Muncă colaborativă / Trabajo colaborativo

12.02.2019_12.38 España

Articulo principal: Trabajo colaborativo / Muncă (elaborare, treabă, efort, activitate) colaborativă.

12.02.2019_12.46 España

12.02.2019_12.46 Spania

Fix 7 ani de cand am ramas fara munca.

Fix 7 ani de cand caut cuvinte pentru a explica ce mi se intampla.

Fix 7 ani de cand fac ceea ce fac, fara sa gasesc nume acestei activitati desfasurate.

Ceata a inceput sa mi se ia de pe ochi, pe masura ce azi, echipam pagina "Hiperscris" (osciland intre a o denumi "hiperscris" sau "hiperscriere", dar oprindu-ma la "hiperscris" pentru ca este nevoie mai intai de "scris" pentru a aparea rezultatul acestuia, "scrierea (scriitura)"

Han pasado siete años desde cuando me he quedado sin trabajo.

Hace pasado siete años desde cuando busco palabras para contar lo que está pasando.

Han pasado siete años desde cuando hago lo que hago sin encontrar un nombre esta desarollada por mi, actividad.

La niebla ha comenzado a desaparecer de mi vista, a medida que hoy, "amueblando" yo la página "Hiperescrito" (oscilando entre nombrarla "hiperscris" o "hiperscripción"), optando por "hiperscrito" porque primero se necesita " escribir" y luego aparece el efecto de este causa," el escrito (escritura) "

El trabajo en equipo, también llamado producción entre pares (peer production en inglés) o colaboración en masa, es una forma de producir bienes y servicios que se basa en comunidades de individuos autoorganizadas. En tales comunidades, el trabajo de muchas personas se coordina hacia un resultado compartido. La producción entre pares es un proceso que aprovecha las nuevas posibilidades de colaboración que ofrece Internet y se ha convertido en un modo generalizado de trabajo.​ Ese trabajo colaborativo de masas se lleva a cabo gracias a la existencia de un sistema sociotécnico que permite a miles de personas cooperar eficazmente para crear un resultado que es de todos, que no reconoce a un autor exclusivo y que puede usarse, independientemente de que se haya o no colaborado en su creación. Estos esfuerzos colectivos se llevan a cabo sin obligaciones formales entre los colaboradores, ni entre estos y el proyecto.​

La producción entre pares es un esfuerzo de colaboración que admite una cantidad ilimitada de aportaciones y de cambios que se pueden hacer en ellas. En términos éticos, muchos individuos pueden encontrarse cooperando productivamente con extraños y conocidos en un alcance nunca antes visto.

Munca în echipă, denumită și producția de la egal sau colaborarea în masă, este o modalitate de a produce bunuri și servicii care se bazează pe comunități de persoane care se auto-organizează. În astfel de comunități, munca multor persoane este coordonată spre un rezultat comun. Producția de la egal la egal este un proces care profită de noile posibilități de colaborare oferite de internet și a devenit un mod generalizat de lucru.

Această muncă de colaborare în masă se realizează datorită existenței unui sistem sociotehnic care permite mii Oamenii cooperează eficient pentru a crea un rezultat care aparține tuturor, care nu recunoaște un autor exclusiv și care poate fi folosit, indiferent dacă au colaborat sau nu la crearea sa.

Aceste eforturi colective sunt realizate fără obligații formale între colaboratori și nici între ei și proiect.

Producția de la egal la egal este un efort de colaborare care susține un număr nelimitat de contribuții și modificări care pot fi aduse acestora. În termeni etici, mulți indivizi se pot găsi cooperanți productiv cu străini și cunoscuți într-un domeniu văzut niciodată.

Munca în echipă, denumită și producția de la egal sau colaborarea în masă, este o modalitate de a produce bunuri și servicii care se bazează pe comunități de persoane care se auto-organizează. În astfel de comunități, munca multor persoane este coordonată spre un rezultat comun. Producția de la egal la egal este un proces care profită de noile posibilități de colaborare oferite de internet și a devenit un mod generalizat de lucru.

