Column A.

Original text.

Un prejuicio (del lat. praeiudicium, ‘juzgado de antemano’) es el proceso de formación de un concepto o juicio sobre alguna persona, objeto o idea de manera anticipada. En términos psicológicos, es una actividad mental inconsciente que distorsiona la percepción. (262 bytes)

 Column B.

100% Machine translation.

Un prejudiciu (din lat. Praeiudicium, „judecat în prealabil”) este procesul de formare în prealabil a unui concept sau judecată asupra unei persoane, obiect sau idee. În termeni psihologici, este o activitate mentală inconștientă care distorsionează percepția. 

 Column Z.

80% Machine translation + 20% Ayord translation.

Traducción en espera

<>

 Traducere in asteptare (standby).

Contenido

1 Definición clásica

2 Prejuicios en el ser humano

2.1 Origen

2.2 Bases neuroquímicas

2.3 El prejuicio como mecanismo de defensa

3 Tipos

3.1 Prejuicios excluyentes

4 En la ciencia

5 En la literatura

6 En la sociedad

7 Véase también

8 Referencias

9 Enlaces externos (274 bytes)

Definición clásica

Gordon Allport, psicólogo de la Universidad de Harvard, quien dedicó gran parte de su vida al tema, en su libro The Nature of Prejudice publicado en 1954, definió al prejuicio como: principalmente a la etiquetación que hacemos de manera negativa, sobre la base de una forma de pensar que adoptamos desde pequeños. Esta forma de pensar surge como resultado de la necesidad que tiene el ser humano de tomar decisiones firmes y concretas de manera rápida, tomando información generalizada de la que se tiene hasta el momento para emitir juicios, y sin verificar su veracidad.

El prejuicio hace referencia a lo infundado del juicio y al tono afectivo. Allport señala que la frase «pensar mal de otras personas» debe entenderse como «una expresión elíptica, la cual incluye sentimientos de desprecio o desagrado, de miedo y aversión, así como varias formas de conducta hostil, tales como hablar en contra de ciertas personas, practicar algún tipo de discriminación contra ellas o atacarlas con violencia». En las prácticas cotidianas de los sujetos, el prejuicio opera a partir de presupuestos valorativos basados en costumbres, tradiciones, mitos y demás aprendizajes adquiridos a lo largo de los procesos de conformación de las identidades. Allport no incluye la posibilidad de calificación positiva en su definición. Su ensayo fue escrito con la finalidad de que sirviera como material didáctico para los estudiantes universitarios y público en general referente al tema de la discriminación étnica, particularmente la que sufrían los judíos y los negros americanos por lo cual es considerado un texto importante en la psicología social, debido a que plantea que el racismo es producido por «temores imaginarios», lo que nos lleva a una visión positiva de que es posible erradicar el prejuicio para poder vivir en una sociedad más armónica. (1858 bytes)

Prejuicios en el ser humano

Origen

El prejuicio surge por una conveniencia, para discriminar, descartar o dominar a otras personas o aceptarlas preferentemente, sin tener remordimientos y sin reflexionar si eso es bueno o malo, o si es una opinión objetiva o subjetiva. Comúnmente es una actitud hostil o, menos frecuentemente, favorable hacia una persona que pertenece a determinado grupo (social, étnico, sexual, político, socioeconómico, ocupacional, religioso, deportivo, etario, de salud o de enfermedad o de cualquier índole, incluso territorial o geográfica) simplemente por el hecho de pertenecer (voluntaria o involuntariamente, consciente o inconscientemente) a ese grupo, en la presunción de que posee las cualidades negativas o positivas atribuidas por muchas personas al mismo. La opinión se produce primero respecto del grupo prejuiciado y después incorpora al individuo. (885 bytes)

El prejuicio es una evaluación preconcebida de las personas, una idea preconcebida que se tiene sobre los otros.

El prejuicio consiste en tener una opinión o idea acerca de un miembro de un grupo sin realmente conocer al individuo. La antipatía suele basarse en información pasada y en la experiencia con un individuo en particular.

