Dumnezeu/ Dios
30.11.2018_17.31
Compunere libera despre tema "Dumnezeu" / Libre composiciòn (como la "composicion escolar") sobre el tema "Dios
Articulo principal: No existe / Nu exista.
Vease: Dios (en Wikipedia);
Vezi si: Dumnezeu (in Wikipedia.
En español
Algunos debates en el Facebook (como en la captura de la parte inferior de esta página) me han impulsado a abordar y yo este tema (Dios), un tema que aún estamos debatiendo (como personas) desde cuando existe la especie humana, y que probablemente continuará a lo largo de la existencia de esta racional especie.
Entre otras cosas, me esta amonestando uno diciendo que yo no tengo por que hablar porque no tengo reconocimiento social para tal cosa y diciendo que yo, en la vida diaria soy un nadie.
Digo y yo mismo que ssto es verdad, no es mentira, que en la vida no soy mas que un "nadie" pero en el problema denominada "Dios" nadie tiene monopolio sobre el tema
Cada persona tiene imaginado en propia mente, a su manera a el Dios, y si diseñamos (con letras o con pintura) cada persona, a el dios que imagina, seguramente no encontramos dos diseños semejantes.
Queria decir en aquel momento a mi contestatario, que el Facebook no es un institucion academica sino solo un muro donde quien quiere cuelga su propio cartel con sus propios opiniones, y que lo que es en Facebook cabe en la analogia con la "composicion libre" y no con "dictado".............
In română
Niste dezbateri de prin Facebook (gen captura din josul acestei pagini,m-au determinat sa abordez si eu subiectul acesta (Dumnezeu), subiect pe care il tot dezbatem (ca oameni) de cand exista specia umana, si va continua probabil, pe toata durata existentei acestei rationale specii.
Printre altele, ma admonesta unul cum ca eu in viata de zi as fi un nimeni, si ca, probabil,in opinia lui,cei ca mine nu ar trebui sa vorbeasca.
In ce priveste faptul ca as fi un nimeni,a cam nimerit-o, si nici nu ar fi atat de greu de nimerit de vreme ce eu niciodata nu am spus ca as detine vreo "formatie" mai inalta decat aceea de "un parlit de sofer".
Dar, i-as mai fi spus contestatarului meu ca Facebookul nu este Academia Romana, ci un simplu "perete",o simpla "gazeta de perete" unde, cine vrea participa cu o "compunere libera"(si nu vreo "compunere cu tema data" sau vreo "dictare").
Ma rog, intorcandu-ma la subiectul "Dumnezeu", aici trebuie sa intelegem ca fiecare cap de om are (in mintea lui) propria interpretare, propria reprezentare.
Astfel ca daca fiecare om ar face cate o pictura cu tema "Dumnezeu" ar fi ca la scoala cand, hai sa zicem in clasele mici, la materia "Desen" primea toata clasa o "tema data", dar nu existau niciodata doua desene la fel.
Dar, hai sa stabilim mai intai o chestie:
1) Religiosii spun ca "Dumnezeu exista".
2) Eu spun ca "Dumnezeu este"
3) Ateii spun ca "Dumnezeu nu exista".
Cand sa treci de la teorie la practica, nici religiosii nu sunt in stare sa iti arate ca "obiectul" exista, nici ateii nu sunt in stare sa demonstreze ca nu exista.
Deci, eu aci o sa-i ajut si pe unii si pe altii, sail vada, sa puna mana pe el..
Deci,sa o luam maruntel.
Ca sa intelegem subiectul "Dumnezeu", ca sa il vedem, trebuie ca mai intai sa aflam ca acum vreo 2500 deani, a existat un anume "Cratilos",sa citim niste 10-15 randuri atribuite gandirii sale, sa le intelegem, si apoi sa ne intoarcem aici, la oile noastre.
In mod normal, pe Dumnezeu il vede tot omul cu ochiul liber, doar atat ca omul, nu pricepe ce, si cum.
Iaca cum ii.
Citiram ce a zis omul ala, cu "raul"?
Ca in fiecare clipa apa raului curge pe langa tine si tu de cate ori bagi capul in apa, nu bagi niciodata capul in aceeasi apa, ci de fiecare data in alta?
Asa e cu orice, asa e cu "timpul" (cu scurgerea lui), asa e si cu Dumnezeu.
Citiram ca omului i-ar fi mai in beneficiu daca in loc sa spuna despre un obiect sau altul,, ar arata respectivul obiect cu degetul?
Citiram.
Acum, ca il avem ca obiect aici, pe Dumnezeu, daca le zic celor care sustin ca existe sa il arate cu degetul, o sa de uite la deget.
