Migrație forțată / Migración forzosa

Reproduccion aproximativa de el articulo:

"Migración forzosa - Wikipedia"

La Organización Internacional para las Migraciones define la migración forzada como la realizada por cualquier persona que emigra para « escapar de la persecución, el conflicto, la represión, los desastres naturales y provocados por el hombre, la degradación ecológica u otras situaciones que ponen en peligro su existencia, su libertad o su forma de vida.» (357 bytes)

Traducerea articolului:

Migración forzosa - Wikipedia (Migrație forțată)

Organizația Internațională pentru Migrație definește migrația forțată ca cea efectuată de orice persoană care migrează pentru a „scăpa de persecuție, conflict, represiune, dezastre naturale și provocate de om, degradare ecologică sau alte situații pun in pericol existența, libertatea sau modul său de viață. »

Contenido

1 Información general

2 Causas

3 Bibliografía

4 Véase también

5 Referencias

6 Enlaces externos

(104 bytes)

Información general

La migración forzosa ha estado acompañada de la persecución, así como de la guerra, a lo largo de la historia humana, pero sólo se ha convertido en un tema de estudio serio y de discusión hace relativamente poco tiempo.

Esta mayor atención es el resultado de una mayor facilidad para los viajes, lo que permite a los desplazados huir a países muy alejados de sus hogares, la creación de una estructura jurídica internacional de los derechos humanos y la constatación de los efectos desestabilizadores de la migración forzosa, especialmente en zonas de África, el Oriente Medio, el sur y la parte central de Finlandia, efectos que a veces se extiende incluso más allá de regiones fronterizas del país afectado (728 bytes)

El desplazamiento inducido por el desarrollo es un tipo de migración forzosa. Este desplazamiento es la coacción a individuos y a comunidades para que abandonen sus hogares, a menudo también sus países de origen, como efecto secundario del desarrollo económico. Este fenómeno históricamente ha ido asociado a la construcción de presas para obtener energía hidroeléctrica y para obtener fuentes de irrigación, pero actualmente también se está dando por otras actividades, como la minería. Los casos más conocido de este tipo de desplazamiento, o los de mayor dimensión, fueron el provocado por la construcción de la Presa de las Tres Gargantas en China y la Expulsión de alemanes tras la Segunda Guerra Mundial. (710 bytes)

Los Principios Rectores del Desplazamiento Interno Forzado, publicados por la Organización de las Naciones Unidas, mencionan que este tipo de migración se da como:“consecuencia habitual de experiencias traumáticas de conflictos violentos, violaciones manifiestas de los derechos humanos y causas similares en las que la discriminación tiene un papel significativo, generan casi siempre condiciones de sufrimiento y penalidad para las poblaciones afectadas. (456 bytes)

Varios países de Latinoamérica han sufrido migración forzada o desplazamiento forzado, considerando que la esencia de este tipo de desplazamiento es que se da de forma involuntaria. La violencia que se vive en el Triángulo Norte de Centroamérica ha sido uno de los principales detonantes para que los habitantes de estos países decidan dejar su tierra para buscar mejores condiciones de vida. Tan solo en El Salvador, según Internal Displacement Monitoring Centre, al 2016 habían salido del país 220,000 personas a causa de conflictos relacionados con la violencia. (565 bytes)

Causas

Algunas causas que pueden dar origen a una migración forzosa son:

- Desastres naturales y artificiales: La existencia de un desastre puede desembocar en desplazamientos temporales o permanentes de población a otra área, estando integrada dicha migración en un escenario de supervivencia. Se incluyen en esta definición el vuelo, las evacuaciones, los desplazamientos o el re-asentamiento. El huracán Katrina dio lugar al desplazamiento de casi toda la población de la ciudad de Nueva Orleans, lo que causó en la comunidad y en el gobierno de la ciudad grandes cambios económicos y sociales. Otro fenómeno bien conocido es el de los proyectos de desarrollo que obligan a la emigración a la población del lugar escogido y a la de otros circundantes: ejemplos son la Presa de las Tres Gargantas en China y la migración de personas de Mirpur (Cachemira Azad) para la construcción de la presa de Mangla.​