La extensión de las propias experiencias negativas al caso general se puede considerar como sesgo. Por ejemplo, una persona que ha tenido una serie de relaciones negativas con miembros del sexo opuesto puede desarrollar un prejuicio contra ese sexo, y asumir así que los factores que dañan las relaciones siempre están presentes en ese sexo, y adoptar el conjunto de prejuicios que se conoce como sexismo. O, si una persona ha crecido con el concepto de que los miembros del grupo «X» tienen ciertas características, debido a un encuentro pasado amargo con un X, puede asumir que todos los miembros del grupo son X y tratar a todos los miembros de ese grupo en función de esa experiencia: racismo, prejuicios relacionados con la lengua (tratar ciertas variantes dialectales de un idioma como si no fueran idiomas, por ejemplo), intolerancia religiosa, homofobia o el rechazo de alguien porque su estirpe política es diferente de la propia.

En otros casos, está relacionado con el tribalismo. A los jóvenes de un grupo, en una educación temprana, se enseña que ciertas actitudes y valores son los «correctos». Se forman opiniones sin sopesar la evidencia en ambos lados del asunto considerado. Muchos comportamientos prejuiciosos se forman en la infancia al emular la forma de pensar y hablar de los mayores, sin intención maliciosa por parte del niño. El adulto prejuicioso puede incluso sorprenderse al oír una lista de improperios y de sus propias opiniones a medio cocinar sobre ciertos grupos de boca de sus hijos e hijas. (1858 bytes)

Bases neuroquímicas

Desde el punto de vista de la neurociencia social, disciplina recientemente desarrollada, sólo cuando anticipamos una interacción con una persona ajena a nuestro grupo la respuesta en la producción de cortisol en el eje hipotalámico-hipofisario-adrenal a un evento así podrá predecir la manifestación (medida a través de un cuestionario de autoevaluación) de un prejuicio sutil o de uno intenso.

El prejuicio como mecanismo de defensa

Se ha sugerido que en determinadas situaciones donde se puede correr cierto riesgo o peligro los prejuicios nos protegerían de los mismos mediante un mecanismo de anticipación y una rápida respuesta sin necesidad de emitir un razonamiento. Por tanto podría ser una ventaja evolutiva. (739 bytes)

Tipos

Prejuicios excluyentes

Como en la persecución, la persona que actúa con una creencia prejuiciosa cree en la maldad o bondad del otro y en la justicia del razonamiento propio. En la mayor parte de los casos, se da por hecho que existe una inferioridad natural o genética en el grupo segregado, o bien una circunstancia cualquiera que establece la inferioridad de sus integrantes. También es común que se ponga un acento en las diferencias culturales, lo que explicaría la inferioridad o superioridad de los otros. El hecho concreto es que, por medio de unas u otras excusas, siempre hay una evaluación genérica de la persona afectada. Por ejemplo, el prejuicio de que el pueblo español es «bruto e ignorante» tiene una clara raíz inglesa. La gran influencia cultural británica en las clases dominantes de España después de la Guerra de la Independencia instaló en España el mismo prejuicio. Tan fuerte fue esa prédica negativa que los propios españoles terminaron por creerla. (981 bytes)

Tener una visión políticamente impopular no constituye en sí un prejuicio, y no todas las visiones políticamente populares están libres de prejuicio. Cuando se aplican a los grupos sociales, los prejuicios generalmente se refieren a los sesgos existentes hacia los miembros de esos grupos, con frecuencia basados en estereotipos, y en su forma más extrema se convierten en la negación injusta de los beneficios y derechos de esos grupos o, a la inversa, en el favorecimiento injusto de otros. Durante el siglo XIX y principios del siglo XX la mayor parte de los empresarios consideraban que sus obreros eran vagos, sucios, inmorales y sanguinarios, en lo cual se justificaba plenamente la oligarquía, para explotar a su subhumano proletariado sin remordimientos. (762 bytes)

En la ciencia

En la actividad científica en general, un sesgo es un error que aparece en los resultados de un estudio debido a factores que dependen de la recolección o del análisis, la interpretación, la publicación, la revisión de los datos que pueden conducir a conclusiones que son sistemáticamente diferentes de la verdad o incorrectas acerca de los objetivos de una investigación. Este error puede ser sistemático o no, y es diferente al error aleatorio.

En el ámbito de cualquier disciplina científica, se le denomina sesgo al hecho de que el científico haga lo posible, ya sea de manera deliberada o por un error involuntario, para que los datos de sus experimentos coincidan con lo que de ellos se espera.

