Page start up on 07.02.2019_00.20 (UTC+1 / España
Fuente documental / Sursa documentara: Trabajador - Wikipedia. (A este articulo ya le ha creado traducción (vease Lucrator ) desde español a rumano directamente en Wikipedia, aquí solo hago publica -para los ciudadanos rumanos-, su existencia / Acestui articol am ajuns sa ii fac traducerea (vezi Lucrator ) direct acolo unde ii este de fapt locul, adica in Wikipedia, aici doar ii fac publica existenta).
Lucrător - Wikipedia in limba română > 18:50 6 oct 2017 Ayord discusión contribs. 10 402 bytes +10 402 Creată prin traducerea paginii „Trabajador - Wikipedia en español”
Wikipedias de Wikipedia.
Trabajador - Wikipedia en español.> 14:38 15 jul 2017 PatruBOT discusión contribs. m 10 151 bytes
Worker - English Wikipedia. > 13:58, 1 May 2017 Rich Farmbrough talk contribs 111 bytes | Workforce - English Wikipedia > 21:39, 29 September 2017 2606:6000:e806:5d00:7935:f39c:2707:9395 talk 11,034 bytes
Работник - Русская Википедия. > 09:15, 17 сентября 2016 46.147.166.90 обсуждение 8706 байт
+ 34 languages.
Non-wikipedias.
Wikipedia - EcuRed (Enciclopedia Colaborativa Cubana). > <==> Wikipedia în limba cubaneză / Wikipedia en cubano <==> EcuRed, organul online de îndoctrinare cubaneză, are probleme > mayo 12, 2024 / EcuRed, el órgano cubano de adoctrinamiento online, está en problemas > mayo 12, 2024
dependiente, funcionario, auxiliar, subalterno, trabajador, asalariado.
usado, gastado, utilizado, manido, deslucido.
Antónimos: nuevo.
/
dependent, functionar, auxiliar, subaltern, lucrător, salariat
uzat, consumat, utilizat, deteriorat, tocit.
Antonime: nou (ne-uzat, ne-utilizat, virgin) .
Trabajador o trabajadora es la persona física que con la edad legal mínima presta sus servicios retribuidos subordinados a otra persona, a una empresa o institución. Si su edad es menor a legal establecida, puede ser considerado trabajo infantil y puede ser ilegal a menos que tenga, en ciertos casos, permiso de sus padres o tutores. Si no presta los servicios de forma voluntaria, se considera esclavitud o servidumbre.12
Índice
2 Clasificación de los trabajadores
2.1 Por la clase de trabajo desempeñado
2.2 Por el tipo de contrato de trabajo
2.3 Por el tipo de relación de dependencia
Contexto histórico
El concepto moderno de trabajador, como el de empresario, surge con la Revolución Industrial del siglo XIX3 y se consolida durante la denominada Segunda Revolución Industrial. Esta dicotomía social, económica y productiva establecería las diferentes clases sociales: clase capitalista (el concepto de burguesía se utiliza desde el siglo XVII) y clase obrera (proletariado o clase baja). En el manifiesto comunista, Marx y Engels, definen al conjunto de trabajadores dependientes como proletariado:
Por proletarios se comprende a la clase de trabajadores asalariados modernos, que, privados de medios de producción propios, se ven obligados a vender su fuerza de trabajo para poder existir.4
En la teoría marxista, frente a la burguesía, el trabajador es la clase social que no tiene la propiedad de los medios de producción. Por lo tanto, la única fuente de ingresos para los proletarios es la venta de su trabajo, de su fuerza de trabajo.5
La sociedad capitalista se define como aquella sociedad política y jurídica basada en una organización específica del trabajo, el dinero y la utilidad de los recursos de producción, caracteres propios del capitalismo.6 En el orden capitalista, la sociedad está formada por clases socieconómicas en vez de estamentos como son propios del feudalismo y otros órdenes pre-modernos.7 Se distingue de éste y otras formas sociales por la posibilidad de movilidad social de los individuos, por una estratificación social de tipo económica,8 y por una distribución de la renta que depende casi enteramente de la funcionalidad de las diferentes posiciones sociales adquiridas en la estructura de producción.9