Această muncă de colaborare în masă se realizează datorită existenței unui sistem sociotehnic care permite mii Oamenii cooperează eficient pentru a crea un rezultat care aparține tuturor, care nu recunoaște un autor exclusiv și care poate fi folosit, indiferent dacă au colaborat sau nu la crearea sa.

Aceste eforturi colective sunt realizate fără obligații formale între colaboratori și nici între ei și proiect.

Producția de la egal la egal este un efort de colaborare care susține un număr nelimitat de contribuții și modificări care pot fi aduse acestora. În termeni etici, mulți indivizi se pot găsi cooperanți productiv cu străini și cunoscuți într-un domeniu văzut niciodată.

Índice

1 Definición

2 Ejemplos

3 Elementos

4 Trabajo en equipo y trabajo colaborativo

5 Trabajo Colaborativo en Educación

6 Trabajo colaborativo como cultura.

7 Crítica

8 Véase también

9 Referencias

10 Bibliografía

Index

1 Definiție

2 Exemple

3 elemente

4 Lucrul în echipă și munca în colaborare

5 Muncă colaborativă în educație

6 Munca de colaborare ca cultură.

7 critică

8 Vezi și

9 Referințe

10 Bibliografie

Cuprins

1 Definiție

2 Exemple

3 Elemente

4 Lucrul în echipă și munca în colaborare

5 Muncă colaborativă în educație

6 Munca de colaborare ca cultură.

7 Critică

8 Vezi și

9 Referințe

10 Bibliografie

Definición.

El término fue acuñado por Yochai Benkler, catedrático de la Facultad de Derecho de la Universidad de Harvard. Está basado en los principios filosóficos del bien común y del altruismo y en unos cuantos principios operativos, con enfoque por resultados, que guían al proyecto, y que comparten quienes toman parte en él, generalmente voluntarios, que son expertos o al menos conocedores de la información que ponen de manera abierta, es decir a disposición de quien la quiera. Yochai Benkler describe al trabajo colaborativo como "el sistema de producción, distribución y consumo de bienes de información que se caracteriza por acciones individuales descentralizadas, ejecutadas a través de medios ampliamente distribuidos y ajenos al mercado y a sus estrategias”

El esfuerzo es sostenido por una combinación de voluntariado y la buena voluntad, la tecnología y alguna ley -en su mayoría de licencias- como es la Licencia Pública General de GNU​, que gobierna la mayoría del software libre desarrollado y una buena parte de la participación de auto-servicio. Por ejemplo, en el caso de la Wikipedia, sus textos están disponibles generalmente bajo la Licencia Creative Commons Atribución Compartir Igual 3.0; y en todas sus páginas se aclara que Wikipedia es una marca registrada de la Fundación Wikimedia, Inc.,​ una organización sin ánimo de lucro.

En ocasiones, algunas instituciones, como hizo IBM, financian parte del trabajo colaborativo, sin que eso implique que lo reclamen como de su propiedad o que limiten el acceso a quien desee tenerlo. Esas instituciones suelen beneficiarse del desarrollo del proyecto vendiendo servicios o equipos relacionados con él.

Uno de los primeros trabajos colaborativos con Clickworkers5​ fue un experimento de la NASA en el que colaboraron decenas de miles de voluntarios. Hacían entradas de cinco minutos para mapear y clasificar los cráteres de Marte. La realización de tareas repetitivas que normalmente requerirían que los doctores trabajaran a tiempo completo durante meses, permitió liberar a esos científicos, que se dedicaron a tareas más analíticas. En los primeros seis meses de operación del proyecto, más de 85,000 usuarios visitaron el sitio y la mayoría contribuyó al esfuerzo. Los resultados se obtuvieron tras 1.9 millones de entradas, incluyendo entradas redundantes en los mismos cráteres, usadas para promediar los errores. Un análisis de la calidad de las marcas hasta ese momento mostró que el consenso computarizada de un gran número de Clickworkers arroja resultados prácticamente indistinguibles de las entradas de un geólogo con años de experiencia en la identificación de los cráteres marcianos.

