B moral

 Fuente de informacion (en rumano)

 Buenas noches a todos. Me llamo Codrin Vasile y soy estudiante de cine en UNATC (anteriormente ATF) en Bucarest. Quiero filmar durante las próximas semanas un corto-metraje sobre unos cuantos días de la vida de un conductor de larga distancia, es un tema que me interesa mucho y que creo que vale la pena tratar en un breve documental. Si está interesado, o conozca a alguien que le interese o tenga algún consejo para mí, por favor, envíeme una solicitud de amistad y escríbame en privado para que podamos hablar más ampliamente. Si no, me ayudaría mucho y solo distribuiría este mensaje. Lo digo en serio, ni yo, ni ustedes tienes tiempo para perder. Gracias y buenos caminos!

 Continuación en Dialoguri soferesti

 Sursa de informatie.

 Buna seara tuturor. Ma numesc Codrin Vasile si sunt student la regie de film la UNATC (fosta ATF) in Bucuresti. Vreau sa filmez in cursul saptamanilor urmatoare un scurt reportaj despre cateva zile din viata unui sofer de cursa lunga, este un subiect care ma intereseaza foarte mult si care cred ca merita tratat intr-un scurt documentar. Daca sunteti interesati, cunoasteti pe cineva interesat sau aveti sfaturi pentru mine, va rog mult sa-mi dati cerere de prietenie si sa-mi scrieti in privat si vom putea vorbi mai pe larg. Daca nu, m-ar ajuta mult si doar sa distribuiti acest mesaj. Rog seriozitate, nici eu, nici dumneavoastra nu avem timp de mistouri. Multumesc si drumuri bune!

Continuare in Dialoguri soferesti 2018

Mi cuento

Nací en 1959 en una sociedad comunista que había nacido con 15 años antes que yo.

Mirando hoy las cosas atras, sé bien que a la edad de 7-8-9 años, la falsa competencia que flotaba en el aire me creo su disgusto frente a la vida escolar..

Aprendí en la escuela cómo para mantenerme a nivel con la línea de flotación, para pasar así la clase, mientras tanto dedicándome el tiempo para absorber de otras fuentes aquella información que yo sentía verdadera hambre y/o verdadera sed.

Sentí en esa sociedad (que no sabía yo que era comunista o no), como un carbonero en una jaula, y como es sabido que si tomas la libertad de este pajaro, se esta suicidando clavando-se su propia garra en su propia garganta.

Me dediqué a la profesión de conductor, porque en aquellos gris momentos (de lo que no pensaba yo que se va acabar algún día), el mundo que conocía me parecía ser una inmensa mazmorra y entonces la profesión de conductor me parecía como una especie de "prisión de tercer grado" en comparación con el resto de las actividades a las que podía aspirar. , y que vimos como segundo grado y primer grado.

Povestea mea

M-am născut in 1959 într-o societate care avea pe-atunci vreo 15 ani de comunism.

Privind azi lucrurile înapoi știu bine că pe la varsta de 7-8-9 ani, falsa competiție care plutea în aer, m-a dezgustat de școală.

Am învățat în școală cât să mă mențin pe linia de plutire, cât să trec clasa, dedicându-mi timpul absorbirii de prin alte surse a acelei informații de care simțeam foamea sau setea. 

Mă simțeam în acea societate despre care nu știam atunci că e comunistă sau ca e de alt fel, ca un pițigoi închis într-o colivie, și după cum e știut, pițigoiului dacă ii iei libertatea, se sinucide bagându-și gheara-n gât.

Am tins către profesia de șofer, pentru ca în acea perioadă gri (care nu se întrevedea a se sfârși vreodată), profesia de șofer mie îmi părea a fi un fel de "pușcărie la liber" în comparație cu restul activităților la care puteam aspira eu, și pe care le vedeam ca pe pușcăriile de gradul 2 și ca pe cele de gradul 1