La dicotomía burgués-obrero, capitalista-trabajador, empresario-asalariado articulará la historia social y política de los países occidentales durante la segunda mitad del siglo XIX y el siglo XX. Sin embargo la complejización de los procesos productivos, su mecanización, la aparición de trabajadores cualificados y altamente cualificados, el desarrollo del sector servicios frente al sector industrial, la aparición de nuevas figuras jurídicas y laborales -como trabajador autónomo, a veces difícil de distinguir de empresario-, el taylorismo digital y las consecuencias de la tercera revolución industrial, hacen que la realidad en las décadas finales del siglo XX y principios de siglo XXI sea mucho más compleja en su análisis y teorización.10
Clasificación de los trabajadores
Por la clase de trabajo desempeñado
En el ámbito anglosajón es costumbre agrupar bajo el color teórico del cuello de su camisa a los trabajadores según el tipo de oficio que desempeñen. Así pueden clasificarse los trabajadores:
Cuello blanco (white collar workers) serían aquellos que se encargan de tareas "de oficina", administrativos, ejecutivos, oficinistas, etc.
Cuello azul (blue collar workers), habitualmente trabajadores de industria, fábricas y talleres. Serían obreros, operarios, oficiales, mecánicos, etc.
Cuello rosa (pink collar worker) son aquellos del sector servicios (sanidad, educación, trabajador doméstico, etc.).
Cuello verde (green collar worker) hace referencia al trabajador dedicado a sectores de la economía social (o tercer sector) y de la economía sostenible (véase sostenibilidad y desarrollo sostenible).
Por el tipo de contrato de trabajo
Según el tipo de contrato y su duración temporal u horaria:
Por su condición:
Trabajador fijo o indefinido, incluyendo al trabajador fijo discontinuo.11
Trabajador temporal, tanto en las modalidades de eventual, por obra y servicio o por interinidad, entre otras.
Por la jornada:
Trabajador con contrato a tiempo completo.
Trabajador con contrato a tiempo parcial.
Por el tipo de relación de dependencia
Trabajador dependiente: trabajador por cuenta ajena o que trabaja para otra persona, empresa o institución.
Trabajador por cuenta propia: trabajador autónomo.
Véase también
Referencias
Column 1 .
- Texto del articulo " Trabajador - Wikipedia ".
- Text din articolul " Trabajador - Wikipedia ".
Column 2 .
Traductor de Google : Traducción del texto de la columna 1 / Traducerea textului de la columna 1.
Column 3 .
- Text din articolul " Lucrator " (tradus si publicat de mine in Wikipedia la 06.10.2017_18.50).
- Texto del articulo "Lucrator" (Trabajador), traducido y publicato por mi, en su lugar (Wikipedia) a 06.10.2017_18.50 .
Trabajador o trabajadora es la persona física que con la edad legal mínima presta sus servicios retribuidos subordinados a otra persona, a una empresa o institución.
Si su edad es menor a legal establecida, puede ser considerado trabajo infantil y puede ser ilegal a menos que tenga, en ciertos casos, permiso de sus padres o tutores.
Si no presta los servicios de forma voluntaria, se considera esclavitud o servidumbre. (421 bytes).
Muncitorul este persoana fizică care, cu vârsta minimă legală, își prestează serviciile plătite în subordinea altei persoane, unei companii sau instituții.
Dacă vârsta dvs. este mai mică decât cea legală stabilită, aceasta poate fi considerată muncă pentru copii și poate fi ilegală dacă nu aveți, în anumite cazuri, permisiunea părinților sau a tutorilor.
Dacă nu furnizați servicii în mod voluntar, este considerat sclavie sau servitute.