En el 2006, cuando Yochai Benkler acuñó el término de trabajo colaborativo y sus sinónimos, los productos estrella de código abierto o libre, como el desarrollo de sistemas de software GNU / Linux y el servidor de la web Apache, eran los más famosos entre incontables proyectos de desarrollo de software libre y cientos de miles de desarrolladores de software colaboraban en ellos con resultados de alta calidad.

Definiție

Definiție

Ejemplos

El software libre y de código abierto y el hardware de código abierto son dos ejemplos de producción entre pares. Una de las primeras instancias de producción en red en pares es el Proyecto Gutenberg, un proyecto en el que los voluntarios ponen a disposición en línea obras sin derechos de autor.​ Los ejemplos incluyen Wikipedia, una enciclopedia en línea y Linux, un sistema operativo de computadora. Las empresas con fines de lucro utilizan principalmente implementaciones parciales de producción entre pares, en sitios como Flickr, Etsy, Digg y Delicious, entre otros.​ La producción entre pares también se puede utilizar compartiendo diseños de hardware de código abierto para replicar con tecnologías de fabricación digital como las impresoras 3D RepRap. La producción entre pares se refiere al proceso de producción en el que se basan los ejemplos anteriores. La producción entre pares basada en bienes comunes es un subconjunto de la producción entre pares.

Los productos de crowdsourcing, como los libros de cocina comunitarios, son una forma de producción entre pares. La producción entre pares también se está expandiendo más allá de la producción de conocimiento, en el ámbito de la fabricación.​ Por ejemplo, ahora hay varios tipos de tecnología apropiada de código abierto como el uso de biomateriales.

La producción entre pares también se ha utilizado en la producción colaborativa de recursos educativos abiertos (REA). Las plataformas de cursos masivos abiertos en línea (MOOC) también han generado interés en construir libros electrónicos en línea. La Peer to Peer University ha aplicado los principios de producción entre pares a las comunidades de aprendizaje abierto en línea y al aprendizaje entre pares.

Exemple

Software-ul gratuit și open source și hardware-ul open source sunt două exemple de producție de la egal la egal. Una dintre primele cazuri de interconectare peer-to-peer este Proiectul Gutenberg, un proiect în care voluntarii pun la dispoziție lucrări fără drepturi de autor online, exemple includ Wikipedia, o enciclopedie online și Linux, un sistem de operare. calculator. Companiile cu scop lucrativ folosesc în principal implementări parțiale ale producției peer-to-peer, pe site-uri precum Flickr, Etsy, Digg și Delicious, printre altele.

Fabricarea digitală precum imprimantele 3D RepRap.

Producția de la egal se referă la procesul de producție pe care se bazează exemplele de mai sus.

Producția peer bazată pe Commons este un subset de producție de la egal la egal.

Produsele Crowdsourcing, cum ar fi cărțile de bucate comunitare, sunt o formă de producție de la egal la egal. Producția de la egal la egal se extinde dincolo de producția de cunoștințe în fabricație, de exemplu, există acum mai multe tipuri de tehnologie open source adecvată, cum ar fi utilizarea biomaterialelor.

Producția de la egal a fost utilizată și în producția colaborativă de resurse educaționale deschise (OER). Platformele online masive de cursuri deschise (MOOC) au generat, de asemenea, interes pentru crearea de cărți electronice online. Universitatea „Peer to Peer” a aplicat principiile producției de la egal la egal pentru a deschide comunități de învățare online și învățare de la egal la egal.