En la literatura

En la novela Orgullo y prejuicio (Pride and Prejudice), de la novelista británica Jane Austen, la heroína se forma una opinión fuerte sobre el carácter de un hombre antes de tener la posibilidad de oír su versión de la historia. Cuando finalmente se le da a conocer el balance de los hechos, estos restan y finalmente derrotan este prejuicio. El prejuicio también es tema de la novela Matar a un ruiseñor (To Kill a Mockingbird), de la estadounidense Harper Lee. (1196 bytes)

En la sociedad

Algunas personas son excluidas injustamente de trabajos, barrios, préstamos bancarios, oportunidades educativas, eventos sociales y asociaciones.

Algunas personas reciben insultos muy hirientes o son excluidas de participar en eventos.

Algunas personas son atacadas o violadas.

A algunas personas les pagan injustamente menos aunque hagan el mismo trabajo.

Los hogares de algunas personas, lugares de oración o cementerios son destrozados.

El «conflicto» que la vida crea sistemáticamente, enfrentando a grupos contra grupos e «interacciones simbólicas», como etiquetar a las personas, producen prejuicios que no están basados en la experiencia directa.

El prejuicio es «funcional» y se agudiza por el ambiente o medio social: el racismo, la homofobia, los puntos de vista políticos, religiosos o espirituales firmemente sostenidos... surgen ante un enemigo potencial como posición defensiva que puede salvar la vida del individuo o grupo prejuicioso. Los sociólogos han considerado al prejuicio como un comportamiento adaptativo instintivo. En las competencias entre grupos o individuos, los puntos de vista sesgados son útiles ante la escasez de recursos para la supervivencia humana, o simplemente para mantener el poder en manos de unos pocos. Pero puede también evitar la ganancia, si el prejuicio se forma sobre un aliado o compañero potencial; por ejemplo, no consultar al único médico del pueblo que podría salvar la vida sólo por el hecho de que el médico es afrodescendiente (término que, al igual que afroamericano, muchos consideran políticamente apropiado para evitar utilizar el término negro).

El psicólogo norteamericano John Dollard sugirió que el prejuicio es el resultado de la frustración, y se reconoce que es la base de la discriminación en contra de la dignidad humana.

Hay tres perspectivas sociológicas para explicar el prejuicio. (1873 bytes)

Cuprins

1 Definiție clasică

2 Prejudecati in fiinta umana

2.1 Originea

2.2 Bazele neurochimice

2.3 Prejudecarea ca mecanism de apărare

3 tipuri

3.1 Prejudecăți excluzive

4 În știință

5 În literatura de specialitate

6 În societate

7 Vezi și

8 Referințe

9 Legături externe (274 octeti)

Definiție clasică

Gordon Allport, psiholog la Universitatea Harvard, care și-a dedicat o mare parte din viață subiectului, în cartea sa The Nature of Prejudice publicată în 1954, a definit prejudecățile ca: în principal etichetarea pe care o facem negativ, bazată pe Un mod de gândire pe care îl adoptăm încă din copilărie. Acest mod de a gândi apare ca urmare a nevoii ființelor umane de a lua rapid decizii ferme și concrete, luând informații generalizate despre ceea ce este disponibil până acum pentru a emite judecăți și fără a le verifica veridicitatea.

Prejudecata se referă la judecata nefondată și la tonul afectiv. Allport observă că sintagma „gândește-te prost la alți oameni” ar trebui înțeleasă ca „o expresie eliptică, care include sentimente de dispreț sau neplăcere, frică și aversiune, precum și diverse forme de comportament ostil, cum ar fi vorbirea împotriva anumitor persoane. , practicați un fel de discriminare împotriva lor sau atacați-i cu violență ». În practicile zilnice ale subiecților, prejudiciul operează din bugetele de evaluare bazate pe obiceiuri, tradiții, mituri și alte lecții învățate de-a lungul proceselor de formare a identității. 

Allport nu include posibilitatea unui rating pozitiv în definiția sa. Eseul său a fost scris pentru a servi drept material didactic pentru studenții universitari și publicul larg în ceea ce privește problema discriminării etnice, în special cea suferită de evrei și americani negri, motiv pentru care este considerat un text important în psihologie social, pentru că afirmă că rasismul este produs de „temeri imaginare”, ceea ce ne conduce la o viziune pozitivă că este posibilă eradicarea prejudecăților pentru a trăi într-o societate mai armonioasă. (1858 octeți)

Prejudecăți în ființa umană

sursă

Prejudiciul apare pentru o comoditate, de a discrimina, arunca sau domina alte persoane sau de a le accepta de preferință, fără a avea regret și fără a reflecta dacă acest lucru este bun sau rău sau dacă este o opinie obiectivă sau subiectivă. 