Lucrător (muncitor) sau lucrătoare (muncitoare) este persoana fizică care, având împlinită vârsta legală minimă, oferă (în regim de subordonare) servicii retribuite, unei alte juridice persoane individuale sau colective (companie, instituție). În cazul în care vârsta este mai mică decât cea legal stabilită, ne putem afla în fața vreunui caz de exploatare laborală de minori , și este ilegală, cu excepția (în anumite cazuri) cazurilor când există permisiune (admisă de lege) a părinților sau a tutorilor legali. Dacă serviciile prestate nu sunt urmări legitime ale voinței proprii (ale persoanei în cauză), atunci ceea ce avem în față se consideră sclavie sau servitute. (673 bytes)
Índice
1 Contexto histórico
2 Clasificación de los trabajadores
2.1 Por la clase de trabajo desempeñado
2.2 Por el tipo de contrato de trabajo duro
2.3 Por el tipo de relación de dependencia
3 Véase también
4 Referencias
(220 bytes)
Index
1 Context istoric
2 Clasificarea lucrătorilor
2.1 După tipul de muncă efectuată
2.2 Datorită tipului de contract de muncă asiduă
2.3 După tipul de relație de dependență
3 Vezi și
4 Referințe
Cuprins
1 Contextul istoric
2 Clasificarea lucrătorilor
2.1 Funcție clasa de lucrări efectuate
2.2 Funcție de tipul de contract de muncă
2.3 Funcție de tipul de relație de dependență
3 Véase también
4 Referințe
(210 bytes)
Contexto histórico
El concepto moderno de trabajador, como el de empresario, surge con la Revolución Industrial del siglo XIX y se consolida durante la denominada Segunda Revolución Industrial. Esta dicotomía social, económica y productiva establecería las diferentes clases sociales: clase capitalista (el concepto de burguesía se utiliza desde el siglo XVII) y clase obrera (proletariado o clase baja). En el manifiesto comunista, Marx y Engels, definen al conjunto de trabajadores dependientes como proletariado:
Por proletarios se comprende a la clase de trabajadores asalariados modernos, que, privados de medios de producción propios, se ven obligados a vender su fuerza de trabajo para poder existir.
En la teoría marxista, frente a la burguesía, el trabajador es la clase social que no tiene la propiedad de los medios de producción. Por lo tanto, la única fuente de ingresos para los proletarios es la venta de su trabajo, de su fuerza de trabajo.
La sociedad capitalista se define como aquella sociedad política y jurídica basada en una organización específica del trabajo, el dinero y la utilidad de los recursos de producción, caracteres propios del capitalismo. En el orden capitalista, la sociedad está formada por clases socieconómicas en vez de estamentos como son propios del feudalismo y otros órdenes pre-modernos. Se distingue de éste y otras formas sociales por la posibilidad de movilidad social de los individuos, por una estratificación social de tipo económica, y por una distribución de la renta que depende casi enteramente de la funcionalidad de las diferentes posiciones sociales adquiridas en la estructura de producción.
La dicotomía burgués-obrero, capitalista-trabajador, empresario-asalariado articulará la historia social y política de los países occidentales durante la segunda mitad del siglo XIX y el siglo XX. Sin embargo la complejización de los procesos productivos, su mecanización, la aparición de trabajadores cualificados y altamente cualificados, el desarrollo del sector servicios frente al sector industrial, la aparición de nuevas figuras jurídicas y laborales -como trabajador autónomo, a veces difícil de distinguir de empresario-, el taylorismo digital y las consecuencias de la tercera revolución industrial, hacen que la realidad en las décadas finales del siglo XX y principios de siglo XXI sea mucho más compleja en su análisis y teorización. (2.407 bytes)
Contextul istoric
Conceptul modern de lucrător, precum cel de om de afaceri, a apărut odată cu Revoluția industrială a secolului al XIX-lea și a fost consolidat în timpul așa-numitei a doua revoluții industriale. Această dihotomie socială, economică și productivă ar stabili diferitele clase sociale: clasă capitalistă (conceptul de burghezie a fost folosit încă din secolul al XVII-lea) și clasă muncitoare (proletariat sau clasă inferioară). În manifestul comunist, Marx și Engels definesc grupul lucrătorilor dependenți drept proletariat:
Proletarii includ clasa lucrătorilor salariați moderni, care, lipsiți de propriile lor mijloace de producție, sunt obligați să-și vândă forța de muncă pentru a exista.