Termenul a fost inventat de Yochai Benkler, profesor la Facultatea de Drept a Universității Harvard. Se bazează pe principiile filozofice ale binelui comun și altruismului și pe câteva principii de funcționare, axate pe rezultate, care ghidează proiectul și sunt împărtășite de cei care iau parte la el, în general voluntari, care sunt experți sau cel puțin informați despre informații pe care le fac deschise, adică disponibile tuturor celor care doresc acest lucru. Yochai Benkler descrie munca de colaborare drept „sistemul de producție, distribuție și consum de bunuri informaționale, care se caracterizează prin acțiuni individuale descentralizate, desfășurate prin mijloace distribuite pe scară largă și în afara pieței și strategiile sale”

Efortul este susținut de o combinație de voluntariat și bunăvoință, tehnologie și unele legi - în mare parte licențe - cum ar fi licența publică generală GNU, care guvernează cea mai mare parte a software-ului gratuit dezvoltat și o bună parte din participarea la autoservire. De exemplu, în cazul Wikipedia, textele sale sunt, în general, disponibile sub licența Creative Commons Atributie Share Alike 3.0; și în toate paginile sale este clar că Wikipedia este o marcă înregistrată a Wikimedia Foundation, Inc., o organizație non-profit.

Uneori, unele instituții, cum ar fi IBM, finanțează o parte a lucrării de colaborare, fără a presupune că aceștia o revendică drept proprietatea lor sau limitează accesul oricui dorește să o aibă. Aceste instituții beneficiază de obicei de dezvoltarea proiectelor prin vânzarea de servicii sau echipamente conexe.

Una dintre primele lucrări de colaborare cu Clickworkers5 a fost un experiment NASA care a implicat zeci de mii de voluntari. Au făcut intrări de cinci minute pentru a face hartă și a clasifica craterele de pe Marte. Efectuarea de sarcini repetitive care ar necesita, în mod normal, medicii să lucreze cu normă întreagă luni întregi, i-a eliberat pe acești oameni de știință, care s-au angajat în sarcini mai analitice. În primele șase luni de funcționare a proiectului, peste 85.000 de utilizatori au vizitat site-ul, iar cei mai mulți au contribuit la efort.

Rezultatele au fost obținute după 1,9 milioane de înregistrări, inclusiv intrări redundante în aceleași cratere, utilizate pentru medierea erorilor. O analiză a calității mărcilor de până acum a arătat că consensul computerizat al unui număr mare de Clickworkers dă rezultate care sunt practic indistinguibile din contribuțiile unui geolog cu ani de experiență în identificarea craterelor marțiene.

În 2006, când Yochai Benkler a inventat termenul de lucru colaborativ și sinonimele sale, flagship open source sau produse gratuite, cum ar fi dezvoltarea sistemelor software GNU / Linux și serverul web Apache au fost cele mai renumite dintre nenumărate Proiecte de dezvoltare software gratuite și sute de mii de dezvoltatori de software au colaborat la ele cu rezultate de înaltă calitate.

Exemple

Software-ul gratuit și open source și hardware-ul open source sunt două exemple de producție de la egal la egal. Una dintre primele cazuri de interconectare peer-to-peer este Proiectul Gutenberg, un proiect în care voluntarii pun la dispoziție lucrări fără drepturi de autor online, exemple includ Wikipedia, o enciclopedie online și Linux, un sistem de operare. calculator. Companiile cu scop lucrativ folosesc în principal implementări parțiale ale producției peer-to-peer, pe site-uri precum Flickr, Etsy, Digg și Delicious, printre altele.

Fabricarea digitală precum imprimantele 3D RepRap.

Producția de la egal se referă la procesul de producție pe care se bazează exemplele de mai sus.

Producția peer bazată pe Commons este un subset de producție de la egal la egal.

Produsele Crowdsourcing, cum ar fi cărțile de bucate comunitare, sunt o formă de producție de la egal la egal. Producția de la egal la egal se extinde dincolo de producția de cunoștințe în fabricație, de exemplu, există acum mai multe tipuri de tehnologie open source adecvată, cum ar fi utilizarea biomaterialelor.