De obicei, este o atitudine ostilă sau, mai rar, favorabilă față de o persoană aparținând unui anumit grup (social, etnic, sexual, politic, socio-economic, profesional, religios, sport, vârstă, sănătate sau boală sau de orice fel, inclusiv teritorial sau geografic) pur și simplu prin faptul că aparține (voluntar sau involuntar, conștient sau inconștient) acel grup, în prezumția că posedă calitățile negative sau pozitive atribuite de mulți oameni acestuia. 

Opinia este emisă mai întâi cu privire la grupul prejudiciabil și apoi la încorporarea individului. (885 octeți)

 - Prejudecata este o evaluare preconcepută a oamenilor, o idee preconcepută despre ceilalți.

 - Prejudecata constă în a avea o opinie sau o idee despre un membru al unui grup fără a cunoaște cu adevărat individul. Antipatia se bazează de obicei pe informații și experiență din trecut cu un anumit individ.

 - Extinderea propriilor experiențe negative la cazul general poate fi considerată o prejudecată. De exemplu, o persoană care a avut o serie de relații negative cu membrii sexului opus poate dezvolta un prejudiciu împotriva acelui sex și poate presupune că factorii care afectează relațiile sunt întotdeauna prezente în acel sex și adoptă setul de prejudecăți care Este cunoscut sub numele de sexism. 

Sau, dacă o persoană a crescut cu conceptul potrivit căruia membrii grupului „X” au anumite caracteristici, din cauza unei întâlniri din trecut amărât cu un X, poate presupune că toți membrii grupului sunt X și îi tratează pe toți membrii din acel grup bazat pe acea experiență: rasismul, prejudecățile legate de limbă (pentru a trata anumite variante dialectale ale unei limbi ca și cum nu ar fi limbi, de exemplu), intoleranța religioasă, homofobie sau respingerea cuiva, deoarece rasa politică a acestora este diferită de proprie.

 - În alte cazuri, este legat de tribalism. Tinerii dintr-un grup, în educația timpurie, sunt învățați că anumite atitudini și valori sunt cele „corecte”. Opiniile sunt formate fără a cântări probele de ambele părți ale chestiunii luate în considerare. Multe comportamente prejudiciate se formează în copilărie prin imitarea modului de a gândi și de a vorbi de bătrâni, fără intenție rău intenționată din partea copilului. Adultul prejudiciat poate fi chiar surprins să audă o listă de expletive și propriile lor opinii pe jumătate gătite despre anumite grupuri de guri ale fiilor și fiicelor lor. (1858 octeți)

Baza neurochimică

Din punct de vedere al neuroștiinței sociale, o disciplină recent dezvoltată, numai atunci când anticipăm o interacțiune cu o persoană din afara grupului nostru, răspunsul în producerea cortizolului în axa hipotalamică-hipofizară-suprarenală la un eveniment, astfel încât poate prezice manifestarea ( măsurată printr-un chestionar de autoevaluare) a unei prejudecăți subtile sau intense.

Prejudecarea ca mecanism de apărare

S-a sugerat că în anumite situații în care poți risca un anumit risc sau pericol, prejudecățile ne-ar proteja de ele printr-un mecanism de anticipare și un răspuns rapid, fără a fi nevoie să emită un raționament. Prin urmare, ar putea fi un avantaj evolutiv. (739 octeți)

tip

Excluzând prejudecățile

Ca și în persecuție, persoana care acționează cu o credință prejudiciabilă crede în răul sau bunătatea celuilalt și în dreptatea propriului raționament. În majoritatea cazurilor, se presupune că există o inferioritate naturală sau genetică în grupul segregat, sau orice circumstanță care stabilește inferioritatea membrilor săi. Este, de asemenea, obișnuit să punem accent pe diferențele culturale, ceea ce ar explica inferioritatea sau superioritatea altora.

 Faptul concret este că, prin unele sau alte scuze, există întotdeauna o evaluare generică a persoanei afectate.