În teoria marxistă, împotriva burgheziei, muncitorul este clasa socială care nu are proprietatea asupra mijloacelor de producție. Prin urmare, singura sursă de venit pentru proletari este vânzarea muncii lor, a forței de muncă.
Societatea capitalistă este definită ca acea societate politică și juridică bazată pe o organizare specifică a muncii, bani și utilitatea resurselor de producție, caracteristici ale capitalismului.În ordinea capitalistă, societatea este formată din clase socio-economice în loc de de moșii care sunt tipice feudalismului și altor ordine pre-moderne, se distinge de aceasta și de alte forme sociale prin posibilitatea mobilității sociale a indivizilor, de o stratificare socială de tip economic și de o distribuție a veniturilor care depinde aproape în întregime de funcționalitatea diferitelor poziții sociale dobândite în structura de producție.
Dictomia salariată-muncitoare-capitalistă, muncitoare capitalistă, om de afaceri va articula istoria socială și politică a țărilor occidentale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și al secolului XX. Cu toate acestea, complexitatea proceselor de producție, mecanizarea acestora, apariția lucrătorilor calificați și cu înaltă calificare, dezvoltarea sectorului de servicii în comparație cu sectorul industrial, apariția de noi figuri legale și de muncă - ca lucrător independent, uneori dificil de diferențiat de omul de afaceri, Taylorismul digital și consecințele celei de-a treia revoluții industriale fac ca realitatea din ultimele decenii ale secolului XX și începutul secolului XXI să fie mult mai complexă în analiza și teoretizarea sa.
Contextul istoric
Conceptul modern de lucrător, ca și cel de antreprenor, a apărut odată cu Revoluția Industrială a secolului al XIX-lea și s-a consolidat în timpul așa-denumitei ”a Doua Revoluție Industrială”. Această dihotomie socială, economică și productivă stabilea diferitele clase sociale: clasa capitalistă (conceptul burghezie a fost utilizat din secolul al XVII-lea) și clasa lucrătoare (proletariatul, clasa de jos sau clasa muncitoare). În manifestul comunist, Marx și Engels, au definit ansamblul de lucrători dependenți (angajați) drept proletariat:
„Termenul proletar/proletari definește clasa de lucrători salariați ai contemporaneității moderne, care, lipsiți de mijloace proprii de producție, se văd obligați a-și vinde parte din capacitatea de lucru de care dispun, pentru a putea exista.”
În teoria marxistă, prin comparație cu conceptul burghezie, lucrătorul este acea clasă socială care nu are în proprietate mijloace de producție. Prin urmare, singura sursă de venit pentru proletari este vânzarea capacității lor de lucru (a capacității lor laborale), vânzarea personalei lor ”forță de muncă”.
Societatea capitalistă se definește a fi acea societate politică și juridică bazată pe o organizare specifică a muncii, a banilor și a utilității resurselor de producție, acestea fiind caracteristici proprii ale conceptului ”capitalism”. În ordonarea (clasificarea) capitalistă, societatea este compusă din clase socio-economice (în loc de "clase sociale" care sunt specifice feudalismului și altor tipuri pre-moderne de clasificare). Societatea capitalistă se distinge de cea feudalistă (și de alte forme de sociale), prin efectiva posibilitate de mobilitate socială a indivizilor, printr-o stratificare socială de tip economic, și printr-o distribuție a veniturilor , care depinde în întregime de funcționamentul diferitelor poziții sociale dobândite în structura de producție.