Producția de la egal a fost utilizată și în producția colaborativă de resurse educaționale deschise (OER). Platformele online masive de cursuri deschise (MOOC) au generat, de asemenea, interes pentru crearea de cărți electronice online. Universitatea „Peer to Peer” a aplicat principiile producției de la egal la egal pentru a deschide comunități de învățare online și învățare de la egal la egal.

Termenul a fost inventat de Yochai Benkler, profesor la Facultatea de Drept a Universității Harvard. Se bazează pe principiile filozofice ale binelui comun și altruismului și pe câteva principii de funcționare, axate pe rezultate, care ghidează proiectul și sunt împărtășite de cei care iau parte la el, în general voluntari, care sunt experți sau cel puțin informați despre informații pe care le fac deschise, adică disponibile tuturor celor care doresc acest lucru. Yochai Benkler descrie munca de colaborare drept „sistemul de producție, distribuție și consum de bunuri informaționale, care se caracterizează prin acțiuni individuale descentralizate, desfășurate prin mijloace distribuite pe scară largă și în afara pieței și strategiile sale”

Efortul este susținut de o combinație de voluntariat și bunăvoință, tehnologie și unele legi - în mare parte licențe - cum ar fi licența publică generală GNU, care guvernează cea mai mare parte a software-ului gratuit dezvoltat și o bună parte din participarea la autoservire. De exemplu, în cazul Wikipedia, textele sale sunt, în general, disponibile sub licența Creative Commons Atributie Share Alike 3.0; și în toate paginile sale este clar că Wikipedia este o marcă înregistrată a Wikimedia Foundation, Inc., o organizație non-profit.

Uneori, unele instituții, cum ar fi IBM, finanțează o parte a lucrării de colaborare, fără a presupune că aceștia o revendică drept proprietatea lor sau limitează accesul oricui dorește să o aibă. Aceste instituții beneficiază de obicei de dezvoltarea proiectelor prin vânzarea de servicii sau echipamente conexe.

Una dintre primele lucrări de colaborare cu Clickworkers5 a fost un experiment NASA care a implicat zeci de mii de voluntari. Au făcut intrări de cinci minute pentru a face hartă și a clasifica craterele de pe Marte. Efectuarea de sarcini repetitive care ar necesita, în mod normal, medicii să lucreze cu normă întreagă luni întregi, i-a eliberat pe acești oameni de știință, care s-au angajat în sarcini mai analitice. În primele șase luni de funcționare a proiectului, peste 85.000 de utilizatori au vizitat site-ul, iar cei mai mulți au contribuit la efort.

Rezultatele au fost obținute după 1,9 milioane de înregistrări, inclusiv intrări redundante în aceleași cratere, utilizate pentru medierea erorilor. O analiză a calității mărcilor de până acum a arătat că consensul computerizat al unui număr mare de Clickworkers dă rezultate care sunt practic indistinguibile din contribuțiile unui geolog cu ani de experiență în identificarea craterelor marțiene.

În 2006, când Yochai Benkler a inventat termenul de lucru colaborativ și sinonimele sale, flagship open source sau produse gratuite, cum ar fi dezvoltarea sistemelor software GNU / Linux și serverul web Apache au fost cele mai renumite dintre nenumărate Proiecte de dezvoltare software gratuite și sute de mii de dezvoltatori de software au colaborat la ele cu rezultate de înaltă calitate.

Elementos.

- Objetivos: de la organización que desea compartir conocimiento; particulares, proyecto bien definido.

- Ambiente: software abierto y participación individual.

- Motivación: las personas involucradas están convencidas de la necesidad de compartir conocimiento, y gustan del proyecto. La Wikipedia es el ejemplo más grande y universal de trabajo colaborativo.

- Tipo de proceso: se formaliza en los resultados.

