Slujbă / Job / Empleo

SLÚJBĂ, slujbe, s. f. I. 1. Activitate, îndeletnicire, muncă de oarecare durată și limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară și care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcție, post. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) în slujba cuiva (sau a ceva) = a fi sau a se pune la dispoziția cuiva; a servi interesele cuiva sau a susține o anumită cauză. (înv.) A-i fi cuiva de slujbă = a-i fi cuiva de folos. ♦ (Pop.) Stagiu militar. 2. (Rar) Misiune, sarcină, însărcinare. ♦ (Înv.) Serviciu făcut cuiva.

SLUJBĂ, slujbe, s. I. 1. Actividad, ocupación, trabajo de cierta duración y limitado a un horario de trabajo, que uno tiene como empleado de un estado o empresa privada y que está remunerado con una cierta cantidad de dinero; Servicio, función, puesto. ◊ Expr. Estar (o ponerse) al servicio de alguien (o algo) = estar o estar disponible para alguien; servir a los intereses de alguien o apoyar una causa particular. (Enseñar) Ser el trabajo de alguien = ser de alguna ayuda. ♦ (Pop.) Entrenamiento militar. 2. (Rara vez) Misión, tarea, tarea. ♦ (Aprendizaje) Servicio hecho a alguien.

SLÚJBĂ s. 1. funcţie, post, serviciu, loc, plasament, (înv. şi reg.) posluşanie, (reg.) servit, (prin Mold.) breaslă, (înv.) cin, huzmet, mansup, (înv., în Transilv.) tistie, tisturie, (fig.) pâine. (Avea o ~ modestă.) 2. (BIS.) ceremonie, oficiu, serviciu. (~ divină.)

(Dicţionar de sinonime)

SLÚJBĂ s. v. bir, dare, impozit, însărcinare, misiune, sarcină, serviciu.

SLUJBÁ s. 1. función, puesto, servicio, lugar, ubicación, (enseñanza y registro). Obediencia indebida, (registro). Servido, (por moldava.) Gremio, (inv.) cin, huzmet, mansup, (enseñanza. , en Transilvania.) Thisturia, (fig.) pan. (Tenía un modesto.) 2. (BIS.) Ceremonia, oficio, servicio. (~ divina/o.)

(Diccionario de sinónimos)

SLUJBÁ s. Vir., tributo, impuesto, asignación, misión, tarea, servicio.