Dihotonomia burghez - "mâna de lucru", capitalist - lucrător, angajator - salariat, a articulat istoria socială și istoria politică a țărilor occidentale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și al XX-lea. Fara îndoială, complicativizarea proceselor de producție, mecanizarea lor, apariția de muncitori calificați și înalt calificați, dezvoltarea sectorului de servicii, comparativ cu sectorul industrial, apariția de noi concepte juridice și de noi concepte laborale (precum conceptul "lucrător autonom", deseori dificil de distins de conceptul "antreprenor"), apoi conceptul taylorism digital și nu în ultimul rând, consecințele celei de a treia revoluție industrială, face ca realitatea, în ultimele decenii ale secolului al XX-lea și în începutul secolului al xxi-lea să fie mult mai complexă, într-a sa analiză și teorizare. (2.745 bytes)
Clasificación de los trabajadores
Por la clase de trabajo desempeñado
En el ámbito anglosajón es costumbre agrupar bajo el color teórico del cuello de su camisa a los trabajadores según el tipo de oficio que desempeñen. Así pueden clasificarse los trabajadores:
Cuello blanco (white collar workers) serían aquellos que se encargan de tareas "de oficina", administrativos, ejecutivos, oficinistas, etc.
Cuello azul (blue collar workers), habitualmente trabajadores de industria, fábricas y talleres. Serían obreros, operarios, oficiales, mecánicos, etc.
Cuello rosa (pink collar worker) son aquellos del sector servicios (sanidad, educación, trabajador doméstico, etc.).
Cuello verde (green collar worker) hace referencia al trabajador dedicado a sectores de la economía social (o tercer sector) y de la economía sostenible (véase sostenibilidad y desarrollo sostenible).
Clasificarea lucrătorilor
Pentru tipul de muncă efectuată
În sfera anglo-saxonă, se obișnuiește gruparea lucrătorilor sub culoarea teoretică a gulerelor de cămașă în funcție de tipul de comerț pe care îl desfășoară. Așa se poate clasifica lucrătorii:
Muncitorii cu guler alb ar fi cei care se ocupă de sarcinile „de birou”, de administrație, de executiv, de birouri etc.
Muncitori cu guler albastru, de obicei muncitori în industrie, fabrici și ateliere. Ar fi muncitori, operatori, ofițeri, mecanici etc.
Gulerul roz (lucrător cu guler roz) sunt cei din sectorul serviciilor (sănătate, educație, lucrători casnici etc.).
Muncitor cu guler verde se referă la lucrătorul dedicat sectoarelor economiei sociale (sau sectorului terț) și economiei durabile (vezi sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă).
Clasificarea lucrătorilor
Funcție clasa de lucrări efectuate
În sistemul anglo-saxon exista obiceiul de a grupa funcție o teoretică culoare a gulerului de la cămașă al lucrătorilor, în funcție de tipul de ocupație pe care fiecare îl efectuează. Astfel, clasificarea lucrătorilor poate arata asa::
- Lucrători cu guler alb (white collar workers) sunt aceia care se încarcă de responsabilități de birou, administratori, directori, lucrători de birou, etc
- Lucrători cu guler albastru (blue collar workers) , în mod obișnuit, muncitorii din industrie, fabrici și ateliere de lucru. După cum ar fi: muncitori (calfe), operatori, maeștri (maiștri, meșteri), mecanici, etc
- Lucrători cu guler roz (pink collar worker) sunt cei din sectorul serviciilor (sănătate, educație, lucrători domestici, etc).
- Lucratori cu guler verde (green collar worker) se referă la lucratorul dedicat sectoarelor economiei sociale (sau al celui de-al treilea sector) și economiei sustenabile (a se vedea sustenabilitate și dezvoltare durabilă).
Por el tipo de contrato de trabajo duro
Según el tipo de contrato y su duración temporal u horaria:
Por su condición:
Trabajador fijo o indefinido, incluyendo al trabajador fijo discontinuo.