- Aporte individual: conocimiento y experiencia personal para compartir conocimientos con personas conocidas o desconocidas, con quienes generalmente no se tiene contacto, y que ni siquiera es necesario que hablen el mismo idioma o que compartan intereses en otros ámbitos que no sean los del conocimiento y de la base de datos que se desarrolla y perfecciona.

- Elementos de ayuda: contar con canales de comunicación abiertos y siempre disponibles (plataformas web, teléfonos móviles, etc).

- Reglas rígidas, definidas previamente por quien inicia el proyecto.

- Productividad: la finalidad es compartir conocimientos. Se mide por el número de consultas y de información que los usuarios van estableciendo. En el caso de Wikipedia también puede medirse por la cooperación monetaria que dan sus usuarios a cambio de que el proyecto se conserve abierto y sin publicidad.

- Preocupación: compartir la mejor información para mejorar el conocimiento universal.

- Software: está a cargo de quien lanza el proyecto y lo mantiene operando.

El proceso de aprendizaje es libre, autodidacta, sin retroalimentación, como sucede en la Wikipedia y provoca un desarrollo personal de autorregulación. El trabajo colaborativo no genera sentido de grupo, sino más bien uno de colaboración por el conocimiento, a diferencia del trabajo cooperativo que se enfoca a su ejecución por un grupo que "ayuda a potenciar aspectos afectivos actitudinales y motivacionales, generando insumos positivos para el logro de los aprendizajes" Martí (1996, 54). El hecho de participar en un proyecto con objetivos claros, da sentido de pertenencia, pero no está enfocado a generar lazos de amistad, ni los proyectos funcionan como una red social.

El objetivo de un trabajo colaborativo es producir un conocimiento tangible, de utilidad general, además de generar una motivación extra en todos los participantes de este trabajo.

La enciclopedia Wikipedia es un ejemplo de plataforma colaborativa que tiene como fin la difusión libre del conocimiento, a través del trabajo de millones de usuarios​ que a diario actualizan y mejoran sus contenidos y que sólo interactúan en función del contenido, para discutir la pertinencia o no de alguna colaboración.

elemente.

Elemente.

Trabajo en equipo y trabajo colaborativo

Normalmente las personas tienden a confundir trabajo en equipo y trabajo colaborativo, las principales diferencias se pueden resumir:

Enciclopedia Wikipedia este un exemplu de platformă colaborativă al cărui scop este diseminarea gratuită a cunoștințelor, prin munca a milioane de utilizatori care își actualizează zilnic și își îmbunătățesc conținutul și care interacționează numai pe baza conținutului, pentru a discuta relevanța sau nu dintr-o oarecare colaborare.

- Obiective: ale organizației care dorește să împărtășească cunoștințe; indivizi, proiect bine definit.

- Mediu: software deschis și participare individuală.

- Motivația: oamenii implicați sunt convinși de nevoia de a împărtăși cunoștințe și le place proiectul. Wikipedia este cel mai mare și mai universal exemplu de muncă de colaborare.

- Tipul procesului: este formalizat în rezultate.

- Contribuție individuală: cunoștințe și experiență personală pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane cunoscute sau necunoscute, cu care în general nu există niciun contact și care nici nu au nevoie să vorbească aceeași limbă sau să împărtășească interese în alte domenii decât cunoștințele și a bazei de date care este dezvoltată și perfecționată.

- Elemente de ajutor: având canale de comunicare deschise și mereu disponibile (platforme web, telefoane mobile etc.).

- Reguli rigide, definite anterior de cine inițiază proiectul.

- Productivitate: scopul este de a împărtăși cunoștințe. Se măsoară după numărul de întrebări și informații stabilite de utilizatori. În cazul Wikipedia, acesta poate fi, de asemenea, măsurat prin cooperarea monetară pe care utilizatorii săi o acordă în schimbul menținerii proiectului deschis și fără publicitate.