La expresión «refugiado medioambiental» se ha usado recientemente para designar a la población que se ha visto obligada a abandonar su tierra por catástrofes de tipo abiótico, físico o químico en su ecosistema, y han tenido que desplazarse a otra. Essam El-Hinnawi ha elaborado una clasificación por categorías dentro de este tipo, que son: (1245 bytes)

- Migraciones que buscan mejores condiciones de vida debido a tal deterioro de las condiciones ambientales que el plazo de recuperación puede ser indefinido, como puede ser el de la fertilidad del suelo.

- Migraciones en las que, pasada la perturbación, la población vuelve a su tierra. Un ejemplo es el Desastre de Bhopal.

- Migración permanente. (341 bytes)

Tráfico humano: Desplazamiento conseguido mediante el engaño o la coacción con propósito de posterior explotación. Los datos sobre este tipo de migración forzosa son limitados, ya que las actividades en cuestión son de naturaleza clandestina. Para los migrantes masculinos, el destinos suelen ser la agricultura y la construcción; para las mujeres, la prostitución y la servidumbre. (382 bytes)

La Organización Internacional del Trabajo considera este tipo de tráfico como un delito contra la protección laboral que niega la oportunidad de utilizar los recursos propios humanos a cada país. El marco multilateral de la OIT incluye el principio nº11, que recomienda que: « Los gobiernos deben formular y aplicar, en consulta con los interlocutores sociales, medidas para la prevención de prácticas abusivas, del tráfico de migrantes y la trata de personas; y también deben trabajar en la prevención de la migración de trabajo irregular.»(541 bytes)

Guerra civil y guerra en general.

Huida por persecución (por razones políticas, sociales, étnicas, religiosas...)

Bibliografía

- Alexander Betts: La migración forzada y la política global. Wiley-Blackwell.

- Lubomyr Y. Luciuk: Ukrainian Displaced Persons, Canada, and the Migration of Memory. Editorial de la Universidad de Toronto, 2000. (220 bytes)

Véase también

- Desastre medioambiental; (2638 bytes)

- Desplazamiento inducido por el desarrollo; (5.818 bytes)

- Categoría:Refugiados;

- Categoría:Trata de personas;

- Organizacion Internacional para las Migraciónes ((13.814 bytes)

- Trafico humano (1.472 bytes).

Cuprins

1 Informații generale

2 Cauze

3 Bibliografie

4 Vezi și

5 Referințe

6 Legături externe

Informații generale

Migrația forțată a fost însoțită de persecuții, precum și de război, de-a lungul istoriei umane, dar a devenit relativ recent un subiect de studiu și discuții serioase.

Această atenție sporită este rezultatul unei mai mari ușurințe de călătorie, ceea ce permite persoanelor strămutate să fugă în țări îndepărtate de casele lor, crearea unei structuri juridice internaționale a drepturilor omului și verificarea efectelor destabilizatoare ale migrației. forțat, în special în zonele Africii, Orientul Mijlociu, sudul și partea centrală a Finlandei, efecte care se extind uneori chiar dincolo de regiunile de frontieră ale țării afectate

Deplasamentul indus de dezvoltare este un tip de migrare forțată. Această deplasare reprezintă constrângerea asupra indivizilor și comunităților de a-și părăsi casele, adesea și țările de origine, ca efect secundar al dezvoltării economice.

Acest fenomen a fost asociat istoric cu construcția de baraje pentru a obține energie hidroelectrică și pentru a obține surse de irigații, dar în prezent se desfășoară și pentru alte activități, precum exploatarea minieră.

Cele mai cunoscute exemple ale acestui tip de deplasări, sau cele cu dimensiunile cele mai mari, au fost cele cauzate de construcția Barajului celor Trei Cheiuri în China și/sau cele cauzate de Expulzarea germanilor, după cel de-al doilea război mondial.