Este o vorba care spune asa:
"Tontului ii arati cu degetul Luna de pe cer, iar el iti priveste degetul".
Deci, ca sa taiem coada cainelui dintr-o data, eu zic asa (avand la dispozitie:un vocabular carein 2500 de ani s-a imbogatit, cu cuvinte, si dispun si alta tehnologie, atat eu cat si "ascultatorii" mei in comparatie. . .
Cum sa va spun eu voua?
Pe Dumnezeu nu il poate omul reproduce pe icoane (adica prin pictura), sub forma de statuie (adica prin sculptura, sau "chip cioplit", cum i se mai spune).
Singura imagine care il reprezinta, este clasicul "instantaneu foto"si clasica inregistrare video."Clasice"in sens de "imagini ne-foto-shopate",sau "imagini ne-contrafacute" De ce asta?Pentru simplul motiv ca obiectivul fotografic este "ochiul" unei "entitati lipsite de ratiune", diferit de ochiul uman, ochi care apartine unei fiinte dotate (din start) cu ratiune.Astfel ca obiectivul foto, capteaza si conserva o realitate, capteaza un moment real si nu capteaza vreo fictiune.
Fictiunile raman doar pe "retina" fiintei umane, dar pe retina obiectivului foto, nu inregistreaza fictiuni.
Dumnezeu este o metamorfoza perpetua, iar obiectivul foto inregistreaza pe retina lui o secventa infima din aceasta uriasa metamorfoza.
Deci, orice poza pe care am privi-o, oricat de veche ar fi, este o "retinere pe retina obiectivului foto" a unui anume moment al acestei grandioase metamorfoze care este . . . Dumnezeu.
Bineinteles ca ceea ce retine obiectivul foto este "partea materiala", este "partea hard" al acestui urias calculator.
Bineinteles ca "partea soft", "suportul logic", acea memorie analogica "memoriei umane" nefiind un lucru vizibil, nu ramane nici pe retina camerei fotografice si nici pe retina ochiului uman.
Nu l-am intrebat eu pe Dumnezeu, nici nu mi-a dat raportul mie, dar e lucru logic de inteles ca asa cum tu, eu sau altul, nu ne incarcam nici capul, nici "discurile dure" cu memorie care nu ne serveste.
Ma rog, ca sa nu o lalaim la nesfarsit, eu zic ca "adevaratul Dumnezeu" este totuna cu Realitatea-reala, in timp ce "falsul Dumnezeu" este totuna cu Fictiunea, este Imaginarul.
Si ma repet, Realitatea-reala poate fi capturata de camera fotografica, in timp ce fictiunea poate fi doar sub forma de icoana, sub forma de sculptura, sau sub forma de vreun alt mijloc artistic.
Gandind lucrurile in "biti" si privind imaginile expuse de mine in pagina "Instantaneul fotografic", vom vedea ca imaginile de acolo insumeaza vreo 20.000 de biti.
Cati biti o avea Universul . . . nu stim, dar e usor de imaginat ca atat cat cuprindem noi din el, nu este decat o "infimitate".
Dumnezeu, sau Universul, sau Viata sau Realitatea.
Nu e rau sa te rogi acestei Uriase Inteligente, nu e rau sa spui "Doamne-ajuta", dar e bine sa stim (zic eu) ca in fata unei atari inteligente, cu spaga este ultimul lucru care ar merge. Parerea mea.
Cualquier seramos el objetivo de esta imagen, el espacio que cubrimos con nuestra mirada es muy limitado. Nuestras "luces" estan barriendo el camino como unas luces de carretera. En atras hay vista zero, en laterales igualmente y en adelante 100-200 metros.
Y el resto, es el Universo, o Realidad, o Vida, o Dios. Nosotros, con nuestros sentidos biologicos, solo contactamos con esta sobre-natural poder por partes muy pequeñas
Oricare dintre noi, suntem un "obiectiv captator de imagini (din Univers)" carora ne bat farurile pe distanta destul de limitata. Diferenta pana la . . . "restul Universului" ne ramane mereu nevazuta. Suntem ca si cu o lanterna, intr-o pestera, Atat cat vedem, petecul asta pe care il cuprindem, este un petec, o fractie (o infima fractie din Dumnezeu. Dar si restul, care nu ne este noua "in bataia farurilor" la momentul vorbirii, tot Dumnezeu este. Dumnezeu (sau Universul) este un "intreg" (asemeni unui "intreg matematic"). Nu stim ce dimensiune totala are acest intreg (si nici nu cred ca se va afla vreodata dar orice vedem, auzim, mirosim, gustam sau simtim cu simturile noastre tactile, sunt fractiuni din aceasta supra-naturala entitate.