- Îngrijorare: împărtășiți cele mai bune informații pentru a îmbunătăți cunoștințele universale.

- Software: este responsabil de persoana care lansează proiectul și îl menține în derulare.

Procesul de învățare este gratuit, autodidact, fără feedback, așa cum se întâmplă în Wikipedia și determină o dezvoltare personală a autoreglementării. Munca de colaborare nu generează un sentiment de grup, ci mai degrabă unul de colaborare pentru cunoaștere, spre deosebire de munca cooperativă care se concentrează pe execuția sa de către un grup care „ajută la îmbunătățirea aspectelor atitudinale și motivaționale afective, generând aporturi pozitive pentru realizare de învățare ”Martí (1996, 54). Faptul de a participa la un proiect cu obiective clare dă un sentiment de apartenență, dar nu este axat pe generarea de legături de prietenie și nici proiectele nu funcționează ca o rețea socială.

Obiectivul unei lucrări de colaborare este de a produce cunoștințe tangibile, de utilitate generală, pe lângă generarea unei motivații suplimentare la toți participanții la această lucrare.

- Obiective: ale organizației care dorește să împărtășească cunoștințe; indivizi, proiect bine definit.

- Mediu: software deschis și participare individuală.

- Motivația: oamenii implicați sunt convinși de nevoia de a împărtăși cunoștințe și le place proiectul. Wikipedia este cel mai mare și mai universal exemplu de muncă de colaborare.

- Tipul procesului: este formalizat în rezultate.

- Contribuție individuală: cunoștințe și experiență personală pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane cunoscute sau necunoscute, cu care în general nu există niciun contact și care nici nu au nevoie să vorbească aceeași limbă sau să împărtășească interese în alte domenii decât cunoștințele și a bazei de date care este dezvoltată și perfecționată.

- Elemente de ajutor: având canale de comunicare deschise și mereu disponibile (platforme web, telefoane mobile etc.).

- Reguli rigide, definite anterior de cine inițiază proiectul.

- Productivitate: scopul este de a împărtăși cunoștințe. Se măsoară după numărul de întrebări și informații stabilite de utilizatori. În cazul Wikipedia, acesta poate fi, de asemenea, măsurat prin cooperarea monetară pe care utilizatorii săi o acordă în schimbul menținerii proiectului deschis și fără publicitate.

- Îngrijorare: împărtășiți cele mai bune informații pentru a îmbunătăți cunoștințele universale.

- Software: este responsabil de persoana care lansează proiectul și îl menține în derulare.

Procesul de învățare este gratuit, autodidact, fără feedback, așa cum se întâmplă în Wikipedia și determină o dezvoltare personală a autoreglementării. Munca de colaborare nu generează un sentiment de grup, ci mai degrabă unul de colaborare pentru cunoaștere, spre deosebire de munca cooperativă care se concentrează pe execuția sa de către un grup care „ajută la îmbunătățirea aspectelor atitudinale și motivaționale afective, generând aporturi pozitive pentru realizare de învățare ”Martí (1996, 54). Faptul de a participa la un proiect cu obiective clare dă un sentiment de apartenență, dar nu este axat pe generarea de legături de prietenie și nici proiectele nu funcționează ca o rețea socială.

Obiectivul unei lucrări de colaborare este de a produce cunoștințe tangibile, de utilitate generală, pe lângă generarea unei motivații suplimentare la toți participanții la această lucrare.

Enciclopedia Wikipedia este un exemplu de platformă colaborativă al cărui scop este diseminarea gratuită a cunoștințelor, prin munca a milioane de utilizatori care își actualizează zilnic și își îmbunătățesc conținutul și care interacționează numai pe baza conținutului, pentru a discuta relevanța sau nu dintr-o oarecare colaborare.

