Created on 28.07.2019_08.03 (Romania)
Pagina en construcción / Pagina in constructie
Fuente: Sistemas (formas, modelos) de gobierno - Wikipedia (113.922 bytes)
Sursa: Sisteme (forme, modele) de guvernare - Wikipedia (7.897 de octeți)
Texto copiado de el articulo "Sistema de gobierno - Wikipedia".
Text copiat din articolul "Sistema de gobierno - Wikipedia"
Traducción, adaptación, interpretación... hechas por el admin.
Traducere, adaptare, interpretare... efectuate de admin.
(941 bytes)
Contenido
1 Forma de gobierno, forma de Estado y sistema político
2 Religión y forma de gobierno
3 Clasificaciones clásicas de las formas de gobierno
4 Lista de países
4.1 Países miembros de la Organización de las Naciones Unidas
4.2 Países con reconocimiento limitado o sin reconocimiento internacional
5 Clasificación de las formas de gobierno actuales
5.1 Repúblicas
5.1.1 Repúblicas presidencialistas
5.1.2 Repúblicas presidencialistas con un primer ministro no ejecutivo
5.1.3 Repúblicas semipresidencialistas
5.1.4 Repúblicas parlamentarias
5.1.5 Repúblicas parlamentarias mixtas
5.1.6 Repúblicas unipartidistas
5.2 Monarquías
5.2.1 Monarquías constitucionales o parlamentarias
5.2.1.1 Reinos de la Mancomunidad Británica de Naciones
5.2.2 Monarquías constitucionales con monarcas activos
5.2.3 Monarquías absolutas
5.3 Teocracias
5.4 Estados gobernados por juntas militares
5.5 Estados con gobierno provisional
6 Véase también
7 Notas
El carácter electivo o no de la jefatura de Estado define una clasificación, entre repúblicas (electiva) y monarquías (no electiva).
El grado de libertad, pluralismo y participación política define otra clasificación, entre sistemas democráticos, autoritarios, y totalitarios, según permitan en mayor o menor grado el ejercicio de la discrepancia y la oposición política o bien niegan más o menos radicalmente la posibilidad de disidencia (estableciendo un régimen de partido único, o distintos tipos de regímenes excepcionales, como las dictaduras o las juntas militares); a su vez el sistema electoral por el que en los sistemas participativos se expresa la voluntad popular ha tenido muy diversas conformaciones históricas (democracia directa o asamblearia, democracia indirecta o representativa, sufragio censitario o restringido, sufragio universal masculino o de ambos sexos, diferentes determinaciones de la mayoría de edad, segregación racial, inclusión o no de los inmigrantes, y otros), así como muy distintas maneras de alterarlo o desvirtuarlo (burgo podrido, gerrymandering, fraude electoral, pucherazo).
La relación existente entre la jefatura del Estado, el gobierno y el parlamento define otra clasificación más, entre presidencialismos y parlamentarismos (con muchos grados o formas mixtas entre uno y otro).
Estas tres clasificaciones no son excluyentes, sino que se complementan, de modo que una república puede ser democrática (Estados Unidos o Sudáfrica) o no democrática (China o Corea del Norte); una democracia republicana puede ser parlamentaria (Alemania o India), semipresidencialista (Francia o Rusia) o presidencialista (Argentina o Corea del Sur); y una monarquía puede ser democrática y parlamentaria (España, Reino Unido o Japón), no democrática (Arabia Saudita o Ciudad del Vaticano) o situarse en posiciones intermedias (Marruecos), muy habitualmente calificadas de forma más o menos anacrónica con términos propios de las formas históricas de la monarquía (monarquía feudal, monarquía autoritaria, monarquía absoluta).
(2054 bytes)
Hay muy distintas nomenclaturas para denominar las distintas formas de gobierno, desde los teóricos de la Antigüedad hasta la Edad Contemporánea; en la actualidad suelen utilizarse de forma habitual tres tipos de clasificaciones:
(2346 bytes)
Forma de gobierno, forma política, régimen de gobierno, régimen político, sistema de gobierno, sistema político, modelo de gobierno o modelo político son algunas de las diversas maneras de nombrar un concepto esencial de la ciencia política y la teoría del Estado o derecho constitucional. Hace referencia al modelo de organización del poder constitucional que adopta un Estado en función de la relación existente entre los distintos poderes. La manera en la que se estructura el poder político para ejercer su autoridad en el Estado, coordinando todas las instituciones que lo forman, hace que cada forma de gobierno precise de unos mecanismos de regulación que le son característicos. Estos modelos políticos varían de un estado a otro y de una época histórica a otra. Su formulación se suele justificar aludiendo a muy diferentes causas: estructurales o idiosincrásicas (imperativos territoriales, históricos, culturales, religiosos, etc.) o coyunturales (períodos de crisis económica, catástrofes, guerras, peligros o "emergencias" de muy distinta naturaleza, vacíos de poder, falta de consenso o de liderazgo, etc.); pero siempre como plasmación política de un proyecto ideológico.
La denominación correspondiente a la forma o modelo de gobierno (además de referencias a la forma de Estado, que indica la estructura territorial) suele incluso incorporarse al nombre o denominación oficial del estado, con términos de gran diversidad y que, aunque proporcionan cierta información sobre lo que proclaman, no responden a criterios comunes que permitan definir por sí solos su régimen político. Por ejemplo: Estados Unidos Mexicanos, República Bolivariana de Venezuela, Reino de España, Principado de Andorra, Gran Ducado de Luxemburgo, Federación Rusa, República Popular Democrática de Corea, Emiratos Árabes Unidos o República Islámica de Irán. Entre los doscientos estados, sólo hay dieciocho que no añaden ninguna palabra más a su nombre oficial, como por ejemplo: Jamaica; mientras que once sólo indican que son "estados". La forma más común es república, seguida de la monarquía.