Principiile directoare ale deplasării interne forțate, publicate de Organizația Națiunilor Unite, menționează că acest tip de migrație are loc ca: „consecință obișnuită a experiențelor traumatice de conflicte violente, încălcări manifeste ale drepturilor omului și cauze similare în care Discriminarea are un rol semnificativ, acestea generează aproape întotdeauna condiții de suferință și pedepse pentru populațiile afectate.

Mai multe țări latino-americane au suferit migrație forțată sau deplasare forțată, considerând că esența acestui tip de deplasare este aceea că are loc involuntar. Violența trăită în Triunghiul de Nord al Americii Centrale a fost unul dintre principalii declanșatori pentru locuitorii acestor țări să decidă să părăsească pământul pentru a căuta condiții de viață mai bune. Numai în El Salvador, potrivit Centrului de monitorizare a deplasărilor interne, 220.000 de persoane au părăsit țara până în 2016 din cauza conflictelor legate de violență.

Cauze

Câteva cauze care pot da naștere unei migrații forțate sunt:

- Dezastre naturale și artificiale: Existența unui dezastru poate duce la deplasări temporare sau permanente ale populației într-o altă zonă, o astfel de migrație fiind integrată într-un scenariu de supraviețuire. Zborul, evacuările, deplasările sau relocarea sunt incluse în această definiție.

Uraganul Katrina a dus la deplasarea aproape întregii populații a orașului New Orleans, ceea ce a provocat mari schimbări economice și sociale în comunitatea și guvernul orașului. Un alt fenomen binecunoscut este cel al proiectelor de dezvoltare care forțează populația locului ales și alți oameni din jur să emigreze: exemple sunt Barajul Trei Chei din China și migrația oamenilor din Mirpur (Kașmir Azad) spre construcția barajului Mangla.

Termenul „refugiat medioambiental” a fost folosit recent pentru a desemna populația care a fost forțată să părăsească pământul lor prin catastrofe abiotice, fizice sau chimice în ecosistemul lor și au avut decât să treci la altul.

Essam El-Hinnawi a dezvoltat o clasificare pe categorii de acest tip, care sunt:

- Migrațiile care caută condiții de viață mai bune datorită deteriorării condițiilor de mediu, încât perioada de recuperare poate fi nedeterminată, cum ar fi fertilitatea solului.

- Migrații în care, după tulburări, populația se întoarce în țara lor. Un exemplu este dezastrul Bhopal.

- Migrația permanentă.

Traficul de persoane: deplasare realizată prin înșelăciune sau constrângere în scopul exploatării ulterioare. Datele privind acest tip de migrație forțată sunt limitate, deoarece activitățile în cauză sunt de natură clandestină. Pentru migranții de sex masculin, destinația este de obicei agricultura și construcția; pentru femei, prostituție și servitute.

Organizația Internațională a Muncii consideră acest tip de trafic ca o infracțiune împotriva protecției muncii care neagă oportunitatea de a utiliza resursele umane pentru fiecare țară. Cadrul multilateral al OIM include principiul 11, care recomandă ca: „Guvernele să formuleze și să pună în aplicare, în consultarea partenerilor sociali, măsuri pentru prevenirea practicilor abuzive, contrabandă cu migranți și trafic de persoane; și trebuie să lucreze, de asemenea, pentru a preveni migrația neregulată a forței de muncă.

Războiul civil și războiul în general.

Fuga din cauza persecuției (pe motive politice, sociale, etnice, religioase ...)

Bibliografie

Alexander Betts: Migrația forțată și politica globală. Wiley-Blackwell.

Lubomyr Y. Luciuk: Persoanele strămutate din Ucraina, Canada și migrația memoriei. Editorial al Universității din Toronto, 2000.

Vezi și

- Dezastru medioambiental;

- Deplasare indusă de dezvoltare.

- Categorie: Refugiați.

- Categorie: Trafic de persoane

- Organizatia Internationala a Migratiilor

- Trafic de persoane.