(1.217 bytes), (232 bytes), (3077 bytes), (1.737 bytes), (2.638 bytes)

Lucrul în echipă și munca în colaborare

În mod normal, oamenii tind să confunde munca în echipă și munca în colaborare, principalele diferențe pot fi rezumate:

Lucrul în echipă și munca în colaborare

În mod normal, oamenii tind să confunde munca în echipă și munca în colaborare, principalele diferențe pot fi rezumate:




Responsabilidad Compartida Individual

Objetivo final Optimizar un resultado Producir conocimiento

Rol del encargado Coordinador No existe esa figura

En el trabajo colaborativo se combinan procesos psicológicos de distinto orden. Por una parte se encuentra la actividad cognitiva que realizan los participantes sobre el conocimiento de dominio, y que implica la co-construcción del conocimiento. Por otra parte se encuentra la actividad meta-grupal que realizan los participantes para regular la tarea, participación y motivación del grupo.

Trabajar en equipo es importante, pero es aún más aprender a hacerlo de manera colaborativa, dando lugar a grupos más productivos y eficaces. El trabajo en colaboración se configura de manera flexible según las necesidades de los proyectos y promueve entornos para que la comunicación sea fluida, creando espacios en los que todos tengan la oportunidad de expresar sus puntos de vista. En este sentido, están apareciendo metodologías que se basan en el sistema de trabajo colaborativo. Marta Romo, socia directora de Be-Up​​, menciona el modelo Agile, en el que "se acepta que los problemas no estén bien definidos y el desarrollo de los proyectos es dinámico, pues está abierto a cambios. Asimismo, otorga responsabilidad compartida a todos los miembros de un equipo. Por ejemplo, se puede tener un jefe diferente en función del proyecto en el que se participa o que exista un perfil que dinamice y facilite la resolución de interacciones". (1.820 bytes)

Caracteristici Lucrul în echipă Lucrul colaborativ

Subiecte Grupuri organizate pentru sarcină Oameni care împărtășesc cunoștințe

Conducere definită „informală”

Responsabilitatea comună individuală

Obiectivul final Optimizarea unui rezultat Produceți cunoștințe

Rolul managerului de coordonare Nu există o astfel de cifră

În munca de colaborare, procesele psihologice de ordine diferită sunt combinate. Pe de o parte, există activitatea cognitivă pe care participanții o desfășoară pe cunoașterea domeniului, ceea ce implică co-construcția cunoștințelor. Pe de altă parte, există activitatea meta-grupului desfășurată de participanți pentru a reglementa sarcina, participarea și motivația grupului.

Munca în echipă este importantă, dar este și mai important să înveți să o faci în colaborare, conducând la grupuri mai productive și eficiente. Munca de colaborare este configurată flexibil în funcție de nevoile proiectelor și promovează medii, astfel încât comunicarea să fie fluidă, creând spații în care toată lumea are posibilitatea să își exprime punctele de vedere. În acest sens, apar metodologii care se bazează pe sistemul de lucru colaborativ. Marta Romo, partenerul de conducere al Be-Up, menționează modelul Agile, în care "se acceptă faptul că problemele nu sunt bine definite și dezvoltarea proiectelor este dinamică, deoarece este deschisă schimbărilor. De asemenea, acordă responsabilitate comună pentru toți membrii unei echipe. De exemplu, puteți avea un șef diferit în funcție de proiectul în care participați sau dacă există un profil care stimulează și facilitează rezolvarea interacțiunilor. "

Dibujo de un wikipedista en acción, que ilustra y sugiere que, a través de las herramientas adecuadas, su trabajo colaborativo masivo puede desarrollarse en forma individual, sin perder su característica de grupal.

Reprezentarea unui wikipedist în acțiune, reprezentare care ilustrează și sugerează că, prin instrumente adecvate, munca sa colaborativă masivă poate fi dezvoltată individual, fără a-si pierde caracteristicile sale de grupal.

En cualquier parte del mundo el teclado ayuda al trabajo colaborativo

Oriunde în lume, tastatura este piesă de baza in munca colaborativă