 De exemplu, prejudecata că poporul spaniol este „grosolan și ignorant” are o rădăcină engleză clară. 

 Marea influență culturală britanică în clasele conducătoare ale Spaniei după Războiul de Independență a instalat aceeași prejudecată în Spania. 

 Atât de puternică a fost acea predicare negativă încât spaniolii înșiși au crezut-o. (981 octeți)

A avea o viziune nepopulară din punct de vedere politic nu constituie în sine un prejudiciu și nu toate punctele de vedere populare sunt libere de prejudecăți. Atunci când sunt aplicate grupurilor sociale, prejudecățile se referă, în general, la prejudecățile existente față de membrii acelor grupuri, adesea bazate pe stereotipuri, iar în forma lor extremă devin negarea nedreaptă a beneficiilor și drepturilor acestor grupuri. sau, invers, în favoarea nedreaptă a altora. În decursul secolului al XIX-lea și al începutului al XX-lea, majoritatea oamenilor de afaceri au considerat muncitorii lor vagi, murdari, imorali și sângeroși, în care oligarhia era pe deplin justificată, pentru a-și exploata proletariatul subuman fără remușcări. (762 octeți)

În știință

În activitatea științifică în general, o prejudecată este o eroare care apare în rezultatele unui studiu datorită factorilor care depind de colectarea sau analiza, interpretarea, publicarea, revizuirea datelor care pot duce la concluzii care sunt sistematic diferit de adevăr sau incorect cu privire la obiectivele unei investigații. Această eroare poate fi sistematică sau nu și este diferită de eroarea întâmplătoare.

În domeniul oricărei discipline științifice, faptul că omul de știință face tot posibilul, fie în mod deliberat, fie printr-o eroare involuntară, se numește părtinire, astfel încât datele experimentelor sale coincid cu ceea ce se așteaptă de la ele.

În literatura de specialitate

În romanul Mândrie și prejudecată, al romancierului britanic Jane Austen, eroina își formează o părere puternică despre personajul unui bărbat înainte de a putea auzi versiunea sa din poveste. Atunci când echilibrul faptelor este în sfârșit făcut cunoscut, ele scad și înfrâng în cele din urmă acest prejudiciu. Prejudecata este și subiectul romanului Kill a Mockingbird (To Kill a Mockingbird), de americanul Harper Lee. (1196 octeți)

În societate

Unele persoane sunt excluse pe nedrept de la locuri de muncă, cartiere, împrumuturi bancare, oportunități educaționale, evenimente sociale și asociații.

Unele persoane primesc insulte foarte dureroase sau sunt excluse de la participarea la evenimente.

Unele persoane sunt atacate sau violate.

Unii oameni sunt plătiți pe nedrept mai puțin, chiar dacă fac aceeași muncă.

Sunt distruse casele unor oameni, locuri de rugăciune sau cimitire.

„Conflictul” pe care viața îl creează în mod sistematic, confruntarea grupurilor împotriva grupurilor și „interacțiunile simbolice”, cum ar fi etichetarea oamenilor, produce prejudecăți care nu se bazează pe experiența directă.

Prejudecata este „funcțională” și este exacerbată de mediul sau mediul social: rasismul, homofobia, punctele de vedere politice, religioase sau spirituale cu fermitate ... apar înaintea unui potențial inamic ca poziție defensivă care poate salva viața prejudiciate individuale sau de grup. Sociologii au considerat prejudecățile ca un comportament adaptativ instinctiv. În competițiile dintre grupuri sau indivizi, părerile părtinitoare sunt utile în fața lipsei de resurse pentru supraviețuirea umană sau pur și simplu pentru a menține puterea în mâinile câtorva. 

Dar poate evita, de asemenea, profitul, dacă prejudecățile se formează asupra unui potențial aliat sau partener; De exemplu, nu consultați singurul medic din oraș care v-ar putea salva viața doar din cauza faptului că medicul este descendent african (termen care, la fel ca afro-americanii, mulți consideră că este adecvat din punct de vedere politic pentru a evita folosirea termenului negru).

Psihologul american John Dollard a sugerat că prejudecățile sunt rezultatul frustrării și este recunoscut că stă la baza discriminării împotriva demnității umane.

Există trei perspective sociologice pentru a explica prejudecățile.