Forma de guvernare, forma politică, regimul de guvernare, regimul politic, sistemul de guvernare, sistemul politic, modelul de guvernare sau modelul politic sunt câteva dintre modalitățile de numire a unui concept esențial de științe politice și Teoria statului sau legea constituțională. Se referă la modelul de organizare a puterii constituționale adoptat de un stat bazat pe relația dintre diferitele puteri. Modul în care puterea politică este structurată pentru a-și exercita autoritatea în stat, coordonând toate instituțiile care o formează, face ca fiecare formă de guvernare să necesite mecanisme de reglementare caracteristice acesteia. Aceste modele politice variază de la stat la stat și de la o epocă istorică la alta. Formularea sa este, de obicei, justificată prin referire la cauze foarte diferite: structurale sau idiosincratice (teritoriale, istorice, culturale, religioase etc.) sau pe termen scurt (perioade de criză economică, catastrofe, războaie, pericole sau urgențe de natură foarte diferită, lacune de putere, lipsă de consens sau conducere, etc.); dar întotdeauna ca o expresie politică a unui proiect ideologic.
Denumirea corespunzătoare formei sau modelului de guvernare (în plus față de referințele la forma de stat, care indică structura teritorială) este, de obicei, chiar încorporată în denumirea oficială sau denominația statului, cu termeni de mare diversitate și că, deși furnizează informații despre ceea ce proclamă nu răspunde unor criterii comune care permit ca regimul lor politic să fie definit de ei înșiși. De exemplu: Statele Unite Mexicane, Republica Bolivariană Venezuela, Regatul Spaniei, Principatul Andorra, Marele Ducat al Luxemburgului, Federația Rusă, Republica Populară Democrată Coreeană, Emiratele Arabe Unite sau Republica Islamică Iran. Dintre cele două sute de state, sunt doar optsprezece care nu mai adaugă cuvinte la numele lor oficial, cum ar fi: Jamaica; în timp ce unsprezece indică doar că sunt "state". Cea mai comună formă este republica, urmată de monarhie.
Există nomenclaturi foarte diferite pentru a denumi diferitele forme de guvernare, de la teoreticienii antichității până la epoca contemporană; În prezent, trei tipuri de clasificări sunt utilizate în mod obișnuit:
Natura electivă sau nu a șefului de stat definește o clasificare, între republici (electivă) și monarhii (non-electivă).
Gradul de libertate, pluralism și participare politică definește o altă clasificare, între sistemele democratice, autoritare și totalitare, așa cum permit într-o măsură mai mare sau mai mică exercitarea discrepanței și a opoziției politice sau, mai mult sau mai puțin, neagă radical posibilitatea de disidență stabilirea unui regim cu un singur partid sau a diferitelor tipuri de regimuri excepționale, cum ar fi dictaturile sau comisiile militare); La rândul său, sistemul electoral prin care sistemele participative exprimă voința populară a avut diverse conformități istorice (democrație directă sau de asamblare, democrație indirectă sau reprezentativă, recensământ sau suferință restrictivă, sufragiu universal masculin sau ambele bărbați, determinări diferite de vârstă majoritară, segregare rasială, incluziunea sau nu a imigranților și altele), precum și moduri foarte diferite de a le modifica sau de a le distorsiona (cartiere rotunjite, nemulțumiri, fraudă electorală, pucherazo).
Relația dintre șeful statului, guvern și parlament definește o altă clasificare, între prezidențialism și parlamentarism (cu multe grade sau forme mixte între unul și celălalt).
Aceste trei clasificări nu sunt exclusive, ci se completează reciproc, astfel încât o republică să fie democratică (Statele Unite sau Africa de Sud) sau nedemocratică (China sau Coreea de Nord); o democrație republicană poate fi parlamentară (Germania sau India), semi-prezidențială (Franța sau Rusia) sau prezidențială (Argentina sau Coreea de Sud); și o monarhie poate fi democratică și parlamentară (Spania, Marea Britanie sau Japonia), nedemocratică (Arabia Saudită sau Orașul Vatican) sau să fie plasată în poziții intermediare (Maroc), foarte calificată într-o manieră mai mult sau mai puțin anacronică formele istorice ale monarhiei (monarhia feudală, monarhia autoritară, monarhia absolută).
Cuprins
1 Forma de guvernare, forma statului și a sistemului politic
2 Religia și forma guvernării
3 Clasificări clasice ale formelor de guvernare
4 Lista țărilor
4.1 Țări membre ale Organizației Națiunilor Unite
4.2 Țări cu recunoaștere limitată sau fără recunoaștere internațională
5 Clasificarea formelor actuale de guvernare
5.1 republicile
5.1.1 Republica republicană
5.1.2 Republicile prezidențiale cu un prim-ministru neexecutiv
5.1.3 Republicile semiprezidențiale
5.1.4 Republicile parlamentare
5.1.5 Republicile parlamentare mixte
5.1.6 Republicii unipartisan
5.2 Monarhiile
5.2.1 Monarhiile constituționale sau parlamentare
5.2.1.1 Regatele Comunității Națiunilor
5.2.2 Monarhii constituționale cu monarhii activi
5.2.3 Monarhiile absolute
5.3 Teocratiile
5.4 Statele guvernate de comisiile militare
5.5 Statele cu guvern provizoriu
6 Vezi, de asemenea
7 Note
Vease el articulo: "Sistemas (formas, modelos) de gobierno" .
Vezi articolul "Sisteme (forme, modele) de guvernamant".