Terț / Tercero

TERȚ, -Ă, terți, -e, adj., s. m., s. n. 

1. Adj. Care vine în rândul al treilea; al treilea. 

2. S. m. (Jur.) Persoană care nu figurează ca parte în acte, în litigii sau în convenții nici direct, nici prin reprezentare și față de care actul juridic ori hotărârea pronunțată în cauză nu produce efecte. 

3. S. n. (Log.; în sintagma) Terțul exclus = principiu fundamental al gândirii, conform căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals în același timp și sub același raport, o a treia posibilitate fiind exclusă.

– Din lat. tertius, it. terzo.

TERCERO, -A, tercero, -e, adj., S. M., S. N. 

1. Adj. Que viene en la tercera fila; tercero. 

2. S. m. (Jur.) Persona que no esta presenta como parte en actos, litigios o convenciones ni directamente, ni por representación y contra quien el acto jurídico o la sentencia dictada no produce efectos. 

3. S. n. (Log.; En sintagma) El tercero excluido = principio fundamental del pensamiento, según el cual un enunciado sólo puede ser verdadero o falso al mismo tiempo y bajo la misma razón, quedando excluida una tercera posibilidad. 

- Desde lat. tercio, eso. terzo.

1. adj. Que sigue inmediatamente en orden al o a lo segundo.

2. adj. Que media entre dos o más personas. U. m. c. s.

3. adj. Dicho de una parte: Que es una de las tres iguales en que se divide un todo.

4. adj. Integrante de la orden tercera franciscana, dominica o carmelita. U. t. c. s.

5. m. y f. alcahuete (‖ persona que concierta una relación amorosa).

6. m. Persona que no es ninguna de dos o más de quienes se trata o que intervienen en un negocio de cualquier género.

7. m. Encargado de recoger los diezmos y guardarlos hasta que se entregaban a los partícipes.

8. m. Geom. desus. Cada una de las 60 partes iguales en que se divide el segundo de círculo.

9. f. En el juego de los cientos, reunión de tres cartas del mismo palo y de valor correlativo.

10. f. Marcha del motor de un vehículo con mayor velocidad y menor potencia que la primera y segunda, y mayor potencia y menor velocidad que la cuarta.

11. f. En algunos instrumentos de cuerda, la que ocupa el tercer lugar a partir de la primera.

12. f. Mús. Consonancia o intervalo de dos tonos o de un tono y un semitono.

1. adj. Care urmează imediat în ordine după sau către al doilea.

2. adj. Care mediază între doi sau mai mulți oameni. U. m. c. s.

3. adj. Spus despre o parte: că este una dintre cele trei părți egale în care se divide un întreg.

4. adj. Membru al ordinului al treilea franciscan, dominican sau carmelit. U. t. c. s.

5m. și f. proxenet (‖ persoană care intră într-o relație amoroasă).

6. m. Persoană care nu este nici una dintre două sau mai multe dintre cele care sunt implicate sau care sunt implicate într-o afacere de orice fel.

7. m. Responsabil de colectarea zecimilor și păstrarea acestora până când acestea au fost livrate participanților.

8. m. Geom. a lui. Fiecare dintre cele 60 de părți egale în care este împărțită a doua dintr-un cerc.

9. f. În jocul sutelor, o întâlnire de trei cărți de același costum și de valoare corelativă.

10. f. Funcționarea motorului unui vehicul cu viteză mai mare și putere mai mică decât prima și a doua, și putere mai mare și viteză mai mică decât a patra.

11. f. În unele instrumente cu coarde, cel care ocupă locul al treilea din primul.

12. f. Mus. Consonanță sau interval de două tonuri sau de un ton și un semiton.