este greu (de explicat), dar nu imposibil.

O bună mână de ajutor pentru a explica asta, mi-o oferă o postare de azi dimineață, de pe Facebook.

Mă voi opri aici ca să fac o înregistrare acelei postări, și apoi voi continua.....

Column II. ES.

Machine translation.

No hace mucho, creé una página web titulada: "¿Qué clase social crees que eres?"

Empecé a compartirlo en grupos de conductores de los que soy miembro, he publicado en unos 30 de los más de 100 grupos a los que pertenezco, pero las reacciones (más bien negativas) se pueden contar con los dedos de una mano.

La clasificación de las personas en clases sociales es algo muy relativo, que depende de muchas variables.

Por ejemplo, el mundo en el que nací era un mundo pobre, pero dentro de ese entorno social pobre, mi familia (paterna) estaba clasificada entre las familias de "clase media alta".

Por la forma en que viví mi vida, caí de la "clase media alta", no a la "clase media media", ni a la "clase media baja", sino... a la "clase baja".

Nací, crecí, viví y trabajé en un régimen político en el que todos tenían la “condición de servidor público”, régimen en el que estaba prohibido no ser empleado, empleo que sólo se podía hacer en un solo empleador,. .. el estado.

El estado (comunista) era la única entidad autorizada como empleador.

Quienes eludían esa forma de empleo eran desestimados tanto por el Estado respectivo como por la sociedad.

Quien no mantuviera esa relación con el estado comunista era considerado un problema social, y efectivamente lo era, porque no había otra manera de ganarse el pan de cada día, de manera legal.

O aceptabas la prostitución con el estado comunista, o morías.

Porque el mundo que me rodeaba no cambió (no cambió su mentalidad), siendo imposible para mí cambiarlo, lo cambié (después de 44 años) a otro mundo (el mundo español).

A finales de 2003, cuando me "selenizaba" del mundo rumano al mundo español, sentí una fuerte corriente de aire fresco, limpio, ozonizado. Pero a medida que el cronómetro mostraba "2005, 2006, 2007, etc", a medida que subíamos, el aire en vez de mantener su frescura, comenzaba a contaminarse más día a día.

Hasta el 2012, con todos los altibajos en el camino, me mantuve al nivel del resto del mundo, pero desde el 2012... mi situación laboral ha cesado, y desde entonces... mi rollo de "clase media" a "arriba desde abajo" era continuo.

Como en una manada de lobos (y aquí me viene a la mente el "Libro de la selva"), en cuanto los otros miembros de la manada te sienten más débil, te empujan de mano en mano (como una pelota) hasta la cola del rebaño.

Aquellos que hasta ese momento se inclinaron ante ti, empiezan a menospreciarte, empiezan a menospreciarte, empiezan... a no mirarte en absoluto.

Es muy difícil explicar por qué un hombre como yo (que considera el trabajo como algo sagrado) lleva más de 11 años fuera de su relación con el Trabajo.

Es difícil (de explicar), pero no imposible.

Una buena mano para explicar esto proviene de una publicación de Facebook esta mañana.

Me detendré aquí para grabar esa publicación y luego continuaré......

Column A.

RO

Nu cu mult timp mai înainte de ziua de azi, am creat o pagină web intitulată: "Tu cărei clase sociale crezi că îi aparții"?

Am început să o distribui în grupuri șoferești la care sunt membru, am publicat în vreo 30 din cele peste 100 de grupuri din care fac parte, dar reacțiile (mai degrabă negative) le numeri pe degetele de la o mână.

Clasamentul oamenilor pe clase sociale este o chestie extrem de relativă, depinzând de multe variabile.

Spre un exemplu, lumea în care m-am născut eu, era o lume săracă, dar în cadrul acelui ambient social sărac, familia mea (părintească), se cota printre familiile clasate în "clasa mijlocie de sus".

Prin felul în care mi-am trăit eu viața, am decăzut însă de la "clasa mijlocie de sus", nu la "clasa mijlocie medie", nici la "clasa mijlocie de jos", ci... la "clasa de jos".

M-am născut, am crescut, am trăit și am muncit într-un regim politic în care toată lumea avea "condiția de funcționar public", un regim în care era interzis să nu fii angajat, angajare pe care nu o puteai face decât la un singur angajator,... Statul.

Statul (comunist) era unica entitate autorizată ca entitate empleadora.

Cei care se sustrăgeau acelei forme de angajare, erau desconsiderați atât de respectivul stat, cât și de societate.

Cine nu întreținea acea relație cu Statul comunist, era considerat o problemă socială, și chiar era, pentru că altă formă de ași câștiga pâinea cea de toate zilele, pe o cale licită, nu avea.

Ori acceptai prostituția cu Statul comunist, ori piereai.

Pentru că lumea din jurul meu, nu se schimba (nu își schimba mentalitatea), fiindu-mi imposibil să o schimb eu pe ea, am schimbat-o (după 44 de ani) cu o altă lume (cu lumea spaniolă).

La sfârșit de 2003, când am "aselenizat" eu din lumea românească în lumea spaniolă, am simțit un puternic curent de aer proaspăt, de aer curat, ozonat. Dar, pe măsură ce cronometrul a aratat "2005, 2006, 2007, etc", pe măsura ascensiunii, aerul în loc să-și păstreze prospețimea, a început să devină de la o zi la alta mai poluat.

Până la nivel de 2012, cu toate suișurile și coborâșurile din traseu, am ținut pasul cu restul lumii, dar din 2012... calitatea mea de angajat a încetat, și de atunci... rostogolul meu dinspre "clasa medie" înspre "clasa de jos" a fost continuu.

Ca într-o haită de lupi (și aici în vine în minte "Cartea junglei"), imediat ce ceilalți membri ai haitei te simt mai slab, te împing din mână în mână (ca pe o minge) către coada turmei.

Cei care până la acel moment îți făceau reverențe, încep a te privi de sus, încep a te privi cu dispreț, încep... a nu te mai privi deloc.

Este foarte greu de explicat de ce un om ca mine (care consideră munca ca pe un lucru sfânt) stă în afara relației sale cu Munca, de peste 11 ani.

Este greu (de explicat), dar nu imposibil.

O bună mână de ajutor pentru a explica asta, mi-o oferă o postare de azi dimineață, de pe Facebook.

Mă voi opri aici ca să fac o înregistrare acelei postări, și apoi voi continua.....

Column B.

RO>ES