Trabajador temporal, tanto en las modalidades de eventual, por obra y servicio o por interinidad, entre otras.
După tipul contractului de muncă asiduă
În funcție de tipul de contract și de durata sa temporară sau pe oră:
Datorită stării sale:
Muncitor permanent sau nedeterminat, inclusiv lucrătorul permanent discontinuu.
Muncitor temporar, atât în modalitățile eventuale, pentru muncă și serviciu, fie interim, printre altele.
Funcție de tipul concret de contract de muncă
În funcție de tipul de contract și de durata temporară sau orară a acelui contract:
Conform condiției sale contractuale:
- Lucrător titular (de perioadă nedeterminată sau de perioadă determinată), incluzându-se aici și condiția de lucrător titular discontinuu.
- Lucrător temporar, atât în modalitățile de sezonier, de sfârșit de lucrare sau de serviciu , sau de ucenicie, printre altele.
Por la jornada:
Trabajador con contrato a tiempo completo.
Trabajador con contrato a tiempo parcial.
Pentru ziua:
Muncitor contractual cu normă întreagă.
Muncitor contractual part-time.
Conform duratei "zilei de muncă":
- Lucrător cu contract individual de muncă tip normă întreagă.
- Lucrător cu contract individual de muncă tip "timp-parțial" (part-time).
Por el tipo de relación de dependencia
Trabajador dependiente: trabajador por cuenta ajena o que trabaja para otra persona, empresa o institución.
Trabajador por cuenta propia: trabajador autónomo. (1.474 bytes)
După tipul relației de dependență
Muncitor dependent: muncitor angajat sau angajat de o altă persoană, companie sau instituție.
Muncitor independent: muncitor independent.
Funcție de tipul de relație de dependență
- Lucrător în regim de dependentă (în regim de subordonare juridică): adică un lucrător angajat de către o altă persoană, companie sau instituție.
- Lucrător pe cont propriu: Lucrător independent. (1.853 bytes)
5.481 bytes
Articol în lucru! Va urma!
Véase también
- Campesino
- Clase obrera
- Condiciones de trabajo
- Delitos contra la seguridad en el trabajo (España)
- Desempleo
- El fin del trabajo
- Empresa individual
- Estatuto de los trabajadores (España)
- Factores de producción
- Fraude de ley
- Fuerza productiva del trabajo
- Jornada de trabajo
- Karl Marx
- Organización Internacional del Trabajo
- Proletariado
- Reducción de la jornada de trabajo
- Teoría del valor-trabajo
- Trabajo (economía)
- Trabajo (sociología)
(459 bytes)
Artículo en obra! ¡Seguirá!
Vezi si
- Beverly Silver .
- Țăran
Clasa muncitoare
Conditii de munca
Crimele împotriva securității în muncă (Spania)
Şomaj
Sfârșitul lucrului
Companie individuală
Statutul lucrătorilor (Spania)
Factorii de producție
Frauda legii
Forța de muncă productivă
Zi de lucru
Karl Marx
Organizația Internațională a Muncii
proletariat
Reducerea programului de lucru
Teoria valorii muncii
Muncă (economie)
Muncă (sociologie)
(459 octeți)
En 1942, durante la Segunda Guerra Mundial, una trabajadora labra piezas en un torno revólver para aviones en la fábrica de Consolidated Aircraft Corporation en Fort Worth, Texas, Estados Unidos.
În 1942, pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o lucratoare executa piese pe un strung revolver, pentru aeronave, la fabrica Consolidated Aircraft Corporation din Fort Worth, Texas, Statele Unite.
Por el mismo autor / De acelasi autor.:
- Empleado / Angajat - Obrero Europeo del Transporte.
- Armata industriala / Ejercito industrial;
Nepoților mei, cu drag (și generației lor).
A mis nietos, con cariño (y a la generación de ellos).
To my grandchildren, with love (and to their generation).